1,442 matches
-
să apari la Andreea Marin în „SS“; (2) cartea trebuie să fie neapărat o poveste de dragoste imposibilă și (3) Occidentul decadent fuge după masculinitatea potentă și animalică a celor care mai sunt încă sălbăticiți și știu să reziste... (incorectul) Codruț 22 decembrie 2005 Mă plângeam pe vremuri, atunci când eram în Canada, de extrema comercializare a sărbătorilor de iarnă, cel mai sigur semn al secularizării extreme a societății. România se găsește în aceeași situație, poate și mai rău. Tradiția (atât cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
distrat și înduioșat protestul inițiat de revista „Axioma“ și de defensorii imaginii lui Caragiale față de utilizarea abuzivă a chipului său (bănuiesc bannerul fiind gigantic), în campania publicitară care ține seama de specificul local al pieței din Ploiești. David contra Goliat. Codruț, astăzi nici măcar gumă de calitate să-ți faci o praștie pentru a sparge geamurile fumurii de la limuzine nu mai găsești... Guma de la camera de bicicletă vine din China, unde s-au delocalizat uzinele. Tragi o dată și tot ție îți vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
modele (pe care musai e să le schimbi din patru în patru ani cu alte soții și mai blonde și „mai“ modele și mai manelizate) nu știu ce înseamnă să fii liber, în afara sistemului, a oricărui sistem, așa cum am fost noi acolo. Codruț 27 decembrie 2005 Masai-ul este un trib de prin Kenya, zona parcurilor naturale, au privirea cruntă și săgeata ascuțită, doar sunt un trib de vânători. Nu mă surprinde absolut deloc povestirea moralizatoare pe care mi-ai trimis-o. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
chiar dacă inconștient, căci în mod normal niciodată un român nu s-ar coborî până la a recunoaște că admiră vreun țigan...). Cunosc mulți astfel de români... mai vechea mea teorie: în țara asta există două popoare: românii vestici și românii orientali. Codruț Ianuarie 2006 4 ianuarie 2006 Greu îmi este de fiecare dată, la început de an, să scriu noul index (06). Sentimentul că scap timpul de sub control. Am urmărit fără să vreau poluarea vizuală, care este mai puternică decât dorința mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a mă ascunde de așa-zisele Revelioane de pe televiziunile private. Este uluitor să constați cum s-au combinat prostul gust și mitocănia cotidiană cu lemnoasa hotărâre comunistă de altă dată de a dansa cu toții hora la miezul nopții ,,dintre ani“. Codruț, dacă postul TV nu ar fi fost cumpărat de părinții mei chiar l-aș fi aruncat pe geam, pe cuvânt (bine, sub geamul meu sunt o mulțime de mașini cu alarme ultrasensibile; aceasta este deja o altă poveste)... Glume fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mecanismele eram foarte bucuros, pentru că urmau să sosească și mai multe ore de muncă, deci mai mulți franci în micul meu cont de la UBS. Mă enervează faptul că îmi e dor de acel canton, but I can’t help it... Codruț 10 ianuarie 2006 Vinerea trecută a trebuit „să ridic un colet de la poștă“, așa cum spun românii. Mai exact, dintr-un oficiu poștal pierdut undeva, prin cartierul periferic Pantelimon, la parterul unui bloc din care cădeau, jupuite, betoanele și tencuiala. „Vechiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
trei-patru sute de alți tineri români. Iar în această lume trebuie neapărat să miroși a încredere de sine, a orgoliu, să lași impresia că ești competitiv, să ai o atitudine pozitivă, proactivă și foarte optimistă. Adică să fii ușor imbecil. Codruț 18 ianuarie, 2006 Mirel, pe mine țara asta mă calcă pe nervi de zece ani, nu din cauza unui singur motiv, aspect, a unei singure perspective. Este vorba despre o acumulare de motive, de argumente. Nu numai sărăcia mea relativă (comparativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
criminale. În mod sigur, în anotimpul hibernal, România este o țară și mai mizerabilă decât este ea în mod normal. Și mult mai scumpă (la buzunare). De aceea o urăsc constant și-mi pare puțin rău că o fac dar.... Codruț 19 ianuarie 2006 O deosebită ură resimt față de administrația românească. Îmi dau seama că nu am fost bine pregătit atunci când mi-am reluat viața funcționărească în Valahia, căci avusesem prilejul să cunosc cea mai eficientă birocrație din Europa, cea elvețiană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de la registratură nu a vrut să-mi trimită două scrisori oficiale, pentru că nu aveam un număr... Mă întreb dacă s-a scris vreun tratat despre viziunea administrației valahe în opera lui I.L. Caragiale, corozivul tip născut pe aici, prin Haimanale. Codruț 20 ianuarie, 2006 Îți scriu la lumina unei lumânări, atent să nu-mi pârlesc sprâncenele stufoase de cuman (un reflex pe care îl credeam pierdut, o dată cu 1989). Ei bine, nu, din cauza unei pene de curent pot beneficia, iarăși, de acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
