1,591 matches
-
08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Popas Frunză de salcâm Sorbită-n gura clipei Albă troiță Pedeapsă N-are nici o vină Pustnic la schit de maici Cetind ceaslovul Pasiune În timpul liber Țese aripi de fluturi Răsfoind zborul La fân Muchia coasei Simfonie de greier Vaiet pe note... Influență Cutremur oprit Găina are cuibar Tocmai la vecin La râu Copii la scăldat, În dezmierd, gol pe prundiș Un soare captiv Referință Bibliografică: Vaiet pe note / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VAIET PE NOTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346724_a_348053]
-
Trecem pe lângă clopotniță domiciliul forțat al bufniței *** Întrebați-mă dacă mai cred în preceptele infailibile ale ariciului, în manifestul politic al trestiilor, în ideologia iederii, în jakeria furnicilor, în octombrie. *** Pâclă pe câmp, greieri, cu o pilă diamantină se ascute coasa obștească *** Cu ochiul stâng închis treci prin amiaza de vară - ticul unui dezertor din legiunea străină: orice privire a ta e o linie de ochire. *** Pacientul doctorului Șuțu azvârle calmante în obrazul amiezii de iunie. Crinii dinastici îl plimbă-n
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
Spiridon Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului -Vai, bărbate,-ai și venit? Cină nu am pregătit De-mi promiți că nu iei foc Măncare-i gata, pe loc. Prea în zori te-ai dus la coasă Și să nu mai fiu botoasa M-ai lăsat să dorm cuminte Și-am acum o rugăminte Du-te iute și-adă lemne Că vecina-mi face semne Nu știu ce-are să-mi mai spună Sau să-mi dea un
VAI, BARBATE,-AI ŞI VENIT? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351263_a_352592]
-
ce nu se vede De-aprinde și lemnul verde. Până mă întorc, de vrei, Da la pui și niște mei, Pe Joiana mulge-o bine C-o să am grijă de tine. Voi aduce slana grasă; Merge dup-o zi de coasă După-o zi de muncă struna, Ne vom spune ,, Noapte bună!” Referință Bibliografica: Vai, bărbate,-ai și venit? / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 674, Anul ÎI, 04 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Spiridon : Toate
VAI, BARBATE,-AI ŞI VENIT? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351263_a_352592]
-
Mai umblă noaptea rătăcind hai-hui Și-așa mi-e dor să vin acum la tine, Dar nici un drum, nici o potecă nu-i! Vremelnicia vieții nu mă lasă, Mă simt legat cu trupul de târziu, Acolo-n Munți e vremea pentru coasă Și ierburile încă mă mai știu... ODIHNA CUVINTELOR „Mai lasă cuvintele să se-odihnească...” Te-am auzit dimineață, în zori: „Mai lasă cuvintele să se-odihnească”, Știu, și ele mai obosesc uneori Și ele mai au nevoie să crească! Pe
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Tot mai puțini oameni pe dealuri, tot mai bătrâni și fără putere! Tinerii nu mai știu de avere, apa se înverzește-n fântâni... Femeile singure bat coasa și trag brazde prin iarba înaltă și sură. Doamne, ai milă de neamul acesta care tace aici și îndură! Tot mai puțini oameni pe dealuri, tot mai multe năluci, Satul se mută în Vale, sub cruci... Referință Bibliografică: Tot mai
TOT MAI PUŢINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345709_a_347038]
-
are glasul tău mamă, la mine ajunge chiar din mormânt; vocea ți-aud ieșind din pământ, când lacrimi îmi picură-n palmă Nu-i spune tatii când de casă ți-e dor, lasă-l între-ale lui că poate-a uita, coasa în cui mai poate-aștepta, privște,din iarbă ies păsări în zbor! La casă-i strâmb stâlpul și țigla-i slăbită dar cuibul berzei pe horn stă neclintit, lacătul ușii, de soare și ploi stă ruginit, de-așteptare, stă cheia, în
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
verde pe maluri - cuprind apa în brațe și mă rog adânc după secetă - în fiecare baltă chipul Domnului bărcile la mal - călătoare doar umbra grăbitei toamne vântul subțire- fură din poala lunii ultimele nuci în iarba crudă neliniștea șarpelui - sâsâie coasa mă învârt în cerc fără să-mi găsesc pașii - viscol si atât toamna prea rece - castanele încă verzi cu țepi zgribuliți un moș ș-o babă cu fețe dușmănoase - mână în mână lipită de geam - alte frunze libere zburdă cu
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]
-
ramurile goale - an nou de rit vechi doar un plop strîns tot în tremurul frunzelor - cîmp fără margini groapa de gunoi - în fiecare baltă din nou tot cerul cu ochii cîrpiți pas de jogging în lesa pekinezului cadența largă-a coasei prin iarba crudă - ulciorul la umbră lăcustele-n lan - cosașii ațipiți în umbra dudului poteci de munte - mireseme, cîte lumini și cîte umbre maci aprinși în grîu - peste rapița-n floare o umbră de nor noapte albă - în zori, cu
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356508_a_357837]
-
ori pe mine mă lași de sămânță, că port în sânge sclipire de zeu, spune-mi, că, de nu, și mort te-oi strânge în brațe, de-o să crape de ciudă ingrata și-o să arunce cât colo nenorocita aia de coasă, în hău... Referință Bibliografică: ce se întâmplă, femeie?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 865, Anul III, 14 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
lată pe spate... nu-ți mai spun că ești frumoasă, că adevărul absolut te-a trântit într-o angoasă și tot repeți, că ești doar... lut. nu-ți mai spun că ești frumoasă, că adevărul absolut vine mâine cu o coasă și nu vom ști ce am pierdut... Referință Bibliografică: nu-ți mai spun că ești frumoasă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 583, Anul II, 05 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
NU-ŢI MAI SPUN CĂ EŞTI FRUMOASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354957_a_356286]
-
