889 matches
-
Economiei de a se comporta ca o știință experimentală. Ceea ce are Economia de făcut în fața complexității este să nu recurgă nici la experiment, nici la ceteris paribus și, mai ales, nici la ideologie. Riscul ultim este cel mai neglijat de cogniția economică, de exemplu, când alege să se complice mimând cunoașterea complexității. Complicarea, paradoxal, este tot o parcimonie, dar deviantă, în sensul în care se optează pentru calea scurtă în cunoaștere și în acțiune, credința într-un singur adevăr esențial, reconstrucția
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cuprinzătoare a complexității obiectului de studiu. Soluția, deși nu este ușoară în privința asigurării consistenței dintre metodă și puterea ei de a construi explicații adevărate în legătură cu consecințele de natură complexă, este totuși nu imposibilă. Aici se revelează o altă distincție a cogniției economice, de a menține echilibrul balanței dintre simplificare și complexitate, de a apela la rațional și metodele lui parcimonioase și la emoțional și instrumentele lui extraraționale de cunoaștere. Înaintări și retrageri Economia este, astfel, și o știință ca toate celelalte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Înaintări și retrageri Economia este, astfel, și o știință ca toate celelalte, dar și o artă a îmbinării posibilului în cunoaștere cu imaginația sau imaginea ansamblului, a complexului, a sistemului. Ne aflăm cu această revelație în punctul în care distincția cogniției economice se face cu linii aproximative, difuze, chiar neclare și în culori amestecate, în nuanțe ce surprind diversitatea ce configurează complexitatea în realitate. În acest teritoriu al penumbrei (cum îi plăcea să spună lui Roegen) dialectice. Economia se desparte și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de a răspunde la această provocare a științificității demersului nu este nici simplificarea, nici complicarea, ci ea constă în balansul dintre gândirea rațională și gândirea emoțională pentru a media eficiența parcimoniei și complicația funcțională a complexității asupra căreia se îndreaptă cogniția. Economia este, în definitiv, și sigură și nesigură de adevărul enunțurilor sale, adică se pliază pe spontan ca vehicul al înțelegerii reperelor cunoașterii, ajunge și nu ajunge să confirme imaginea ca fiind o expresie a realității. Economia este o cunoaștere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
definitiv, și sigură și nesigură de adevărul enunțurilor sale, adică se pliază pe spontan ca vehicul al înțelegerii reperelor cunoașterii, ajunge și nu ajunge să confirme imaginea ca fiind o expresie a realității. Economia este o cunoaștere aproximativă prin definiție. Cogniția economică are multiple alte provocări din direcții neprevăzute sau încă necunoscute, între altele unele care privesc demarcațiile temporale, spațiale, istorice, de esență etc. Provocarea recentă este aspectul global și al globalizării ca un context al complexității obiectului de studiu, evident
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al celui care este și observator, și obiect, și finalitate în procesul economic. Timpul nu mai poate să rămână în înțelesul de program de lucru, de durată a schimbului energetic. Practic, Economia nu iese din ceasornic, nici ca expresie a cogniției, nici ca acțiune lucrativă. Sursa Economiei, și a conceptualizării, și a obiectualizării, este chiar omul care posedă secretul originii și conținutului timpului. Timpul ca resursă consumabilă limitată ține de o închipuire, de o fantezie umană: homo œconomicus. Spațiul are și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
antropică, ca produs al conștienței desfășurate în regim de complexitate a expresiilor. Imaginea spațiului nu este cea a interiorului unui ceasornic în care omul ar fi, eventual, arcul. Această perspectivă invită la o viziune diferită de organizare a conceptualizării, a cogniției înainte de toate, ca fiind reflexul unui mecanism. La aceeași schimbare de perspectivă invită și istoria, atât ca evoluție a ideilor economice, cât și ca decelare a resorturilor procesuale. Faptul că Economia este obsedată de creștere (calitativă) este un reflex condiționat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atare va merge către ea însăși, face din modelul european tendința noii ordini. Între paradigma iluministă a mecanismului și paradigma globală, a viziunii lumii ca sistem, se înscrie un traseu de