1,523 matches
-
în cetate (1973), o alcătuire romanească la comandă, dedicată evenimentelor din august 1944, face elogiul luptei comuniștilor în rezistența antifascistă. Și în romanul Destin (1981), tot o stângace compunere cu teză, se încearcă acreditarea ideii că în războiul din Spania cohorte de tineri români s-au înrolat voluntari, sub identitate falsă, pentru a lupta împotriva fasciștilor și a naziștilor. Aproape nici o pagină din scrisul lui N. nu rezistă examenului vremii, în ciuda tonului mai temperat și a câtorva inserții documentare valide din
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
tărie că, pe lângă faptul că În analizele Întreprinse se analizează corelațiile statistice dintre aceste variabile (și altele), meritul remarcabil este acela că se ține seama de procesualitatea și contextualitatea sexualității, focalizându-se asupra perspectivelor de ,,curs al vieții”, ,,efect de cohortă”, ,,vizibilitate socială” a unor caracteristici de statut sau de relații dintre parteneri. De pildă, mariajul este o relație de lungă durată și vizibilă, sexualitatea este explicită și aprobată. Foarte aproape de această condiție este cea a ,,logodnei”, pe când o relație de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind un „ansamblu de ființe care descind din cineva la fiecare grad de filiație” sau „distanța În timp care corespunde intervalului ce separă fiecare dintre gradele unei filiații, evaluat la aproximativ treizeci de ani” sau, cu sens analog celui de cohortă, „ansamblu de indivizi având aproape aceeași vârstă” (Attias-Donfut, 1988, 11; Attias-Donfut, 1991, 22-23). Semnificațiile simbolice ale conceptului de generație includ trei dimensiuni: a) raportarea la memoria colectivă și la contribuția acesteia la construirea continuă a timpului social; b) conștiința de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Segalen, 1998, 52). Modurile În care a fost folosită noțiunea de generație În științele sociale pot fi grupate din patru mari categorii. În primul rând, În cadrul unui demers demografic sau statistic, care presupune repere precise, măsurabile, termenul generație sau cohortă acoperă ansamblul indivizilor născuți la aceeași dată sau În același interval de timp Într-o societate. În al doilea rând, din perspectivă etnologică sau genealogică, care privilegiază analiza organizării sociale, definiția generației este limitată la sensul de filiație și la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tinerii (aflați Înainte de intrarea În lumea muncii), adulții (persoanele aflate la „vârsta activă”) și pensionarii. În 1996, Martin Kohli a calificat aceste segmente ca fiind „generații ale welfare-ului” (generații ale bunăstării). Alți sociologi - ca, de pildă, Seldon Bengtson - preferă termenul cohortă, considerându-l mai potrivit În studiul generațiilor (Bengston și Kuypers, 1971, 246-260). Attias-Donfut se raliază opiniei lui Kohli, subliniind că expresia generație a welfare-ului este preferabilă „pentru că ea are meritul de a sublinia interdependența raporturilor În lumea muncii și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
produc ca efect generații diferite. Atât Bengtson și Achenbaum (1996), cât și Masson (1995) și Guillemard (1996), dezbătând problema „echității Între generații” ajung la concluzia că sensul de „generații ale welfare-ului” este unul implicit, În măsura În care aceste generații sunt opuse „destinelor cohortelor”, adică sunt definite „nu prin data nașterii, ci prin perioadele de muncă și de pensionare, pe criteriul a ceea ce ele au dat și au primit, În raporturile lor În lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt definite „nu prin data nașterii, ci prin perioadele de muncă și de pensionare, pe criteriul a ceea ce ele au dat și au primit, În raporturile lor În lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră, studiul cohortelor nu este suficient. Ele constituie, cu siguranță, un instrument indispensabil pentru a aprecia schimbarea socială evidențiind evoluția valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră, studiul cohortelor nu este suficient. Ele constituie, cu siguranță, un instrument indispensabil pentru a aprecia schimbarea socială evidențiind evoluția valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind așa numitele „punți Între cohorte”. În studiul relațiilor Între generații, atât Hagestad (1986), cât și Hareven (1996) au analizat perspectiva cursului vieții - life cours perspective -, În special din unghiul de vedere al procesului de Îmbătrânire. Acest fapt a permis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind așa numitele „punți Între cohorte”. În studiul relațiilor Între generații, atât Hagestad (1986), cât și Hareven (1996) au analizat perspectiva cursului vieții - life cours perspective -, În special din unghiul de vedere al procesului de Îmbătrânire. Acest fapt a permis punerea În evidență a „dezordinii existențelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai mare decât al celorlalte două generații analizate. Rezultatele anchetei asupra celor trei generații permit stabilirea profilurilor generațiilor interogate ale căror caracteristici, din punctul de vedere al itinerariilor lor și al șanselor de mobilitate socială, sunt confirmate și prin studiul cohortelor realizat de Louis Chauvel (1998). Cei mai În vârstă (generația G1), majoritatea lor născuți Între 1910 și 1920, au cunoscut o viață activă (de muncă) Îndelungată, iar spectrul șomajului a fost prea puțin pregnant. Deși această generație nu a beneficiat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reușit (pentru tineri: „că veți reuși”) din punct de vedere social În viață: mai bine ca părinții dumneavoastră?/mai puțin bine ca părinții dumneavoastră?/la fel de bine ca părinții dumneavoastră?”. Răspunsurile la această Întrebare confirmă analizele și proiecțiile fondate pe studiul cohortelor. Sentimentul de mobilitate ascendentă este foarte larg răspândit la bătrâni (59%) și la generația-„pivot” (60%), În timp ce la tineri doar o minoritate (32%) se exprimă În favoarea acesteia. Fiind la Începutul carierei lor, tinerii Își exprimă incertitudinea față de o mobilitate ascendentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
