485 matches
-
lenjerie după comandă 753103 confecționer pălării 753104 ajutor maistru croitor 753105 plior confecții 753106 modistă 753107 ceaprazar-șepcar 753108 curățitor-reparator pălării 753109 retușier confecții 753110 blănar-confecționer îmbrăcăminte din blană, după comandă 753111 confecționer îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, după comandă 753112 cojocar 753113 confecționer, prelucrător în industria textilă 7532 Confecționeri de șabloane și tipare Confecționerii de șabloane și tipare se ocupă cu crearea modelelor-etalon de precizie pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din textile și produse din piele sau blană. Aceștia trasează, taie
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266960_a_268289]
-
MELODIA 355 51 Județul Botoșani, Municipiul Dorohoi, Str. D-tru Furtună nr. 3 CULTURAL 355 52 Județul Botoșani, Orașul Săveni, Str. Centrală nr. 12 PATRIA 300 53 Județul Botoșani, Orașul Ștefănești PRUTUL 309 54 Județul Brăila, Municipiul Brăila, LIRA- complex Str. Cojocari nr. 21 cinematografic cu 2 săli 399+79 55 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Calea Galați nr. 10 CENTRAL 656 56 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Bd. Independenței nr. 57 BULEVARD 754 57 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Str. Aleea Cinematografului nr. 5
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277857_a_279186]
-
MELODIA 355 51 Județul Botoșani, Municipiul Dorohoi, Str. D-tru Furtună nr. 3 CULTURAL 355 52 Județul Botoșani, Orașul Săveni, Str. Centrală nr. 12 PATRIA 300 53 Județul Botoșani, Orașul Ștefănești PRUTUL 309 54 Județul Brăila, Municipiul Brăila, LIRA- complex Str. Cojocari nr. 21 cinematografic cu 2 săli 399+79 55 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Calea Galați nr. 10 CENTRAL 656 56 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Bd. Independenței nr. 57 BULEVARD 754 57 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Str. Aleea Cinematografului nr. 5
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005(*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
lenjerie după comandă 753103 confecționer pălării 753104 ajutor maistru croitor 753105 plior confecții 753106 modistă 753107 ceaprazar-șepcar 753108 curățitor-reparator pălării 753109 retușier confecții 753110 blănar-confecționer îmbrăcăminte din blană, după comandă 753111 confecționer îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, după comandă 753112 cojocar 753113 confecționer, prelucrător în industria textilă 7532 Confecționeri de șabloane și tipare Confecționerii de șabloane și tipare se ocupă cu crearea modelelor-etalon de precizie pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din textile și produse din piele sau blană. Aceștia trasează, taie
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
lenjerie după comandă 753103 confecționer pălării 753104 ajutor maistru croitor 753105 plior confecții 753106 modistă 753107 ceaprazar-șepcar 753108 curățitor-reparator pălării 753109 retușier confecții 753110 blănar-confecționer îmbrăcăminte din blană, după comandă 753111 confecționer îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, după comandă 753112 cojocar 753113 confecționer, prelucrător în industria textilă 7532 Confecționeri de șabloane și tipare Confecționerii de șabloane și tipare se ocupă cu crearea modelelor-etalon de precizie pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din textile și produse din piele sau blană. Aceștia trasează, taie
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brassovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
sediul Cercului civic de lectură. La parter a funcționat mult timp un restaurant, astăzi servește scopurilor comerciale. Muzeul orașului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meșteșugarilor tradiționali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuși, turtari, pălărieri, croitori și tâmplari) pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle și asociații meșteșugărești
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
activitate care au marcat întreaga evoluție economică a localității sunt: Îndeletnicirile meșteșugărești au existat dintotdeauna la Bozovici, dar în perioada interbelică se ridică la statutul de meserii. Pentru o populație care practica intens agricultura, era nevoie de fierari, rotari, potcovari, cojocari, curelari, opincari, măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la Bozovici tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
prin individul societal, care va construi și reconstrui permanent dimensiuni relaționare integratoare în spațiul social rural ce ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În 1891 biserică veche nu a mai corespuns cerințelor și s-a construit actuala biserică în
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
maghiarofone, în zonă ar fi existat și un sat "vechi"); un alt argument în favoarea identificării unor maghiarofoni în zona Ifălău este și faptul că această zonă a fost zona locuită de familia Suciu, nume românesc, dar de origine maghiară ("szűcs" = cojocar). Actualul sat a fost din punct de vedere administrativ creat doar în 1956, prin divizarea vechiului Idicel în două: Idicel și Idicel-Pădure. Doctor Virgil Ciobanu, în studiul „Statistica românilor ardeleni din 1760 - 1762”, publicat în „Anuarul Institutului de Istorie Națională
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și dulgherie (lucrări în lemn de acoperișuri și anexe gospodărești). Constructorii cunoscuți din secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor la alimentația locuitorilor din Livadia, trebuie amintite posturile care erau respectate până în primele decenii ale instaurării regimului comunist. Astfel credincioșii, de religie greco-catolică, țineau posturile din calendarul creștin și zilele de vineri ale fiecărei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
