871 matches
-
situații curente de joc, sunt extrem de importante în desfășurarea jocului și reprezintă combinații de acțiuni de joc, care trebuie urmărite, analizate, preluate și pregătite ca atare și în procesul de antrenament. Aceste structuri curente, constituie baza relațiilor de joc dintre coechipieri, în situațiile concrete de adversitate din timpul jocului. Exemple: relația ridicător-trăgător (pasatac) în funcție de blocaj. Al șaselea nivel de structură este reprezentat de acțiunile de joc. Acțiunile de joc reprezintă unitățile structurale de bază menite să rezolve sarcinile parțiale de joc
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
structuri sau situații curente de joc, sunt extrem de importante în desfășurarea jocului și reprezintă combinații de acțiuni de joc, care trebuie urmărite, analizate, preluate și pregătite ca atare și în antrenament. Aceste structuri curente, constituie baza relațiilor de joc dintre coechipieri, în situațiile concrete de adversitate din timpul jocului. Exemple: relația ridicător-trăgător (pas-atac) în funcție de blocaj. f Acțiunile de joc totalitatea manevrelor întreprinse de fiecare jucător în parte pentru a rezolva o sarcină parțială sau specifică de joc. Sarcinile parțiale sau specifice
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
serviciului), cunoașterea exactă a structurii jocului în cele două zone fiind esențială pentru o pregătire adecvată a sa. Ridicătorul coordonator încadrat în formația de joc în sistemul 5T+1RC are următoarele sarcini: - conduce jocul echipei în teren în relație directă coechipierii; - organizează jocul în atac în fiecare situație de joc; - distribuie sarcini înainte, în timpul și după fiecare situație de joc; - relațiile din timpul jocului cu antrenorul și coechipierii se realizează verbal, prin mimică, semne, gesturi prestabilite; - participă efectiv la toate situațiile
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
5T+1RC are următoarele sarcini: - conduce jocul echipei în teren în relație directă coechipierii; - organizează jocul în atac în fiecare situație de joc; - distribuie sarcini înainte, în timpul și după fiecare situație de joc; - relațiile din timpul jocului cu antrenorul și coechipierii se realizează verbal, prin mimică, semne, gesturi prestabilite; - participă efectiv la toate situațiile de joc și are ca sarcină principală, ridicarea mingii pentru finalizarea atacului echipei. Structurile de joc cele mai frecvente ale ridicătorului coordonator sunt: - deplasare (intrare din L2
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
executată în fiecare fază cu scopul ridicării mingii pentru atac. Ridicarea mingii pentru executarea loviturii de atac este atributul ridicătorului coordonator, intrând numai în modelul de joc al acestuia, la fiecare fază el jucând efectiv mingea pentru unul din ceilalți coechipieri aflați în teren, pe care îi coordonează și îi conduce în toate structurile jocului. Fiecărui trăgător îi sunt necesare un anumit tip de pase (înalte, joase, urcare etc.), individualizate, din care să poată ataca cu eficiență, pase care trebuie asigurate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
grosolane manifestate În comportamentul față de adversar, jucătorul vinovat trebuie să fie descalificat. Marcarea unui gol Se consideră că s-a marcat gol dacă mingea depășește În totalitate linia de poartă și dacă, Înainte sau În timpul aruncării, jucătorul care aruncă sau coechipierii săi nu au comis vreo abatere. Dacă mingea intră În poartă, deși s-a comis o neregularitate din partea echipei apărătoare, se acordă gol. Golul marcat În propria poartă se consideră gol pentru echipa adversă. Echipa care marchează cele mai multe goluri se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dobândi o serie de deprinderi de bază precum: simțul mingii ca dimensiune și greutate; aprecierea distanței până la minge; aprecierea vitezei, direcției sau traiectoriei mingii; capacitatea de a ține, transporta, transmite și În special, de a prinde mingea pasată de un coechipier. Concomitent se dezvoltă și o serie de calități psihice ca: atenția; Încrederea În sine; disciplina; spiritul de echipă și cel de fair-play; bucuria succesului, dar și recunoașterea Învingătorului; memoria, prin reținerea și respectarea regulilor de joc. Din multitudinea de mijloace
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Cei care se află În cercul exterior, pasează corespondenților din cercul interior. 18. Pase În cerc cu schimb de locuri Elevii sunt dispuși În formație de cerc. Unul dintre ei are o minge de handbal pe care o pasează unui coechipier din cerc și apoi aleargă În locul elevului căruia i-a pasat. Elevul care a primit mingea pasează În continuare unui alt jucător. Exercițiul se poate executa cu mai multe mingi. 19. "Cine ține mingea mai mult" Pe teren redus, jucătorii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
