35,470 matches
-
143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus, va năzui fără încetare, începând din viața aceasta și continuând în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
într-un punct sau altul, ci în fiecare moment este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Motivul pentru această devenire infinită este chiar infinitatea sursei<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă nu poate avea odihnă (στάσις)” <footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 301AB. footnote>, pentru că o astfel de persoană s-a avântat în nedeterminat și în infinit. Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității materiei, care reprezintă infinitatea numărului, a goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν), a timpului și, prin acestea, a finitului însuși, așa cum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
prin acestea, a finitului însuși, așa cum se opune el infinitului necreat, „care este etern, întotdeauna egal cu el însuși, deasupra întregii creșteri și întregului declin, incapabil de a primi o nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
4, 1998, p. 531. footnote>. Tot în In Canticum canticorum, mireasa, la un moment dat Îl concepe pe Mirele ei ceresc ca fiind „frumusețea care te duce la disperare” (τò ανέλπιστον κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988, p. 78. footnote>. Aici se face referire la sufletul care, căutând pe Dumnezeu, realizează că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel necuprins. „Sufletul, ieșind după cuvântul Lui și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și reîntinerește (ἀνανεάζουσα) în el pentru eternitate (εἰς τὸ ἀΐδιον)<footnote Idem, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, 792D. footnote> un dinamism care tinde (τόνος) spre un sfârșit care nu poate fi atins<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf, este ca și cum nu ar fi făcut încă nici primul pas<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. footnote>. „Prin această depășire, ființa umană devine pururea mai mare și mai înaltă ca sine însăși, crescând necontenit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. footnote>. „Prin această depășire, ființa umană devine pururea mai mare și mai înaltă ca sine însăși, crescând necontenit”<footnote In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941B. footnote>. Omul nu se oprește niciodată la starea în care se află; prin aceasta, el se creează totdeauna prin sporirea în bine, creșterea lui în bine fiind nehotărnicită de vreo limită: „Căci totdeauna binele prezent, oricât ar părea că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în bine, creșterea lui în bine fiind nehotărnicită de vreo limită: „Căci totdeauna binele prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”<footnote Ibidem, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Un paradox fundamental înconjoară noțiunea gregoriană despre epectază, participarea ființei create la infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
PSB, vol. 29, p. 126. footnote>. Natura umană se referă, în esența ei, la un „deasupra” și de aceea „fiecare pas ce-l face în înălțimi duce totdeauna către unul de deasupra”<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401B. footnote>. Este vorba de scara pe care se urcă continuu, această idee furnizându-i Sfântului Ioan Scărarul titlul cunoscutei sale opere<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorința. În debutul operei In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie reia împărțirea origenistă a celor trei cărți biblice ale înțeleptului Solomon, potrivit celor trei vârste ale vieții spirituale. Proverbele corespund copilăriei, Ecclesiastul tinereții, iar Cântarea Cântărilor maturității<footnote P. G. XLIV, col. 768A. footnote>. Prima etapă constă în arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament față de ce este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament față de ce este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele divine, unde are loc unirea sufletului uman cu divinitatea<footnote Ibidem, col. 772A. footnote>. Deci, la începutul comentariilor la Cântarea Cântărilor, el ne propune o sinteză a diferitelor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței după Dumnezeu. Deci, Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea cu imagini frumoase, ispititoare. Proverbele
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
se concentra pe impulsul orb sau pe Dumnezeu. De aici, preocuparea solomonică de a educa dorința țâșnește fără întrerupere, natura participantului (μετέχοντος), devine mereu mai avidă de mai mult și nici o limită nu-i oprește creșterea”<footnote P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. Sufletul, suspendat în Dumnezeu, primește constant o creștere a harului și devine mai avid (dorit) de har, pe măsură ce este mai copleșit de acesta. Mai notăm ideea că ceea ce caracterizează bunurile spirituale, este că nimic nu-i inutil, ca
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ne-o dă Sfântul Grigorie despre viața veșnică. Cu cât dispare ceea ce reținea ardoarea dorinței, cu atât sufletul, eliberat de aceste legături, se străduiește spre o ardoare crescândă, în profunzimile infinite ale divinității<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Dorința poate fi infinită pentru că obiectul său este infinit. Dorința după Dumnezeu este permanent satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înălțare se extinde continuu, pe măsură ce călătorul progresează prin efortul său spre bine ... Astfel, nici o limită nu va întrerupe creșterea în înălțarea spre Dumnezeu, din moment ce nu poate fi identificată o limită a binelui”<footnote De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404CD. footnote>. Sufletul care este introdus în sanctuarul Cântării Cântărilor, are ca scop unirea (ανάκρασις) acestuia cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
singur, cu adevărat, are dulceața și dorirea și iubirea. Gustarea continuă din Dumnezeu devine pricină a unei dorințe și mai mari, pentru că intensifică pofta prin participarea la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. „Sufletul care privește în sus spre Dumnezeu și înțelege această dorință bună pentru frumusețea Sa eternă, experimentează continuu o dorință mereu nouă pentru ceea ce-i stă dinainte, aici dorința neatingându-și niciodată satisfacția deplină”<footnote Idem, In Canticum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
privește în sus spre Dumnezeu și înțelege această dorință bună pentru frumusețea Sa eternă, experimentează continuu o dorință mereu nouă pentru ceea ce-i stă dinainte, aici dorința neatingându-și niciodată satisfacția deplină”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1003D-1036A. footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
niciodată satisfacția deplină”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1003D-1036A. footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici nu este bine
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
să-L vadă pe Dumnezeu „nu după puterile sale”, ci după ființa reală a lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu ar satisface o rugăminte care ar duce la sfârșitul dorinței omului față de El<footnote De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404A; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Mai curând, pe măsură ce progresează, sufletul obține constant parte din ceea ce dorește, fără a fi îndestulat niciodată și cu o dorință care sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, op. cit., p. 23. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu, Care e nemărginit „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 319A; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68-69. footnote>. Teologia Sfântului Grigorie - o teologie a insatisfacției, a eternei frustrări și a disperării? Cu cât sufletul credinciosului înaintează în unirea cu Dumnezeu, se simte tot
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cântărilor, V, în PSB 29, p. 173. footnote>, căci, așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este inaccesibil în ființa Sa. Iar „acestea sunt cele care ne duc la întristare, făcându-ne să deznădăjduim”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 860D; PSB 29, p. 174. footnote>. Există o tristețe a creaturii, care știe că nu-L va vedea niciodată în mod deplin pe Dumnezeu cum este în Sine: „Și în măsura în care noi înțelegem că acest Bine depășește întreaga noastră cunoștință, plânsul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
deplin pe Dumnezeu cum este în Sine: „Și în măsura în care noi înțelegem că acest Bine depășește întreaga noastră cunoștință, plânsul trebuie să crească în noi înșine din cauză că acest bine e atât de imens”<footnote Idem, De Beatitudinibus, III, P. G. XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lasă complet uscați și înfierbântați<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, IV, p. 363. footnote>. Apelul către Dumnezeu, deși Dumnezeu răspunde fără încetare, rămâne, într-o oarecare măsură, nerezolvat: Vocavi ipsum et non audiit me<footnote P. G. XLIV, col. 893A-C. footnote>. „Ciudat lucru: suntem nesatisfăcuți de această metafizică care absolutizează lucrul cel mai fundamental în noi: insatisfacția...”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75-76. footnote>. Iar mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]