la cap în caz că... Doamne ferește! Lasă impresia că pot merge la nuntă sau la morgă, după caz. În fine, deșeurile civilizației urbane: bătrâni singuri în cărucioare, conduse rapid de infirmieri neglijenți și pe jumătate beți. „A venit lumina!“ - mai ții minte, Codruț, strigătul de bucurie al anilor ’80? Termin de scris cartolina. (Trei zile mai târziu) P.S. Din cauza imbecilității abisale a unei funcționare a Poștei Române care confundat expeditorul cu destinatarul, această ultimă cartolină a re-aterizat în căsuța mea poștală... îți dai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
felul de mecanisme. Disprețul ăsta al legii e contagios și nu poate face din România o țară europeană modernă, mai ales când el e practicat cu precădere de cei foarte bogați, care pur și simplu cumpără justiția à bon prix... Codruț 23 ianuarie 2006 Codruț, de multă vreme îmi propun să-ți scriu ceva optimist, spumos, lejer. De fiecare dată când sunt cu cartolina în față mă răzgândesc. Orașul acesta, țara aceasta și oamenii care o populează mă dezamăgesc profund, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ăsta al legii e contagios și nu poate face din România o țară europeană modernă, mai ales când el e practicat cu precădere de cei foarte bogați, care pur și simplu cumpără justiția à bon prix... Codruț 23 ianuarie 2006 Codruț, de multă vreme îmi propun să-ți scriu ceva optimist, spumos, lejer. De fiecare dată când sunt cu cartolina în față mă răzgândesc. Orașul acesta, țara aceasta și oamenii care o populează mă dezamăgesc profund, prin superficialitatea lor, incapacitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cel mai viril adică posesor de bolid înalt, suplu și puternic va domina asupra celorlaltor viețuitoare auto. Este mult mai ușor să construiești (cel puțin teoretic) o autostradă decât să schimbi atitudinea generală a unei imense mase de conducători auto. Codruț (Adăugat ulterior: citit cu amuzament ultima ta lungă cartolină. Fără să vreau m-am gândit la epoca fanariotă, când boierii își comandau „carâtele“ - barbarism de la franțuzescul carosse? - de la Viana șVienaț, ca să duduie cu ele pe străzile desfundate ale Bucureștiului. Istoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și Arhitectură, i-am uitat numele... Avea loc un concurs? O manifestație? Eram acolo cu soția și cu fetița. Lângă mine se afla chiar domnul A.C., la costum, cravată. Cineva veni lângă noi și mă întrebă așa, tam-nesam dacă sunt Codruț Constantinescu. Jenat, parcă îmi era rușine, parcă nu vroiam ca ilustrul personaj de lângă mine să afle aceasta, îi răspund încet: „Da, eu sunt...“. Atunci A.C. s-a întors către mine, scârbit, întrebându-mă încă o dată, parcă pentru a fi sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
converseze cu un alt distins domn. Eu, spășit, i-am mulțumit augustei sale persoane pentru că m-a lăsat să-i public articolul acela în care avut bunăvoința să mă combată în ,,Dilema“, acum 3 ani. Scârbit, a dat din mână... Codruț 15 februarie 2006 Am citit abia acum, a doua zi de la primirea scrisorii tale, la birou, titlul și prezentarea acelei conferințe, suținută de franțuzoaica ce nu-și ridică ochișorii verzi din calculator când intri tu în camera de lucru. „Médias
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pentru că guvernele vestice nu vor mai fi dispuse să arunce găleți de bani... pentru ce? Pentru ca steagurile țărilor lor să fie arse în piețe publice și ambasadele incendiate? Pentru a fi urât și scuipat în față, dacă nu chiar linșat? Codruț 17 februarie 2006 Enervantă este rutina zilnică. Mă întreb dacă orice rutină este detestabilă. Probabil că există și o rutină a nobilimii, a oamenilor bogați și importanți, care se complac într-o rutină a mișcării. Dar și aceasta se poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ani. Sunt conștient că am o viață destul de împlinită. Mă enervează capacitatea/disponibilitatea asta a mea de a vedea doar zecimea goală din pahar. Dar holbându-mă la aceasta îmi măresc constant partea plină, chiar fără să-mi dau seama... Codruț 18 februarie 2006 Mă enervează mirosul din biroul meu, care a fost infestat de un sandvici plin cu chiftele pe care l-a înfulecat colegul meu de „integrare europeană“ (dar care habar nu are care e Comisia Europeană sau câte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