căutări care nu trebuie să fie străine de Economie. Cogniția economică trebuie să intre sub zodia altei metafore, expresia lumii antropice complexe. B. Reprezentarea schimbării radicale Temporalitatea conceptelor Sistemul care ne interesează în acest demers este văzut nu sub aspect fizic, ci ca o formă de cunoaștere care duce la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în sfârșit, la lumea complexă a întregului natural fertilizat pe principiul antropic. Ideea de sistem nu este o cărămidă a înțelegerii lumii în devenirea sa, ci este chiar expresia fidelă a lumii în stadiul ei integral, unificată prin globalizare. Puterea cogniției Ceea ce încurcă cel mai tare înțelegerea discontinuității introduse de metafora sistemului sunt două abordări surprinzătoare ca perspective nu doar pentru că una se cantonează în idealitatea destinată să unifice, iar alta în metateoria care conține soluția demarcațiilor în complexitate, ci pentru că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Recursul la deschidere Și totuși, una este această tendință de resuscitare a unor valori constitutive și alta este cea de aglomerare terminologică a celor două sensuri ale magistralelor evoluției, deci și pe cel pe care vine schimbarea modelului explicativ. Forțând cogniția cu concepte difuze, chiar false, științele sociale și exponenții lor retrofili devin actorii unui scenariu care se joacă cu sălile din ce în ce mai goale. Realitatea spectaculoasă este afară, unde se construiesc alte temple comunicaționale. Discursul noilor actori se încarcă de sensuri și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și 11Ă, abordarea lui Stanton de întărire a eului în cinci pași (descrisă în acest capitolă și aceea descrisă în intervenția 16 pot fi de asemenea eficace pentru a ajuta pacientul să se descurce cu distresul minor și cu eliberarea cognițiilor și emoțiilor pozitive care au fost împiedicate. După depășirea cu succes a distresului minor pacientul poate vedea acest „stres” din viața sa ca fiind irelevant sau chiar fals în contextul enormității altor probleme din viața sa. Uneori este important să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
impotență sau ejaculare precoce, iar eșecul repetat în timpul contactului sexual duce la anxietate și frustrare. La femei conflictele inconștiente privitoare la activitatea sexuală pot fi responsabile de vaginism, un spasm reflex involuntar al mușchilor vaginali și perineului care împiedică penetrarea. Cognițiile (gândurileă și dispoziția (emoțiileă modelează experiența persoanei în ce privește excitația sexuală și comportamentul. Procesele atenționale sunt de asemenea importante: experințe uzuale în a fi spectator, oamenii care se centrează pe propria performanță, adesea așteptând eșecul, mai degrabă decât pe senzualitate și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fi urmați: conceperea unui nou sistem de plată, conceperea unui sistem de promovare mai dinamic, restabilirea instrumentalității, restabilirea echității, condiționarea motivației prin introducerea feedback-ului, restabilirea concordanței valorilor. Un alt concept nou în domeniu este inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite social. Inteligența organizațiilor se manifestă în modul și măsura în care organizația recunoaște efectele proceselor prin care o activitate este dusă la bun sfârșit în situația organizațională atât asupra practicienilor individuali, cât și asupra evoluției practicilor ei specifice. Intrând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihologi de peste hotare cum ar fi L.L. Thurstone, G.W. Allport, H. Piéron, C. Spearman, F. Krueger etc. este un alt semn al prețuirii de care se bucura psihologia românească. Această tradiție va fi continuată până în zilele noastre, revistele Creier, Cogniție, Comportament (de la Cluj-Napoca), Psihologie socială (de la Iași), Revista de Psihologie aplicată (de la Timișoara) găzduind în paginile lor lucrări de referință ale unor psihologi străini. ▪ Traducerea și publicarea în limbi de circulație mondială a unor lucrări ale psihologilor români reprezintă poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Beatty, J. (1998), Lumea în viziunea lui Peter Drucker, Editura Teora, București. Covey, S.R. (2001), Etica liderului eficient sau Conducerea bazată pe principii, Editura Allfa, București. Drucker, P.F. (1999), Societatea post-capitalistă, Editura Image, București. Miclea, M. (2001), „Raport asupra profesorilor”, Cogniție, Creier, Comportament, vol. V, nr. 1, martie 2001, pp. 69-89. Neculau, A. (1997), Câmpul universitar și actorii săi, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Nica, P. (2000), Managementul calității și ierarhizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