urmare a crescut rolul orașelor porturi. Pentru curmarea epidemiilor s-au inființat carantine pe Dunare în județul Teleorman la Zimnicea. Aici se practicau 20 de meserii în care lucrau 193 de persoane.În oraș își desfășurau activitatea 42 bacari,17 cojocari,17 cismari,15 căldărari,14 boiangii, etc. Locuitorii din Măgurele fac repetate cereri de Divan pentru a li se permite înființarea unui oraș liber în cadrul județului Olt din care făceau parte. Hotărârea este luată prin decizia Departamentului Treburilor din 1454
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
14, care au determinat regele Cazimir al III-lea (cel Mare) că în 1340 să acorde drepturi Magdeburg localității Tuchów. Scriitorul polonez Jan Długosz a scris în cronicile sale despre dezvoltarea breslelor meșteșugărești locale: morărit, meseriile de dulgher, fierar și cojocar. Până în secolul al XVII-lea, orașul a devenit bogat din profitul provenit din diferite meșteșuguri, exploatarea sării și comerț. În secolele al XVII-lea și XVIII-lea Tuchów a început să decadă din cauza invaziilor armatei suedeze și a Transilvaniei (vezi
Tuchów () [Corola-website/Science/297824_a_299153]
-
care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
la această mănăstire să fie slobozi să-și are și să-și semene grâul și să cosească fân din țarina târgului Suceava ca și oamenii târgoveți. Și, de asemenea, acești oameni să aibă slobozenie, fie că vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau de orice altfel de limbă să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, altceva nimică să nu dea niciodată, în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
rate trimestriale. "Ehl-i Hiref" a atras cei mai talentați artiști în curtea sultanului, atât din lumea islamică cât și din recentele teritorii cucerite din Europa, rezultând un amestec de islamici, turci și alte culturi europene. Artizanii de la curte erau: pictori, cojocari, bijutieri etc. Întrucât conducerea anterioară a fost influențată de cultura persană (tatăl lui Soliman, Selim I a scris poezii în limba persană), domnia lui Soliman a creat o artă proprie a Imperiul Otoman. Suleiman însuși a fost un poet talentat
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
a adresat împăratului Austro-Ungariei, rugîndu-l să expedieze ajutoare pentru supraviețuitori. Alte personalități armene care au devenit funcționari înalți în administrația locală au fost Petrovici, cel dintîi primar din Cernăuți, al cărui nume l-a purtat o stradă din oraș, Hovhannes Cojocar -prefect de Humor, Mosia Tosacrațki și Ceaikovski - membri în Parlamentul austriac. După alipirea, în 1775, la Austria a Bucovinei, privilegiile acordate armenilor, ca element util statului, de către Guvernul austriac au dus la sporirea numărului armenilor. Un stimulent similar îl constituise
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veșnica lui pomenire." Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească. Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, șubari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) organizați în bresle și grupați în cartiere distincte, și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al Țării Românești. Astfel
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Menționat mai târziu decât restul fortificațiilor din cetatea Brașov, se pare că Bastionul Cojocarilor, sau Tăbăcarilor cum i se mai spune, a fost construit în jurul anului 1452 și încredințat spre apărare breslei „tăbăcarilor roșii”. Avea formă de turn semicircular, cu o parte deschisă înspre Bastionul Postăvarilor. La început a avut doar goluri de tragere
Bastionul Cojocarilor din Brașov () [Corola-website/Science/303961_a_305290]
-
înzestrată cu toate cele necesare vietii: mori de vint, prisăci, pomeți (adică livezi cu pomi fructiferi), fînețe, pămînt arabil îndeajuns. Ocupația principală a locuitorilor era agricultura, însă, după cum ne mărturisesc documentele vremii, în sat existau și rneșteșugari: rotari, fierari, tăbăcari, cojocari. Iată și câteva nume de trăitori băștinași, menționate în dosarele aceluiași recensămînt: Ștefan Dănilă, Antohi Tabără, Ioniță Chircu, Timofti Cazacu, Constantin Gonat, Vasilache Bătrînu, Grigoraș Doni, Ichim Cătană, Ion Gonfu, Dănilă Puhoace. Pentru unii locuitori, în locul numelui de familie sînt
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
trăitori băștinași, menționate în dosarele aceluiași recensămînt: Ștefan Dănilă, Antohi Tabără, Ioniță Chircu, Timofti Cazacu, Constantin Gonat, Vasilache Bătrînu, Grigoraș Doni, Ichim Cătană, Ion Gonfu, Dănilă Puhoace. Pentru unii locuitori, în locul numelui de familie sînt indicate ocupația, meseria, funcția: Ioniță cojocar, Vasile Vătăman, Ion vornic, Grigoraș chelar, Ion rotar, Zaharia dascăl, Luchian tălmaci ș.a. Către sf. sec. XVIII și înc. sec. XIX se constată o înviorare în ceea ce privește dezvoltarea localității. "Condica liuzilor" de la 1803 fixează în s. Boghiceni 82 de gospodari, cu
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
baga, pălărie înaltă cu borduri late, gheroc de postav măsliniu cu pulpane până la genunchi, băț lung cu mânerul de argint și pantofi cu cataramă mare," adică se îmbrăca conform cu moda începutului de secol de la oraș. Sava Slavici a fost "maistor" cojocar, cu cojocărie proprie, deși în registre, insista a fi trecut "econom", adică agricultor, deoarece deținea câteva iugăre de pământ, o vie și două "paghini de fâneață". Sava se căsătorește în 1842 cu Elena Borlea, care provenea dintr-o familie veche
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distruge a cetății Brașovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
familiei acestuia din Brașov, poate fi determinată prin apelativele pe care membrii acesteia le purtau, evidența reieșind și din semnăturile lor. Astfel, există semnături ca: Popa Vasii și Comșa Răuț din Tohan, Nica Popii Comșa ot Zărnești, Răuț Scheianul, sau Cojocarul din Turcheș. Radu Leca și Răuț Leca au achiziționat un "minerei" pentru biserică în anul 1780, iar Gheorghe Pop și Radu Leca au încheiat un act de obligativitate în fața magistratului brașovean, de terminare pe cheltuiala lor a bisericii din Dârste
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]