557 matches
-
16 aprilie. Sâmbăta mare catolică Vânt mai puțin rece. Dimineața prefectul Poliției, Gianni. Nihiliștii vor fi expulzați acum din Iași. După-amiaza audiențe, scris, obosit și răcit. Ora 6½ dineu de gală pentru generalul Zurov, care a primit mai devreme Marele colan, 30 persoane. D. Ghica și Stătescu alături de mine, eu postesc, cerc până la ora 8. Elisabeta merge apoi la teatru, are însă din nou puternice dureri de gât. Witzleben aici, fiica ei are scarlatină. Scris lui papa până la 11½. Guturai. Duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
împăratului. Noi înapoi în castel. Nando și Carlo la mine, eu le dau Ordinul Coroanei clasa I, pe care să îl poarte seara. Ora 5 toaletă, ora 5½ se strânge toată familia în salonul roșu, în ținută de gală, eu colanul ordinului Vulturul Negru. Mergem în sala cavalerilor, papa și mama cu împăratul, eu cu Carola, Elisabeta cu Albert și kronprințul Prusiei. Ceremonie a episcopului Hefele, predică a abatelui von Emaus din Praga, iluminat foarte frumos, 130 persoane. Împăratul ține un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nici un cuvânt de protest!), am încercat zic să-i fac pe preoți conștienți de vina ce și-o asumă înaintea istoriei prin faptul că stau indiferenți sau chiar dușmănoși față de Mișcarea Legionară. S-a întâmplat atunci un scandal infernal. Episcopul Colan a sărit roșu ca focul și mi-a poruncit să ies afară. Protopopii înfuriați au sărit și s-au... scoțându-mă afară în huiduieli: „Ce vin eu abia preoțit să le dau lecții de conduită! Asta-i ofensă adusă preoțimii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
firului de argint și înfășurat pe corp. La celălalt capăt a fost realizată o buclă, din același fir metalic, înfășurat, la rândul lui, în patru spirale, pe corp (Pl. 72/9; 97/6). Cele mai apropiate analogii le avem în colanele de la Văleni, Moldoveni, Poienești , Nănești-Parincea. Cea de a doua brățară, realizată din bronz, se păstrează fragmentar, are corpul realizat, de asemenea, dintr-un fir, rotund în secțiune, dar torsionat, din loc în loc. Deși se mai păstrează doar o mică porțiune
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de argint: cu echipa 1 medalie de bronz: sol 1980 Moscova 2 medalii de aur: bârnă, sol 2 medalii de argint: individual compus, cu echipa Distincții Maestră emerită a sportului Ordinul Național Steaua României în grad de comandor Ordinul Olimpic Colanul de Aur Președinte de onoare a Comitetului Olimpic și Sportiv Român Președinte de onoare a Federației Române de Gimnastică 1998 Premiul "Flo Hyman" acordat de către Fundația Americană pentru Sport Feminin Ordinul "Meritul Sportiv" clasa I 1975 este declarată cea mai
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
argint C-2 500 m 1984 Los Angeles medalie de aur C-2 1000 m medalie de argint C-2 500 m maestru emerit al sportului, antrenor emerit Ordinul Meritul Sportiv clasa I Ordinul Militar I, II, III Ordinul Olimpic „Colanul de Platină” Ordinul „Serviciul Credincios” cu grad de Ofițer antrenor coordonator al lotului olimpic de kaiac-canoe Cuvintele campionilor noștri... “Pentru mine, fair-play-ul este arta de a pierde cu demnitate, fără nici o supărare față de învingător, fără amărăciune în suflet, fără a
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Ca recunoaștere a prestigioasei și îndelungatei sale activități în slujba țării și a Bisericii a fost decorat cu ordine și medalii de stat și ecleziastice, românești și străine. Este singurul român distins cu Ordinul Național „Steaua României“ în grad de Colan. Din totalul vârstei sale de 92 de ani, Pătrintele Patriarh Teoctist a fost slujitor al altarului timp de 70 de ani (19372007). A slujit Biserica, credința, cultura, limba română și poporul său mai bine de 22 de ani în arhiereasca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În România a pus bazele Institutului de Biologie și Patologie Celulară, care funcționează în cadrul Academiei Române. De-a lungul vieții a primit numeroase premii și distincții. În 2008, Președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul „Steaua României“ în grad de Colan. La a 90-a aniversare, în 2002, membrului de onoare al Academiei Române (din 3 martie 1975), George Emil Palade i-a fost dedicată o sesiune specială. O fi fost George Emil Palade un cetățean american cu vechime de 56 ani
