7,234 matches
-
prof. Eugeniu Bulbuc,unde I.L.Caragiale și alți scriitori și-au marcat trecerea cu autografe pe o fața de masă,oferită de doamna Bulbuc,scriitorul Alexandru Vlahuță tronează în mijlocul naturii: „Iubire e-n rază de soare\ Și farmec în a codrului fanfară\Și visuri dulci în liniștea de seara\In cer și pe pământ e sărbătoare.” Pe o alee paralelă se află statuia compozitorului George Enescu.Poetul Valentin Roșca descrie acordurile viorii sale:”Pietrificată muzică solară\In orgi și violine de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
drumul spre peșteră porni în direcția portului,cu gând de-a merge la Roma. Nivelul 6.Intre împăratul roman Cezar și Cymbeline se porni un razboi.Oastea romulană debarcă la Milford-Haven cu gând să cotropească Britania.Armata înainta chiar prin codrul prin care rătăcea Fidele.Cu aceasta oaste sosise și Dan.Acesta venise cu soldații romulani,dar cu gândul să treacă la inamic,fiindcă auzise că mâncarea e mai bună. Fidele fu prins de romulani și datorită infățișării și ținutei sale
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile de Anul Nou de peste tot. În secolul al XIV-lea și al XV-lea, Valea Siretului din nordul Podișului Moldovei a fost intens populată, iar așezările mai mari erau în zonele de codru (Heci, Tătăruși, Probota), dar și în locurile deschise (Lespezi, pe Valea Siretului), așa cum reiese din documentele istorice (M. Costăchescu, 1931 și 1932, Gh. Ghibănescu, 1906-1933, V. Tufescu, 1937). În perioada de început a feudalismului apar noi sate și primele orașe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cât mai repede posibil trebuie asfaltată porțiunea mică de drum dintre Heci și Probota, cea dintre Heci și Tătăruși (5 km) și cea dintre Lespezi și Hârlău care duce spre rezervația Pădurea Humosu, din preajma Dealului Hârlău, cu cel mai estetic codru secular de pe teritoriul țării. Rezervația, cu o suprafață de 73 ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roșcat de pădure și o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cea dintre Heci și Tătăruși (5 km) și cea dintre Lespezi și Hârlău care duce spre rezervația Pădurea Humosu, din preajma Dealului Hârlău, cu cel mai estetic codru secular de pe teritoriul țării. Rezervația, cu o suprafață de 73 ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roșcat de pădure și o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare Tudora (593 m), care este și cel mai înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1946, devine redactorul revistei "Le Monde Juif". În 1949, împreună cu familia, se stabilește în Israel. Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Fiul lui Meir-Ce-Luminează-Întunericul, Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
în Botoșani și un bordei, acoperit pînă acum cîțiva ani cu stuf, în Liveni, lîngă Dorohoi. Ceva mai "încropit" a fost Eminescu; la Ipotești avea un domeniu, casă mare și un lac în pădure (căruia i s-a spus "lacul codrilor albastru"), cu nuferi, barcă, lebădă... Otilia Cazimir are, și ea, o căsuță pitită într-o mahala ieșeană căreia i se spune Beilic. Casa de la Haimanale, lîngă Ploiești, a familiei Caragiale nu mai e. în schimb, Vasile Alecsandri are un conac
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Simona Vasilache Spunînd că "am plecat să cerc rotundul lumii", de bună seamă că nu la lumea literară s-a gîndit Ioan Codru Drăgușanu. Deși perfecta ei șlefuire de mică sferă, plutind fără să adere încoa și-ncolo, ar putea susține comparația. Pentru fiece spectator al ei, rîvnind, și poate reușind, să schimbe stalul pe scenă, "cercarea" e tot una cu plecarea cărturarului
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