copite țărâna copilul cu ochii de mamă Wayuka sabia mică îndoaie-n covrig apoi îl așază înmulțește armura mingea de foc o privește cântând fecioarele vieții împletesc în cunună spicele grâului copt în ajun clopote sună toaca răsună ecoul în coasă sclipește străin se-aude se-adună jocul murgilor vieții Wayuca păzește poteca de piatră rotundă rămâne sub pasul de lună când cornul întoarce cerbul din drum 22 martie 2014 Referință Bibliografică: joc de vânt / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
JOC DE VÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354975_a_356304]
-
Maria Moraru Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Moarte Ce crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa! în gheara rece să atragi, în primăvara vieții, Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasă. Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tinereții. Ce ai făcut de acest blestem ți a devenit menirea? tu domnului cât i-ai greșit, în viata-ti pământeasca? De te-a trimis aici la noi să curmi tu fericirea
MOARTE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354969_a_356298]
-
Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva, se mai bate coasa pe boatcă, se mai seceră și se mai macină la vreo moară cu ciocănele, mai trece pasul țărăncilor prin loturi, al ciobanului în urma oilor rărite nu de lupi ci de veacul internetului. O asemenea artistă, unde este când nu este
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
înaintând timid... În zborul lui eu umbra -mi insinuez abil Printre quasari , comete în mersul lor debil Și urc pe scara albă la casa cu porunci Unde mă prinzi și-n mine cu-njurături arunci Ce cauți după mine cu coasa în spinare? Înjurătura ta mă-neacă și mă doare E gândul meu...pe el nu îl poți amăgi Și nici de coasa ta , el nu poate muri... Așa că du-te-acasă , un cuib de ai și tu Iar gândul meu îl lasă
MEDITAŢIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355338_a_356667]
-
la casa cu porunci Unde mă prinzi și-n mine cu-njurături arunci Ce cauți după mine cu coasa în spinare? Înjurătura ta mă-neacă și mă doare E gândul meu...pe el nu îl poți amăgi Și nici de coasa ta , el nu poate muri... Așa că du-te-acasă , un cuib de ai și tu Iar gândul meu îl lasă....și umbra-ți spune ''nu'' Eu am ieșit din lume gândul să-mi odihnesc Pe-un val de mare-albastră cum este și
MEDITAŢIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355338_a_356667]
-
și de-atunci caii pitici îmi măsoară timpul, tropotind prin adâncuri... Ba, deseori evadează din mare și se clătesc de sare cu valuri de nori, nechezând prin înalturi... Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă de zare... Fânul
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea în suflet, era că nu știa
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
Râușorului și a Dâmboviței!”... De la vârsta copilăriei am fost de ajutor mamei. Astfel, de la 7-8 ani păzeam 2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată vacanța mă duceam cu plată, cu cârligul, la
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
grapă și rariță, nici atât. N‑avem car și nici căruță. Nu mai avem boii de care ne‑ai povestit matale și nici caii lui tataie. Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și cazmale și o coasă. Atât! Cu ce muncim pământul pe care‑l vom primi? - Ha! De aia te vaieți tu, muiere ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă‑ta. Și mai plătim oameni la recoltat... - Iartă
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
-și disipează accidental mulțimea dispunerilor sale lirice; le grupează tematic și-și structurează cartea în 19 diviziuni, fiecare cu rotunditatea să orfica. Iată, spre exemplu două compoziții din diviziunea Contraste. Spulber de vis : Moartea nu face discriminări- Tineri, bătrâni Aceeași coasă. Toată viața te nevoiești Ca să-ți câștigi Nemurirea. Conchidem. Sunt ani buni de când urmăresc evoluția literară a Cezarinei Adamescu. M-a surprins totdeauna hărnicia și frecvența cu care alimentează vitrină cu noutăți livrești. Nu pot ține pasul cu prestațiile sale
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
MOARTE, de Ana Maria Moraru , publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Moarte Ce crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa! în gheara rece să atragi, în primăvara vieții, Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasă. Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tinereții. Ce ai făcut de acest blestem ți a devenit menirea? tu domnului cât i-ai greșit, în viata-ti pământeasca? De te-a trimis aici la noi să curmi tu fericirea
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
rămas din tot ce am fost, pe-un alt tărâm cu tine. Citește mai mult MoarteCe crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa!în gheara rece să atragi, în primăvara vieții,Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasa.Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tineretii.Ce ai facut de acest blestem ți a devenit menirea?tu domnului cât i-ai greșit, în viata-ti pământeasca? De te-a trimis aici la noi să curmi tu fericirea
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
trăirilor cu toate cele cinci simțuri: își ia pulsul și își consultă propriile stări oscilând între Draga de viață pământească și tulburătorul Necunoscut dincolo de zare. În final alege tărâmul pământesc, după ce a trăit profund „o repetiție cu primadona cea cu coasa?!" Reflectând asupra acelor trăiri, autorul notează: „Dacă am ști dinainte ce ușor se pleacă din Draga, mai că am pleca în fiecare zi, dar, cum nu avem decât o singură viață de schimb în locul acelei plecări, căutăm s-o facem
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]