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
celelalte „emanații ale societății civile” ajunse la Cotroceni în 1996 să-și aducă aminte de asta, fie și o singură dată, pe când erau la „cârma țării”? Timp de patru ani, acolo s-au agățat de gâturi (nu toate de bronz) colane. S-au înfipt în piepturi (nu toate tocmai brave) decorații; până și în pieptul unui gardian de pușcărie politică. De acolo s-au trimis felicitări cu ocazia unor zile de naștere, chiar și unor foști colaboratori ai Securității pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nu numai prin prezența lui în urbe, ca medic în Primul Război Mondial, prin publicarea aici a volumului său de poezii Din Țara Zimbrului, ci și prin originile soției, doctor Maria Mitescu, ai cărei părinți, colonelul Constantin Mitescu și Mary Colan, hughenotă refugiată, își dorm somnul de veci în Cimitrul Eternitatea din Bârlad. Un amănunt. În afara oricărei flaterii de sine ori a vreunei prezumții, sunt mulțumit că, într-o convorbire din 3 septembrie 2002 cu Gabriela Defour Voiculescu, spunându-mi că
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Mariei. E un tânăr prinț, frumos, cu ochi de tăciune și plete negre fluturând pe spate; costumul negru, mulat pe trup, cu pelerină scurtă după moda italiană îi pune în valoare elegantul trup: înalt, zvelt, musculos; la gât, într-un colan de aur, se leagănă un medalion cu același obsedant vultur bicefal; la șold, se zbuciumă în ritmul pașilor lui agitați, amenințător parcă -, un mic pumnal de argint. Soră dragă! Unchiule! Nu mai pot răbda! răbufnește el mânios. Lâncezesc în Cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
SĂCEANU, Amza (28. IX. 1934, Băilești - 1. II. 2007, București), teatrolog. Este fiul Georgetei (n. Colan) și al lui Petrică Săceanu. Urmează Școala Pedagogică din Craiova (1949-1953) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1957). Ulterior devine doctor în sociologia culturii. Are o lungă carieră de funcționar cultural la Comitetul de Cultură și Artă al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
de observații originale și documentate despre politica mondială și europeană. Această prezență îl nemulțumea pe Duce și, prin ricoșeu, îl înnebunea pe ambasadorul din Belgia, cu atît mai jenat cu cît regele Italiei, după ce făcuse din Sforza vărul său, acordîndu-i Colanul Bunei Vestiri*, nu-i retrăsese acestuia nici această decorație supremă și nici calitatea de senator numit de el, iar Sforza nu se jena să facă, violent și cu talent de polemist, procesul fascismului, spre marea mînie a lui Mussolini. La
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aprozii au, printre atribuțiile lor, funcția de "maestru de ceremonie", adică de "responsabil cu protocolul", ai cărei deținători nu poartă uniformă dar au, pe umeri mai de grabă decît la gît, un lanț mare și lat, ce se aseamănă cu colanul unei decorații. 168 Afirmație cel puțin imprudentă. Clémenceau a fost grav compromis în marea escrocherie a Canalului de Panama, a fost amestecat în moartea (sinucidere sau asasinat?) arhiducelui moștenitor Rudolf și în pregătirea teroriștilor care au omorît pe urmașul acestuia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