alta, adaptarea optimă este asigurată prin a fi în sau a folosi o stare a eului mai mult decât alta. În termenii analizei tranzacționale, personalitatea se structurează ca urmare a stratificării celor trei stări ale eului, care au emoții și cogniții proprii, rezultate ale determinării ontogenetice și sociale. Existența stărilor este independentă de vârsta subiectului; și un copil are un Părinte, într-o formă oricât de simplă și incompletă, ca urmare a internalizării interdicțiilor părintești. Starea eului Părinte, după cum arată Prutianu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
2-15. Zlate, M. (1972), Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București. Zlate, M. (1981), Psihologia muncii - relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Sofia Chirică* Inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite Abstract The paper proposes an understanding of organizational intelligence as an attribute of sociocultural distributed cognition. The model of distributed cognition is applied to the study of the formal meeting current practices of the council of administration in a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
measure in which the organization recognize the effects of the current activity practices on the particular practitioners and the practice development is a case of organizational intelligence manifestation. Key words: socioculturally distributed cognition, functional systems, propagation of reprezentations. 1. Modelul cogniției distribuite • Un scop practic și o nouă perspectivă în științele cognitive Edwin Hutchins și colaboratorii săi au dezvoltat modelul „cogniției distribuite” sociocultural drept cadru teoretic pentru studiul rezolvării problemelor în situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
development is a case of organizational intelligence manifestation. Key words: socioculturally distributed cognition, functional systems, propagation of reprezentations. 1. Modelul cogniției distribuite • Un scop practic și o nouă perspectivă în științele cognitive Edwin Hutchins și colaboratorii săi au dezvoltat modelul „cogniției distribuite” sociocultural drept cadru teoretic pentru studiul rezolvării problemelor în situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt cele implicate în memorie, luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte artefacte culturale. Hutchins (1995a, b) a demonstrat cum, într-o sarcină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte artefacte culturale. Hutchins (1995a, b) a demonstrat cum, într-o sarcină îndeplinită în echipă, indivizii utilizează diferite instrumente și mijloace pentru a genera
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a produce un răspuns al întregului sistem în rezolvarea sarcinii curente. „Sistemul” este deopotrivă social (prin implicarea interacțiunii complexe a mai multor persoane), tehnic/cultural (prin utilizarea mijloacelor și instrumentelor tehnologice/culturale) și cognitiv (prin natura activității). În sistemul cogniției distribuite este importantă analiza interacțiunilor între persoane și a interacțiunii între persoane și instrumentele pe care le utilizează pentru generarea, menținerea și propagarea reprezentărilor. Scopul aplicat al modelului cogniției distribuite este contribuția la designul și implementarea sistemelor (sisteme sociotehnice/culturale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și instrumentelor tehnologice/culturale) și cognitiv (prin natura activității). În sistemul cogniției distribuite este importantă analiza interacțiunilor între persoane și a interacțiunii între persoane și instrumentele pe care le utilizează pentru generarea, menținerea și propagarea reprezentărilor. Scopul aplicat al modelului cogniției distribuite este contribuția la designul și implementarea sistemelor (sisteme sociotehnice/culturale). Realizarea acestui scop presupune detectarea și analiza problemelor din tehnologiile și practicile curente și formularea unor recomandări privind practicile de muncă ce trebuie păstrate și cele care trebuie reproiectate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]