1,222 matches
-
mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În natură!... Înapoi la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii vor fi înghițiți de un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
economic, profesional, familial, confesional etc.) constituie sectorul privat; dimpotrivă, limitările deciziei individuale, impuse prin acțiune colectivă și coerciție de o autoritate (la nivel local, statal sau supranațional), constituie sectorul public. În concepția filosofului liberal John Stuart Mill (1993), limitările impuse coercitiv asupra libertății individuale au rolul de a crea condiții pentru manifestarea liberă a fiecăruia, prin interzicerea deciziilor individuale care ar vătăma interesele sau libertatea celorlalți. Desigur, sfera publică nu are doar rolul de gardian al libertăților indivizilor, ci și unul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai mult sau mai puțin consecvent în situații specifice. Astfel de modele se instituționalizează (DiMaggio și Powell, 1983), ceea ce face ca reformele să devină izomorfe în contexte culturale specifice; difuziunea modelelor de reformă se realizează fie pe fondul unor presiuni coercitive din partea forurilor transnaționale (Banca Mondială, FMI) și a instituțiilor de credit guvernamental și nonguvernamental, fie prin mimetism, în urma unor acțiuni de socializare profesională a funcționarilor (de exemplu, prin diverse tipuri de twinning instituțional). Problemele generice cărora aceste reforme încearcă să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
producere și furnizare ar depăși cu mult beneficiile rezultate din aceste acțiuni. Importanța problematicii bunurilor publice este determinantă în discuția asupra intervenției guvernamentale și e recunoscută ca atare și de cei mai importanți autori liberali. Statul poate, prin puterea sa coercitivă, să confere gradul necesar de cooperare pentru asigurarea furnizării bunurilor de care să beneficieze cât mai mulți indivizi. „Statul, prin organul său reprezentativ, guvernul, are la îndemână puteri fiscale (impozite, taxe) de care trebuie să se folosească pentru a asigura
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
comune în lipsa unui sistem de aplicare a unor stimulente selective 1. Existența capacității de a deține stimulente selective nu este caracteristică tuturor grupurilor mari; „singurele organizații ce dețin stimulente selective sunt cele care au autoritatea și capacitatea de a fi coercitive și care au o sursă de unde obțin stimulente pozitive pe care să le ofere membrilor grupurilor latente” (Olson, 1965, p. 133). Pentru a fi capabile să dețină stimulente selective în scopul mobilizării membrilor, organizațiile trebuie să fie îndeajuns de puternice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ele pot avea ca rezultat creșterea nivelului de implicare a guvernului în activitățile economice. Dunleavy și O’Leary (2002, p. 120) consideră că o creștere a dimensiunii sectorului public este posibilă în condițiile în care procesul decizional al statului e coercitiv, noninteractiv, insensibil la preț și la semnalele preferințelor, ineficient organizat și fără conștiința costurilor. În momentul în care guvernul își centrează acțiunile spre activități de redistribuție, și nu pe activități de investiții care să ajute la sporirea productivității, apare o
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
medicilor cu pacienții, se pierde ocazia de a urmări evoluția bolii și de a face recomandări generale. Politica de asigurare a personalului sanitar în mediul rural nu mai dă roade, dat fiind faptul că politicile afirmative inițiale, dar și cele coercitive nu mai au aceleași rezultate. Repartizarea resurselor se făcea de la centru, inechitabil, pe criterii „istorice”, fapt care accentua decalajul creat între regiuni și grupuri sociale diferite. Unitățile sanitare erau slab dotate, achizițiile de aparatură se realizau centralizat, iar repartițiile nu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
una vie, care nu se supune niciunei reguli prestabilite. d. Performarea activităților ne-a creat noi probleme. Am avut nevoie de un cadru informal, de un spațiu și un timp neconvențional, în care elevii noștri să nu mai simtă forța coercitivă a sistemului. A trebuit să dăm dovadă de mobilitate intelectuală și afectivă, să putem să ne descurcăm în situațiile noi care s-au ivit, să dăm dovadă de disponibilități ludice, de toleranță, deschidere și răbdare, să ne adaptăm mereu la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tipurile de poluare, componentele marilor echilibre ecologice. Măsurile sugerate merg de la stoparea construirii de mari ansambluri de locuințe și liberalizarea avortului pînă la participarea muncitorilor întreprinderii la decizii și la rezultatele financiare, trecînd prin reciclarea produselor non-biodegra-dabile și prin măsurile coercitive împotriva poluării atmosferice. Pentru a reuși să pună în funcțiune un proiect de civilizație, Jacques Robin ia în considerare o fuziune între clasele sociale defavorizate, minorități și diferitele grupuri de cercetare, de asociații profesionale, sociale, științifice sau culturale care se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