și muntele fără oi; III. Uciderea leului/ Leul lăudăros, împăratul și junele și IV. Gonirea și prinderea leului. Subtipurile celui dintâi tip sunt: A. Junele își ia arcul din cui și calul din grajd și pornește pe urmele leului în codru; B. El află leul adormit sub un spin/ rug înflorit. Se întreabă dacă ar fi bine să-l săgeteze sau să-l împuște, dar calul nechează, leul se trezește și-l întreabă pe voinic cum își dorește moartea: în săbii
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb, trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-a consacrat
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
schimbării lingvistice și, mai ales, cu o logică a percepției istorice: Faptul că verbul a descăleca, desemnând coborârea de pe cal, a luat la valahi, care s-au menținut o mie de ani în aria neamului lor datorită adăpostului reprezentat de codrii deși, sensul de a cuceri, a coloniza, a întemeia nu poate avea altă origine decât amintirea confuză a șirului de barbari, nomazi călări, care au venit pe rând să-i cotropească și - vremelnic - să-i stăpânească. Coborîrea de pe cal a
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
se potrivește mai bine catrenul lui Păstorel Teodoreanu ca aici: „Suav amurgu-și lasă rugina ̀în pahare, Miresmele grădinii ̀ n noi se răspândesc S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare". Vechiul han din codrii Buciumului a fost „cercetat", de multe ori, de nedespărțiții prieteni Ion Creangă și Mihai Eminescu. Prima școală din Bucium, Soseaua Bucium În toamna anului 1865, anul școlar ̀începea ̀într-o căsoaie cu două săli de clasă și locuință
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Păun, Sat Păun Pe partea estică a platoului Repedea se află biserica din Păun, ctitorie din 1812 a soților Spiridon și Ruxandra Papadopol. Este restaurată ̀în 1888. Istoria consemnează faptul că un vameș Păun a zidit o mănăstire în codrii Buciumului, la Piatra Mică, care era gata ̀în august 7180 (1672). Cu timpul, biserica s-a risipit, dar satul poartă, ̀în continuare, numele vameșului Păun. Stejarul din Vămășoaia, Șoseaua Bârnova Înfipt adânc în șesul Vămășoaiei, face parte, sigur
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
august 7180 (1672). Cu timpul, biserica s-a risipit, dar satul poartă, ̀în continuare, numele vameșului Păun. Stejarul din Vămășoaia, Șoseaua Bârnova Înfipt adânc în șesul Vămășoaiei, face parte, sigur, din familia „capetelor încoronate a gorunilor seculari" rămași din Codrii Iașilor de odinioară. Pe când era holtei, a fost martor la trecerea domnilor Miron Barnovschi și Dabija Vodă spre și dinspre noua mănăstire a Bârnovei, ctitorie a lor. Castelul Crupenschi, Șoseaua Bârnova Pe o colină de lângă șosea se află cocoțată o
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
nu au știință despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului, un codru aflat la hotarul cu tătarii din Buceag. Este pavăza cea mai tare a Moldovei între Prut și Basarabia. Locuitorii plătesc domniei în fiecare an o dajdie mică, toți sunt călărași sau călăreți, înainte vreme erau o oaste de 8.000
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
hotar în stăpânirea veche ce au urmat până acum, după cuprinderea usăbitelor țidule ce avem la mână fiișticari trup de moșie, întrebuințându-ne și la pădure, precum și din vechi au trăit părinții noștri, fără oprire, la locurile ce vor fi codri; însă numai satele ce vor fi lipsite de lemnul trebuitor, fără a face vreo stricăciune sau a dărâma cu capre sau cu oi. Iar cele ce vor fi având păduri pe moșiile sale se vor întrebuința dintru ale sale” (apud
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aprind făcliile de ceară" - Insula), fixează lirica lui Solo Juster în descendența simbolismului, îmbogățit cu experiențele poetice ulterioare și trecut prin filtrul personal al autorului: "la răscrucea de vînturi/ cînd steaua albă ar pieri/ în lacul de onix/ vor tresări codrii plecîndu-și frunzișul// ochii-mi se vor stinge/ în lacrima ta/ verde// (...) să nu plîngi/ la răscrucea de vînturi/ senină/ de mine/ aminte să-ți aduci" (Steaua albă).
