678 matches
-
de acel fluture de fân care dispăruse complet în timpul primului război mondial. O specie curioasă, hrănindu-se cu mirosul de aur al fânului cosit. Mi-l închipuiam pe Zoltan ca fluture de fân, așteptând să se tragă în curând din coconul lui, dând la iveală aripi de lumină. Atunci, îmi spuneam, toate durerile lui vor dispărea - era ca și cum tot universul se pregătea să-l servească cu infinit respect. M-a apucat pe loc o grea melancolie, un puternic dor de ducă
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
încălzită în autobuz ca un ștrudel fierbinte peste care torni înghețată. atîta ostilitate a naturii și societății ce o să fie în următoarele luni oboseală și frig și bani din ce în ce mai puțini o să construiască în jurul saltelelor un fel de scut magnetic un cocon paradoxal în care pieile și ciolanele noastre în sex și în somn o să se lăfăie în intensitate ca o ureche rece lîngă o ureche fierbinte iar ăsta e tot cadoul pe care-l mai poți smulge ororii și să zici
2.09.2010 by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/6029_a_7354]
-
murim într-o zi și într-una ziua aceea doar unul va fi * zi și noapte lucrează viermii de mătase ai lui Li Chen el are mii de pomi în multe văi unde nimeresc uneori călătorii și sunt țesuți în coconi noua mea rochie are pe ea doi iubiți mână-n mână ei într-o noapte au călătorit fără de minte în câmpiile lui Li Chen * unul din piticii împăratului mi-a desfăcut rochia a sărutat crețul de sub fald războinicii când descalecă
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
trece departe în larg se răsturna o barcă plină cu îndrăgostiți și țipătul înfiorat al femeilor umplea cerul cu mirese deflorate în piramida zilei fiecare ceas de vrajă se înfășura în valuri de pânză albă precum odinioară mumiile din acești coconi luminiscenți am scris cu răbdare un kaddish pentru tine în granulația înspăimântătoare a halucinației că sunt bobul de sare din briliantul cu care m-ai inițiat în durere ca pe o serpentină de vid desăvârșit sâmbăta morților îmi dă târcoale
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
fră de bătrânețe și o viață fără de moarte în trupul acesta de uitare și dragoste în care mă deprind să fiu trecător * desigur, iluzie bucurie-a nebunului la schimbarea domniilor desigur, doar amânare dar ce ușor era mortul, dragoste, în coconul tău de mătase * demiurgie a plânsului/ plânge un ochi începutul și altul sfârșitul - patima/ și cântecul patimei timpul/ de primit și de dat apă răbdătoare care sapă după apa sa nencepută.// străinule, tu plâns fântânar * până la un punct e poate
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
după înzestrarea pe care o ai. Altfel spus, e setul de promisiuni pe care oamenii îl așteaptă de la tine. Și aici se petrece actul final: omul bătrîn e o ființă care, în ochii semenilor, și-a epuizat posibilitățile lăuntrice. Un cocon golit de latențe sociale, o carcasă de la care nu mai e nimic de sperat sub unghiul noutății. Iar ipocrizia lumii de azi e că, în ciuda strategiilor de menajare a bătrînilor (eufemismul „vîrstei a treia” și al „seniorilor” cărora li se
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
identică cu cea din poemul lui Pușkin, Șalul negru (1820), tradus de Negruzzi în 1837, cu un an înainte de scrierea nuvelei.13 Dar reacția bărbatului înșelat din nuvela lui Negruzzi este complet diferită de a celui din poemul lui Pușkin. "Coconul Andronache s-a închis în cabinetul său, unde după ce mult trăsni, plesni, blăstemînd gîndul ce-l lovise să se însoare ca să-și pearză liniștea, în desperarea sa apucă un pistol, îl încărcă și apoi se puse pe gînduri." Autorul nu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
invitaților săi. Pentru o cauză similară ("onoarea de familist nereperată"), cu riscul de a merge "la cremenal", jupîn Dumitrache îl atacă "cu sabia scoasă" pe "bagabont", ajutat fiind de ipistat, înarmat așișderea și de Chiriac, cu "pușca cu șpanga pusă". Coconul Andronache se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la mănăstire. Poate că - orbit
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
mult, dar nici mai puțin decât atât, ca să reiau o vorbă a lui E.Lovinescu, pe care am pus-o ca moto la prima mea carte. Remarc uneori la cronicarii tineri ispite chirurgicale și un stil care învelește în subtilități coconul operei, întocmai ca acela din care ies viermii de mătase. Le recomand stilul tranșant și direct. Al doilea dăunător este excesul. În laudă sau în contestare. Cronica e datoare să vădească un simț al măsurii mai mult decât oricare specie
Cronica literară și dăunătorii ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4329_a_5654]
-
avansată tehnologic decît cea a lui Villiers de l'Isle Adam și posedînd o personalitate cu marca ei temperamentală. Dacă Wall-E este pătrățos și stîngaci, cu binoclul care-i ține loc de cap, Eva este asemeni unui ou, asemeni unui cocon plutind cu grație în spațiu a cărui "față", cu "trăsăturile" schematice ale unui emoticon, afișează niște "ochi" violeți și violenți. Pentru Wall-E se lasă cu coup de foudre, însă micuțul robot trebuie să găsească drumul spinos spre "inima" iubitei sale
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
lui C. Stănescu. Am scris împreună cu Vladimir Tismăneanu patru cărți și ne pregătim s-o scriem pe-a cincea. Nu ne-am imaginat nici o clipă că vom schimba cu ele lumea - fie ea și lumea în care prea mulți din coconii comunismului ajung iarăși să vorbească cu voci în-groșate. Din acest punct de vedere, te pomenești c-om fi un fel de "Don Quijote" și "Sancho Panza" în lupta cu morile de vânt ale reziduurilor comuniste. Rămână-i întreagă d-lui C.