să se familiarizeze cu acțiunile fundamentale ale jocului. Mișcarea tehnică se va exprima variind modalitățile sale de execuție În funcție de următorii parametrii: solicitarea forței; direcția de unde vine mingea și În care aceasta este transmisă; diferențele de viteză, ritmul, frecvența, echilibrul; prezența coechipierilor și a adversarilor; acuitatea vizuală, anticipație, solicitare mentală și motivație. Caracteristicile tehnicii (Cercel, 1993) * Tehnica jocului are un caracter individualizat. Executarea de către un jucător a deprinderilor motrice specifice, depinde de constituția, calitățile motrice, tipul de activitate nervoasă și de alte
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mișcărilor (complexe de procedee). În joc, procedeele tehnice Își pierd caracterul lor invariabil, situațiile mereu schimbătoare impunând variații de ritm, de intensitate și amplitudine În mișcări, poziții inițiale modificate, Întreruperi ale execuției unui procedeu tehnic, În funcție de reacția adversarilor și a coechipierilor, Înlănțuirea lor cu alte procedee tehnice. Toate acestea se datorează plasticității scoarței cerebrale (de exemplu: aruncarea la poartă prin evitare; jucătorul, aflat În pătrundere spre poartă, primește mingea, execută o fentă pentru a depăși un adversar, pătrunde În dribling și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ricoșează din sol. b. Culegerea mingii: cu o mână; cu două mâini; care stă sau se rostogolește pe sol. c. Stoparea mingii cu o mână d. Plonjonul la minge: pentru a prinde mingea sau pentru a Împinge mingea spre un coechipier sau spre poartă; În terenul de joc sau În spațiul de poartă. II.2.5. Pasarea mingii Pasarea mingii se execută de pe loc, din deplasare (din alergare, din săritură, după efectuarea unor structuri de pași - adăugați, Încrucișați sau săltați). Din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
alternativ, driblingul cu schimbări de direcție și cu schimbări de ritm; când atacantul pătrunde spre poartă pe un culoar, Între doi apărători situați la distanță mai mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe brațul de aruncare Apărătorul de pe semicerc se va deplasa Înainte și va ataca adversarul pe brațul de aruncare, În momentul În care acesta a prins mingea, pentru a-l Împiedica să acționeze cu ea. Dacă mingea este pasată altui coechipier, apărătorul se va retrage pe semicerc. Obs.: Pentru atacarea adversarului se poate utiliza doar corpul În momentul În care se vede clar intenția atacantului de a nu arunca la poartă.Cu toate că regulamentul interzice atacarea adversarului cu brațele, este recomandat ca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În teren care să favorizeze acțiunea de acest gen. În momentul În care mingea este Împinsă În sol, apărătorul introduce mâna pe traiectoria mingii, care revine din sol. Obs.: mingea poate fi preluată din dribling, prinsă sau deviată către un coechipier. b. scoaterea mingii din ținere echilibrată: În momentul În care atacantul are intenția de a pasa sau de a arunca la poartă și ține mingea echilibrată, apărătorul aflat lateral sau În spate va deposeda adversarul de minge, folosind o singură
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
unor sarcini speciale). III.1.5. Recuperarea mingii și repunerea ei În joc Este necesar ca portarul să recupereze rapid mingile aruncate spre poartă și deviate sau cele care au trecut În afara porții, degajând mingea În funcție de distanța, poziția și deplasarea coechipierilor, precum și de plasamentul adversarilor. Lansarea mingii la vârful de contraatac sau la intermediarul demarcat În partea opusă vârfului de contraatac, se va Învăța și consolida prin exercițiile prezentate În cadrul contraatacului. Exerciții de bază Ex. 1. Profesorul aruncă mingea În spatele liniei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
bancă de gimnastică, o minge medicinală, rostogoliri, fandări, sărituri În partea opusă locului unde se află mingea. III.1.6. Degajarea mingii De modul În care portarul repune mingea În joc, de viteza și precizia aruncării, de alegerea tactică a coechipierului căruia Îi pasează, depinde eficacitatea unui atac (ne referim atât la declanșarea atacului, cât și la ritmul de joc). Pentru a repune cât mai În viteză mingea În joc, este necesar ca respingerea acesteia să fie constructivă; prinzând sau recuperând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