flatator); ele vizează prezentarea propriilor calități în acord cu ceea ce se știe despre oponent, astfel încât acesta să îl considere pe ingrațiator extrem de valoros. Astfel de abordare flexibilizează poziția celeilalte părți fără a fi nevoie să se apeleze la un comportament coercitiv (de altfel, mult mai costisitor pe planul relațiilor interpersonale) si se pot obține concesii importante, ingrațierea fiind o modalitate ieftină si eficientă de înclinare a unei balanțe conflictuale într-o parte sau în alta. De altfel, nu trebuie uitat că
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
este ca debitorul sa-și execute voluntar obligația. În condițiile în care debitorul refuză să facă plata, creditorul va putea solicita executarea silită. Aceasta constă într-un ansamblu de proceduri reglementate de lege, prin intermediul cărora se asigură, cu sprijinul forței coercitive a statului, realizarea dreptului creditorului, atunci când debitorul ar refuza să facă plata. Executarea silită se va face însă tot în natură, debitorul fiind obligat să execute în mod efectiv și real prestația însăși la care s-a obligat. Prin intermediul executării
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o concentrare de putere și de măsuri coercitive, iar societatea civilă era formată dintr-un pluralism de idei133 și de grupuri sociale, de alegeri libere și de drepturi civile garantate prin legi. Într-un profund contrast cu ceea ce este azi un stat politic, această concentrare de instituții nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o explicație. La Anvers s-a decis de asemenea înființarea unui Comitet Internațional al Conferințelor Socialiste*, reprezentînd un pas în plus în structurarea mișcării socialiste și afirmarea unei voințe de întărire a legăturilor existente. Totuși, ideea reconstituirii unei Internaționale prea coercitive este încă respinsă, chiar dacă această nouă inițiativă este urmată în iulie 1949 de recrutarea unui secretar administrativ permanent în persoana unui vechi militant al mișcării socialiste, Julius Braunthal, care a activat mult timp înainte de război în rîndurile socialismului austriac. Cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ideea unei "Federații de partide autonome", angajîndu-se să se supună deciziilor instanței internaționale. Mult îndepărtate de cele ale Laburiștilor, aceste concepții socialiste ortodoxe fac să apară o gravă divergență în legătură cu definirea rolului mișcării socialiste. Trebuie să aibă aceasta un caracter coercitiv, cerînd de la afiliații săi o disciplină comună, liber consimțită sau dimpotrivă, trebuie să lase fiecărui partid cea mai mare autonomie posibilă? Iată o veche dispută care a stat pe ordinea de zi a Internaționalei a II-a și mai apoi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
după modul COMISCO-ului: Conferințele sînt înlocuite de consilii, este numit un Birou, iar secretariatul administrativ îi va fi încredințată tot lui J. Braunthal. Dar dacă Internaționala este acum reconstituită, în concepția sa, ea rămîne în urma predecesoarei sale în ceea ce privește puterea coercitivă pe care o poate exersa asupra membrilor săi: ea apare mai mult "ca oficializarea unui forum socialist internațional a cărei bază politică comună este mai puțin o sinteză, decît cel mai mic numitor comun al diferitelor doctrine"28. De fapt
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
luat poziție la nivel înalt în favoarea unui model de organizație socialistă internațională destul de asemănător cu cel al ISM din perioada sa de glorie 9. Pînă la constituirea Internaționalei, socialiștii francezi militează cu ardoare pentru ca aceasta din urmă să aibă statute coercitive, cu scopul de a juca un adevărat rol politic. Asupra acestei chestiuni importante, ei nu vor obține însă cîștig de cauză, nici măcar nu se vor impune în legătură cu definirea bazelor programului de organizare: discursul marxist-ortodox al socialiștilor francezi este la fel de inacceptabil