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
român. Am socotit oportună această digresiune pentru că literatura urmașilor va țese, pornind de aici, un întreg univers imaginar care va ajunge chiar să influențeze teorii și ideologii politice. Simbolistica ar putea fi cea a gogoșii de mătase: înăuntru se află coconul pe care îl putem socoti adevărul istoric, în jurul lui se împletesc firele interpretărilor, zvonurilor, legendelor - dacă fluturele ar ajunge la maturitate, atunci, viu, ar sparge învelișul miraculos, dar cum nu există speranțe ca să poată fi văzut vreodată în toată realitatea
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
tablourile descrise cu diferență de fază. Pînă și orașele, Bucureștiul vechi, de la Universitate pe Bulevardul Carol și străduțele dimprejur, în care bătrînii T. și-au trăit iubirea și misterul, și Brașovul primei tinereți, pe care Tia îl lasă, ca pe coconul gol al fericirii de-altădată, seamănă. Au aceeași arhitectură, aceleași străzi en ronde, cumva tocite, știrbe, fără colți, ,unde visezi să locuiești măcar la bătrînețe, ca o recompensă a anilor care s-au scurs", un soi de întuneric secretos și
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
el însuși; luptele intestine de la Constantinopol, la care Cantemireștii participau cu toată energia, nu puteau avea decît un singur rezultat - slăbirea continuă a Țărilor Române, anularea totală a independenței lor. Că viziunea istorică a lui Dimitrie Cantemir, prinț crescut în coconul familial și produs al vieții de curte, nu a excelat niciodată prin luciditate - se observă astăzi cu toată claritatea. Cu un ego hipertofiat, convins că lumea se învîrtea în jurul lui, scriitorul (personaj al povestirii sub înfățișarea Inorogului) a rămas ferm
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
o asemenea intensitate. Mi s-a părut că în fața mea este Crisalida lui Murakami pentru care nu am avut, pînă acum, Imaginea. Ca un prizonier în propria-i mantie, în formele unei placente captive, Nina se zbate ca să țîșnească din cocon. Mișcările ei, desprinderea îi creează bucuria că a învins. Că asta-i tot. Că după ieșirea din tine nu mai urmează nimic. La sfîrșit, cînd se întoarce învinsă după oraș și trădarea lui Trigorin, Treplev o învăluie în iubirea lui
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
folosite la dezvoltarea programului. Cercetătorii speră să creeze instrumentul de spionaj perfect, după ce acum doi ani au făcut primul pas în această direcție. Atunci, ei au creat gândaci care puteau fi controlați wireless printr-un laptop. Încă din stadiul de cocon, acestora le erau implantați stimulatori nervoși și musculari, microbaterii și microcontroloare cu transmițătoare care făceau posibilă manipularea acestora.