obicei de a desface pe la amiază o conservă de pește, acompaniată de o gustoasă ceapă roșie. Mă enervează disprețul pe care-l exprimă administrația valahă față de masa de prânz. Pâine, chiftele, pește, toate așezate animalic pe tastaură, la botul internetului... Codruț 21 februarie 2006 Cred că am mai scris despre brutalitatea valahilor nemanierați, bădărani, adevărați urmași ai strămoșilor ciobani, care hălăduiau prin Carpați, în timp ce ceilalți europeni se apucau deja serios de treabă. În maxi-taxi-ul pe care îl iau în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
când le observ. De unde are poporul acesta o așa mare rezervă de bădărănie, nesimțire? Și mă refer doar la niște banalități, care ne împresoară ca într-o pânză deasă, abjectă, care ne bruiază cel mai mult viața. Viața în România. Codruț 23 februarie 2005 Îți trimit aceste două mari reviste („L’Express“ și „Time“), găsite prin aeroporturile lumii. La urma urmei, îmi dau seama că nu sunt altceva decât un culegător de deșeuri de acest tip, în cursul peregrinărilor mele de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
clasat spre coada clasamentului, s-ar fi mulțumit și cu 100.000 de euro drept compensații „(i)morale“. Panem et circenses! Vivat! P.S.: Hai, doamnă, c-om fi noi o țară de hoți, dar proști nu suntem. (membru din juriu) Codruț Martie 2006 4 martie 2006 Folosesc din nou o carte poștală, pe care am primit-o de la Delegația Comisiei Europene. Mă amuzam observând imaginile care o alcătuiesc. Apropo, enervanți sunt tinerii ăia francezi (chiar acum mi-ai trimis o fotografie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
reformeze, dorește să rămână încremenită în vechiul proiect socialist mitterandist, care a otrăvit atât de mult Franța. Rămân la vechea mea constatare: poate că francezii ar fi fost cei mai îndreptățiți să încerce pe propria lor piele marele proiect comunist. Codruț, un liberal (fluierături!) neînregimentat 5 martie 2006 În România, după 1989, s-a produs o masivă schimbare de percepție generală. Libertatea dobândită ne-a permis să ne reconsiderăm condiția. Această libertate de mișcare, întotdeauna îndreptată către Vest, ne-a trezit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
inspirat aceste reflecții. În orașul meu, dezghețul masiv și complet neașteptat, topirea unei mari cantități de zăpadă a dus la dispariția trotuarelor și la penibila inundare a străzilor. Nu mai ai pe unde circula. Tristă țară, plină de băltoci (sic!). Codruț 6 martie 2006 Am fost recent la București, la un fel de sesiune de instruire, legată de reforma administrației valahe. Există chiar și o Unitate Centrală de Reformare a Administrației Publice, fapt pe care sunt sigur că nu-l cunoști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
care primeau rapoarte impersonale despre mii de morți și răniți abstracți. Cine este mai îndreptățit să vorbească despre război sau administrație? Teoreticienii sau practicienii? Teoreticienii administrației sunt absurzi și folosesc o limbă de lemn imposibilă, combinație de iliesciană și vesto-birocratică. Codruț 8 martie 2006 Scriu cu un stilou chinezesc, de 25.000 lei, la fel de ieftin și de aceeași calitate ca și viața din România. În schimb, cerneala este Parker, violetă (sic!). Am cumpărat călimara (un cuvânt care va ieși curând din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mirăm că italienii se dau în vânt după România pentru că resimt nostalgia Italiei anilor ’30, iar spaniolii își aduc aminte de coșmarul Spaniei de după razboiul civil? Până când întreaga infrastructură valahă nu se va schimba, nici nu merităm o altă percepție. Codruț 15 martie 2006 Aș fi vrut să dau un aer mai festiv, mai multe semnificații acestei cartoline (după cum vezi, nu am găsit cartolină, ci o banală jumătate de foaie A4 pliată, Poșta Română nu mai vinde așa ceva...). Aș fi vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
intru în birou. Răsuflu ușurat, pentru că știu că partea cea mai dificilă a traseului meu zilnic s-a încheiat. Naveta în România abrutizează, ceea ce nu este deloc cazul în civilizatul Vest. O altă metodă de a te supune abrutizării colective. Codruț 16 martie 2006 Mi-am dat seama că fotbalul este noua religie a multor oameni postmoderni. O victorie a Rapidului, într-un meci absolut mizerabil, face mai mult ca orice. Dacă sportul în sine - fotbalul - îmi este simpatic, l-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]