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să sporească în această perioadă, astfel încît el se va dota și cu un președinte, distinct de cel al Internationalei Socialiste. Considerat drept "centru nervos" al mișcării, acesta reprezintă o instanță politică indispensabilă, cu toate că nu dispune de puteri atît de coercitive asupra partidelor afiliate, precum predecesorul său din fruntea ISM. Congres, Consiliu, Birou: aceste instanțe care amintesc de cele ale Internaționalelor precedente, diferă cel puțin dintr-un punct cel al compoziției de predecesoarele lor: neproporționalitatea partidelor reprezentate este expresia ascunsă a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de compromis destinată a ralia un număr tot mai mare de partide. În 1980, UPSCE va proceda la revizuirea statutelor sale cu scopul de a ajunge la un acord mai larg între membrii săi și de a suprima orice măsură coercitivă față de aceștia, lucru care i-ar mai fi caracterizat încă. Totuși, poziția socialiștilor față de chestiunea Europei nu se rezumă numai la greutățile provocate de Laburiști, chiar dacă ele cîntăresc greu. Anul 1973 marchează o inflexiune în analiza socialiștilor, în legătură cu această chestiune
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
poziția de forță, el confruntându-se cu cele mai periculoase situații și tot el aplicând pedeapsa fizică. Unii tați se pricep atât de bine la astfel de lucruri, încât li se citește pe chip satisfacția de a-și exercita funcția coercitivă. Ceea ce nici nu bănuiește un astfel de tată e că satisfacția pe care o simte el când își pedepsește fiul este învățată de acesta și va sta la baza agresiunii pe care o va manifesta la rândul lui față de alții
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mijloacele co er citive necesare pentru a le impune, mitropolitul se vede obligat să fie ceva mai tran șant și să opereze mai repede afacerea începută. Pentru restul populației însă accepta rea unui compromis are în general și o latură coercitivă. În fața ne ști inței norodului și a fricii de cei mari și puternici, clericii își încep cercetarea prin oferirea primului com promis: zapisul de împăcare cu angajamente de îndreptare din partea ambelor părți. Pentru a-l impune se utilizează trei tipuri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atât, și pentru a-l înspăimânta i se citește pravila la litera și articole cu pricina astfel încât vinovatul să fie conștient că „după pravilă era să se pedepsească mai rău“. Dacă această amenințare nu dă rezultate se trece la metode coercitive care își arată eficiența imediat, dar nu pe termen lung. De cea de-a treia amenințare se face uz numai dacă vinovatul se arată foarte reticent și continuă să treacă peste pedepse și sfaturi. El este amenințat cu urgia domnească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tribunalul ecleziastic, nu neapărat ca instituție de separare, ci mai degrabă ca instituție de mediere. Soborul începe mai întâi cu vorbe duhovnicești și exemple biblice. Cum ar fi și greu să convingă, numai cu atât, „prelucrarea“ îmbracă și o formă coercitivă. După o bătaie zdravănă sau câteva zile de întemnițare, individul acceptă spășit orice, semnează orice, își cere iertare, promite că se va schimba. Certarea cu bătaie a soției greșite nu este văzută de soț ca o dezonoare. Nici intervenția puterii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Rados), "revoluție încâlcită" (Nestor Rateș), "entropie revoluționară" (Anneli Ute Gabanyi), fenomenul în cauză a contrariat mereu pe analiști și e încă departe de a obține un consens. Concluzia cea mai larg admisă e că nomenclatura de rang secund, împreună cu forțele coercitive ale vechiului regim, au pus în scenă o mișcare de masă intens mediatizată, cu "teroriști" și catacombe, clădiri incendiate și destui morți, spre a legitima noua putere. Alegerile de la 20 mai 1990 n-au făcut decât să consacre o situație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a emis repede un discurs legitimant, care în esență se întemeia pe refuzul vechiului sistem de valori și obstinația construirii unui alt sistem, structurat de ideologia marxist-leninistă și tinzând chiar a impune un nou tip de umanitate, "omul nou". Resursele coercitive ale acestui sistem s-au vădit considerabile, căci proveneau din zonele cele mai întunecate ale societății, contând pe marginali, vindicativi, pe minoritari frustrați, pe informatori și agenți, astfel că lumea a fost luată oarecum prin surprindere și redusă destul de repede
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
posibilă translația oarecum lină la economia liberă. Dacă în România s-a ajuns la explozia populară din Decembrie '89, revolta care a dus aproape instantaneu la formarea unui program revoluționar, faptul se explică, cel puțin în parte, prin radicalismul măsurilor coercitive luate de regim de-a lungul anilor, măsuri care au interzis practic structurarea de soluții alternative. În plus, cochetăria cu "independența" și un naționalism sui generis au lărgit o vreme baza socială a regimului, creând iluzia unei legitimități. Specificul istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]