Noile aparate de spionaj ale SUA: Drone de mărimea unor insecte - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69526_a_70851]
-
posesoarea unei frustrări, rezultat al competiției de frumusețe care se angajează între ea și colegele ei, camera ei virtuală fiind plină de dulcegării narcisice, de o policromie de acadea. Emily este față docila, înconjurată de dragostea părinților că învelișul unui cocon prin care nu răzbat cacofoniile vieții care se viețuiește. Față are ceva debil, o neîndemânare și o ingenuitate spontane, iar camera ei virtuală este tapetata cu portretele marilor doamne falice ale epocii: Condoolezza Rice, Margaret Thatcher, Angela Merkel etc. Mo
Suflete pierdute într-o cameră virtuală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5878_a_7203]
-
al frățietății (în pofida inerentelor discordii, polemici, invidii etc.) și al unei uimitoare libertăți. Libertatea era, firește, cu voie de la autorități, ochiul Securității veghea și aici, dar scriitorii se învăluiau în această iluzie a unui spațiu al minunilor ca într-un cocon protector. Fiecare devenea o Alice care se bucura de Pepsi, de mărci străine de votcă, de fructe de mare, de program prelungit de distracție. Astăzi, tradiția sejururilor scriitoricești de la Casa „Zaharia Stancu” e pe cale de a se pierde. „Nu poți
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
de Leonachi... (ce el mă îndemnă a turna încă o dată Poemul în Prepeleacul meu mai publicarisit),... de la prietenul său Mitru Perea, ce ne lămuri atâtea din tainele ascunse ale Poemei, precum și de la ceilalți cărturari ai faimoasei Pivniți literare... Chir Simplițian, Cocon Idiotiseanul, Musofilos, Erudițianul... Somn ușor, pedanți caraghioși, veșnică pomenire, naivi erudiți! fără voi vom intra curând pe brânci în peșteri!... Comicăria s-a dus. Aici, Ardeleanul nu mai glumește. Nici măcar umbra vreunei batjocuri... Poeții mari îmbrățișează păgubiți totdeauna, dar îmbrățișează
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
groază, din perspectiva nou-născutului, clipa tragică a venirii pe lume. Ruperea amniosului este prima dintr-un nesfârșit șir de tragedii care marchează destinul fiecărui om: "Le Juge était colčre,/ je ne pouvais entendre/ l'orage de ses dires:/ dans mon cocon heureux,/ je nageais, insouciant/ des foudres qui léchaient/ ma monade invincibile./ Puis un coup de maillet/ arręta la sentence./ Tout mon cosmos vibra,/ se fęla, se brisa.// Ensuite je fus banni - / larme - au sein du monde". (Amnios) Fără a fi
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
Simona Popescu, Cecilia Ștefănescu și Vlad Zografi vor înscena în treizecișicinci de orașe un balet nebunatic și curajos. Este vorba despre scriitori care personifică o generație maturizată de 30 de ani de comunism, o generație închisă într-un fel de cocon eteric, într-un vis hrănit cu frustrații, cu remușcări dar și cu angajamente rebele, o generație care depinde încă de aceiași dinozauri birocratici. Aceasta este și rațiunea pentru care Ťvisul lor familiarť, repetitiv, disperat, apărut grație Ťefectului flutureluiť în aceasta
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
al naturii poetului îi dictează configurarea unui spațiu închis, al unei ficțiuni delimitate, inhibante, proiecție sempiternă a mediului ancestral. La antipodul revărsării mapamondice, naționale sau numai metropolitane, acest liric îndărătnic, puțin comunicativ se înfășoară, precum viermele de mătase protejat de coconul său, în evocarea satului monadic, blagian. Din acest topos empatic, precum dintr-un destin, nu se poate evada: "la ieudul fără ieșire și noi am, și noi am fost cîndva./ și sîntem și acum și o să fim mîine poimîine și
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
după ce PNL a obținut un rezultat mediocru la parlamentare. A pierdut, previzibil, partidul în fața unui Antoneescu în asceensiune. N-a suportat niciodată gândul înfrângerii, s-a raliat informal oricărei tendințe contestatare din interior, dar, fricos și simțindu-se confortabil în coconul său, n-a riscat vreodată gesturi spectaculoase. A baleiat. Ieri, însă, după o rușinoasă înfrângere la vot în fața rivalului pe tema ieșirii de la guvernare, s-a acoperit de ridicol. S-a pus, umil, la dispoziția lui Ponta. Care trebuia să
Ciutacu, analiză dură despre Tăriceanu: Frumos bărbat, urâtă ieşire din scenă () [Corola-journal/Journalistic/43653_a_44978]
-
realizate sunt prozele poematice și poemele în proză, cu formulări și metafore intense, deși vag blagiene și manieriste: "Spinările ...Pielea unei dogme, întinsă pe Treime,/ Vibrândă sub clopotul fără limbă al semnului/ cu ea deasupra,/ fluturii ucigași se întorc în coconi." E o carte inegală, în care proze precum Scrinul de stejar, care respiră un aer marquesian printr-o bruscă întoarcere către mister și moarte și prin câteva detalii prozastice care te trimit cu gândul la marele columbian. Oboseala de dimineață
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
Romulus Rusan, casa în care ajung după marele cutremur care le zdruncină încrederea în structurile cu zece etaje, e o minune. Revelația legăturii dintre pământul care rodește și poezie. Pentru un timp. Cât lumea nouă nu intră, cu violență, în coconul în care se apăraseră, naiv, eroic, de lumea veche. Orice miracol are, cu tristețe, un sfârșit. Pentru Gabriel Liiceanu, casa care-l aduce, tot cvasi-miraculos, în cartierul copilăriei, de care refuzase, tot timpul, să se desprindă, e în chip necesar
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]