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
ba ŤAu!ť". Pe același ton parodic-neaoșist, Balada lu' Samurai ("Samurai a lu' Amoc/ și-a luat drujbă din talcioc, / dotată cu trei motoare./ Mândru ca cireșu-n flore...") istorisește grozăviile eroului care "înjura pe japoneză/ și de tare ce-njura/ codrul se cutremura/ și cădea pasărea-n vrie/ lovită de-apoplexie.../ Ciocârlia, mierla, cucu'/ își făceau din zbor sepuku..." sau epopeea Finlandezei Haricleea, care și-a croit drum cu lopata (" De aceea, orice fată/ necesită o lopată/ pentru a putea răzbate
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
atenționare nowcasting Cod galben de ploi și vijelii. Între orele 21:15 și 22:15, în județul Arad - zona localităților Cernei, Craiva, Beliu, Hasmas, Arcchis, Cărând, în județul Bihor - zona localităților Olcea, Ucuris, Hodisel, Oclusă de Beiuș, Șoimi, Dumbravita de Codru și Husasau de Tinca, Miersig, Sititeleg, Osand, Gepis, se vor semnala frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici, averse de ploaie care vor cumulă izolat peste 15 l/mp, intensificări ale vântului de scurtă durată. Administrația Națională de Meteorologie a
God Galben de furtună by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77177_a_78502]
-
se prefăcea, niznai,/ Șugubățul Samurai -/ Ce fugiți în graba mare/Ca la colectivizare șsubl. meaț?ť ș...ț Sus-numitul aparat/ Mi ți l-a deposedat/ De drujbă și chimonou/ Și i-a tras vergi la popou./ Precum știe tot păgânu',/ Codru-i frate cu românu',/ Dar hotarul milenar/ Îi e verișor primar,/ Cum s-a lămurit pe loc/ Samurai a' lu' Amoc.../ După care-a fost cazat în spațiu capitonat/ Și-a primit alt chimonou,/ Alb-imaculat și nou,/ Cu mâneci amplificate
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
lumina pe scenă. Intră Mama și Corul. Mama trage scaunul lângă "Leagăn", sub "Tei", se așază. Corul se așază în formă de semicerc. Textul Corului va fi distribuit pe interpreți sau pe grupuri de interpreți. Notă baladescă.) CORUL: În temeiul codrului / Cale nu-i, cărare nu-i. Că de-a fost vreodată drum / El s-a prefăcut în fum. / Că de-a fost vreodată cale / Ea s-a prefăcut în vale, / S-a umplut de spini și scai / Că de urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vale, / S-a umplut de spini și scai / Că de urmă nu-i mai dai. De-i cărare undeva / N-o mai știe nimenea, / Că-i pierdură urmele / Ciobănași cu turmele, / Și-i pierdură semnele / Pădurari cu lemnele.// În temeiul codrului / Cale nu-i, cărare nu-i... MAMA (încet, parcă ar rosti un descântec): Nani, nani, copilaș / O poveste spune-ți-aș, / O poveste-n cântec tragăn / Ca să-mi crești voinic în leagăn. Când norocul mi-a murit / Teiu-acesta am sădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-n vis mi s-a arătat, chemându-mă, chipul frumuseții desăvârșite, dar nu știu unde s-o caut. CÂNTĂREȚUL ORB: Am să-ți spun, Făt-Frumos. Și-ai să pleci să-ți cauți dragostea. Drumul va fi lung, prin pustiuri, prin cei trei codri de aramă, de argint și de aur, pe drumuri neștiute, până-ți vei întâlni dragostea. Dar nu știu cum vei face, căci fata pe care-ai visat-o e Frumoasa fără corp. (Mirare, voci care se întreabă și își răspund "Frumoasa fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]