tactica portarului, dar fără a comenta și insista prea mult asupra acestui subiect. * Dispunând de o tactică specifică, portarul acționează În spațiul de poartă, Într-un mod logic (analizând o cantitate foarte mare de informații) și În strânsă legătură cu coechipierii săi. * Pentru a putea interveni la mingile aruncate spre poartă, jucătorul - portar trebuie să anticipeze acțiunea decisivă, să dispună de un plasament bun și să intervină În viteză. * Colaborarea cu apărătorii este o altă direcție de acțiune a portarului. * Portarul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
permanent mingea sau măcar În momentul aruncării; să urmărească brațul de aruncare, pozițiile și acțiunile apărătorilor și ale adversarilor. * Oprirea contraatacului advers reprezintă un alt aspect al tacticii portarului (portarul iese la 7-8 m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și a lui Mate-Teodorescu (2002, p. 301), „tactica reunește un sistem de principii, idei și reguli de abordare a competițiilor de către sportiv, prin care Își valorifică toate capacitățile tehnice, fizice, psihice, În vederea rezolvării situațiilor problematice (de concurs) create de adversari, coechipieri și ambianță, pentru obținerea succesului”. Cerințele tacticii Autorii I. Motroc, și colab. (1999); C. Ionescu, (2004), evidențiază următoarele cerințe: să fie accesibilă, armonizată cu nivelul pregătirii jucătorilor; să fie maleabilă, permițând manifestarea unor intervenții de adaptare din partea jucătorilor; să facă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
soluții pentru aceeași situație de joc; soluții variabile În funcție de comportamentul adversarului). IV.2. Tactica individuală Tactica individuală cuprinde totalitatea acțiunilor individuale folosite În mod conștient de către un jucător, În contactul cu unul sau mai mulți adversari și În colaborare cu coechipierii, În scopul realizării unei sarcini de joc, atât În atac, cât și În apărare. Pentru prestarea unui eficient joc colectiv este necesar ca fiecare jucător să cunoască rolul și sarcinile pe posturi, să folosească tactic procedee tehnice, să acționeze după
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pasare, de aruncare la poartă sau de pornire și schimbare bruscă de direcție, contribuie la mărirea dificultăților apărătorilor. Fenta trebuie să urmărească un scop tactic și nu trebuie finalizată prin aruncarea la poartă, creându-se posibilitatea de a pasa unui coechipier mai bine plasat. Indicații metodice pentru fentele de aruncare la poartă și a depășirilor: Piciorul drept se duce Înainte; Piciorul stâng se duce În lateral Înainte; Mișcarea de fentă se Începe cu brațul ridicat; Mingea se va pasa, se va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
4. Atacanții se deplasează de pe o parte a terenului În cealaltă (jucătorii de la semicerc) sau de pe un post pe un alt post (jucătorii de la 9m), fiind marcați și atacați cu corpul de către apărători. Ex. 5. Demarcaj, primirea mingii de la un coechipier, pătrundere pe culoar (Între doi apărători) și aruncare la poartă din săritură. Obs.: Toate aceste acțiunni de tactică individuală se vor consolida În cadrul unor complexe tehnico-tactice specifice fazelor de joc. c. Intercepția mingilor Dacă marcajul de intercepție lasă puține șanse
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
favorabile primirii mingii sau pentru a contribui indirect la succesul acțiunilor celorlalți atacanți (atrăgând și alți apărători, se creează o serie de culoare libere, optime pentru finalizare). Obs.: demarcarea nu trebuie să fie executată spre aceeași zonă În care alt coechipier a Început o acțiune identică; de asemenea, ea nu trebuie să fie realizată nici către un loc pe care se află deja un coechipier demarcat, deoarece jucătorii s-ar incomoda reciproc În acțiune. Ex. 1. Jocurile " Cine ține mingea mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
optime pentru finalizare). Obs.: demarcarea nu trebuie să fie executată spre aceeași zonă În care alt coechipier a Început o acțiune identică; de asemenea, ea nu trebuie să fie realizată nici către un loc pe care se află deja un coechipier demarcat, deoarece jucătorii s-ar incomoda reciproc În acțiune. Ex. 1. Jocurile " Cine ține mingea mai mult" și "Huștiuluc" (prezentate În semestrul anterior) nu Își pierd utilitatea nici În aceste faze de consolidare și perfecționare. Ex. 2. Pase În trei
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de trei jucători, doi atacanți, un apărător, rolul de apărător schimbându se după fiecare execuție. Portarul pasează unuia din jucătorii nemarcați, care se va deplasa În dribling spre poarta adversă. Dacă acesta este atacat de apărător, el va pasa la coechipierul rămas liber, urmând ca acesta să arunce la poartă. Dacă apărătorul nu Îl atacă pe cel cu mingea, el va finaliza (fig. nr. 102). Ex. 4. Trei atacanți contra doi apărători: sarcina de joc se rezolvă Întrun mod identic exercițiului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]