redublare prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte” (Attias-Donfut, 2000, 678). În concluzie, În jocul social care pune În scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care se găsește societatea occidentală, care și-a pierdut reperele și limitele, În condițiile fragilizării identitare proprie postmodernitătii, perversul devine o victimă complice și un martor al acestui marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale (discursuri și reprezentări sociale) asupra generațiilor conferă memoriei colective o dublă funcție: de simbol colectiv și de reper al timpului social. Simbolurile colective acționează ca poluri de asamblare a unei cohorte, mediatizând identificarea cu un anumit eveniment sau cu un timp puternic al istoriei („generația de foc”, „generațiile de ceaușei” - născuții Între 1966 și 1989 - sau „generațiile de sacrificiu”). Definițiile de generații pe care le produc discursurile sociale intervin la frontiera
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea că noțiunea de generație istorică nu trebuie confundată cu cea de cohortă de naștere, al cărei sens În demografie este strict delimitat, și nici cu Înțelesul dat de Mannheim (1928), care - dintr-o perspectivă marxistă - condiționează existența unei generații istorice de prezența unor evenimente fondatoare inopinate sau de perioade „speciale” ale istoriei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiecare generație se făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault, 1994 și Attias-Donfut, 1995). Pentru a face posibilă integrarea În cercetare a tuturor criteriilor de identitate generațională, sociologii francezi au ales aceste trei generații familiale astfel Încât să coincidă cu trei cohorte de naștere delimitate. În acest fel, celor trei generații selectate pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Călăul”, iar Mihail Dragomirescu este criticat violent. O mare atenție se acordă, totuși, fenomenului teatral, prin cronicile dramatice semnate de Val Mugur și prin colaborările lui Ion Marin Sadoveanu, V.I. Popa, Tudor Mușatescu. Cronici literare scrie Horia Oprescu, care comentează Cohortele morții de Al. Lascarov-Moldovanu și Nopți la Ada-Kaleh de Romulus Dianu. În mai multe numere sunt publicate versuri de Al. Robot. I.R.
PARERI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288695_a_290024]
-
de Cronică literară după 2 august antrenează alte „cadre” de critici: Crișan lonescu, Victor Adrian, Paul Georgescu, F.I. Bociort, Horia Bratu. Se mai exersează În note de lectură sau comentarii critice: Ion Lucrețiu, Horia Stancu, Radu Vasile precum și o Întreagă cohortă de inițiale: E.S., I.A., O.B., B.B., V.I., I.L., M.M., ș.a. (vezi nota 70). Tot ca o infirmare a mediocrității creației literare din vreme, poate fi considerată vâlva În jurul concursului literar 11 Iunie care probabil că se afla la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se puneau În seama cenaclului pentru revigorarea și Întărirea frontului cultural, pentru creșterea de noi cadre; nu cred că mai este cazul să precizăm că procentul de efemeride a Întrecut cu mult așteptările; nu numai din perspectiva de azi, când cohorta de nume pomenite În aceste pagini, vor deveni În timp o imensă „tabula rasa” ci chiar din perspectiva acelor ani, căci puține speranțe au devenit realitate. Despre talentele promovate de cercurile literare din Capitală aflăm din Flacăra 59: „Alături de clubul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al primejdiilor. Blonda arhetipală căutată de Marlowe se îmbracă în alb și negru, o sugestie a faptului că fidelitatea e o problemă de opțiune - este de părere unul dintre exegeții admirativi ai lui Chandler (Marling, 1986, p. 119). Chiar dacă acestei cohorte îi este opusă figura sobră, plină de demnitate a Adriennei Fromsett (brunetă, îmbrăcată auster și refuzând parfumul scump - atribut al feminității - oferit de Kingsley), ele dau culoarea și tot ele stabilesc regulile de desfășurare a primejdiosului joc al existenței ce
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
au situat la puncte diferite ale dezvoltării comunismului românesc. S-ar putea contraargumenta că, În timp ce Dej nu a avut tehnocrați „de-ai casei” (adică oameni pregătiți corespunzător sub regimul comunist pentru gestionarea problemelor economice complexe), Ceaușescu a putut dispune de cohorte de specialiști instruiți după 1945, sub supraveghere comunistă. Deși nu intenționez să neg adevărul acestei afirmații, trebuie să ținem seama că: 1. tehnocrații instruiți În afara școlilor de partid au putut fi Încă găsiți În prima elită Ceaușescu, fără Însă a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei femei care provoacă nenorociri celor din jur, ca urmare a unui dominant instinct distructiv. Toate aceste compuneri dramatice s-au dovedit lipsite de posteritate, autoarea neizbutind să depășească decât rareori limita locurilor comune cultivate, în epocă, de o întreagă cohortă de veleitari ai textului destinat scenei. Deși considera că în teatru își elaborează mai precis personajele și poate păstra, astfel, un echilibru convenabil între ideile-reper și forma finală a scrierii, partea cea mai izbutită din literatura semnată de A. este
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]