talent ne-a povestit atâtea lucruri interesante despre sat, a avut un fiu Iulian Morariu, care după ce absolvă facultățile de Matematică și de Electromecanică din Timișoara, vine ca inginer la Brașov la Uzinele Astra. A fost căsătorit cu Valeria Elena Colan, nepoata Mitropolitului Ardealului, Nicolae Colan. Și a mai avut Matei Morar două fiice, pe Maria, educatoare, văduva învățătorului Iulian Budac căzut pentru patrie în cel de-al doilea război mondial și pe Silvia Morariu, doctor în Biologie, conferențiar universitar la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lucruri interesante despre sat, a avut un fiu Iulian Morariu, care după ce absolvă facultățile de Matematică și de Electromecanică din Timișoara, vine ca inginer la Brașov la Uzinele Astra. A fost căsătorit cu Valeria Elena Colan, nepoata Mitropolitului Ardealului, Nicolae Colan. Și a mai avut Matei Morar două fiice, pe Maria, educatoare, văduva învățătorului Iulian Budac căzut pentru patrie în cel de-al doilea război mondial și pe Silvia Morariu, doctor în Biologie, conferențiar universitar la Institutul de Medicină București, membră
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un glonț în piept pentru a demonstra iubitei aristocrate că bănuiala ei de infidelitate nu e justificată. Nu se nimerește ca lumea și piesa se termină cu bine pentru el. O sinucidere bizară apare la G. Brăescu. Decorat cu un colan exotic, un medic militar cu grad de maior vrea să pună în evidență distincția. Pentru aceasta își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat decorația. Odată cu barba, se duce pe apa sâmbetei respectul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
puține, îl duce la Huși. Pe dealul Dobrina, scriitorului i se arată înaintea ochilor, „în splendoarea răsăritului de soare”, o priveliște încântătoare, „cu mărețele biserici ale Hușilor”, cu mulțimea de case mici, „înconjurate ca de un brâu de flori, de colanul nesfârșit al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești, pe care le privea cu optimism: „Și acest cuib drăguț de frumuseți naturale e menit să fie în viitor un loc de adevărată vilegiatură
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anarhiei rușilor. eliberarea de la pasărea Îndată după primirea hârtiei care mă libera oficial și după plecarea Liei, mă dusei la Pasărea ca să-mi ridic bagajul și să-mi aduc înapoi servitoarea. Am revăzut pe toate maicile și le am dat colane și cruci de mărgele foarte frumoase, făcute de prizonieri români. Maica Domnica, noua stariță, era foarte amabilă, dar nu se putea compara cu predecesoarea ei. Adusesem de la Crucea Roșie haine pentru cei treizeci de prizonieri mai puțin bine înțoliți de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dinții albi, irezistibil de albi în con trast cu rujul de un roșu magnetic de pe buzele cărnoase, și care dansează natural în pantofii de lac, cu tocuri înalte, unduindu-se și învolburându-și părul negru, lung și bogat. Are un colan de aur la gât, o brățară de aur încolăcită pe mâna dreaptă, care-ți atrage privirile mai departe, înspre un inel cu o formă ciudată, șerpuind pe inelar, și poartă cercei lungi de aur în urechi (hm, ei îi stă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe frunte. El deschise ochii pe jumătate. Văzu un băiat cu fața ovală, palidă, cam slăbită, părul de aur acoperit de o pălărie de catifea neagră cu margini largi, îmbrăcat c-o bluză de catifea care cuprindea, strâns de un colan lustruit, mijlocul cel mai gingaș din lume. Ochii lui Dionis pe jumătate-nchiși nu trădau că el veghează. Il privi în întreg, de la capul inundat în aur pân-la botinele micuțe ce stecleau radioase pe covorul înflorit. "Ah! gândi el, și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i se răcori sufletul... Apoi ridică un degețel,... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i pleznească colanul... ea-l descheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dar nu sătulă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se răcori sufletul... apoi ridică un degețel [deget],... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i plesnească colanul... ea-l deșcheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dai nu sătulă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Apoi ea a plecat în Germania să-și facă masteratul la Muenster. Și-a urmat un an de e-mailuri, de vise, de planuri. Pe 28 iunie 1999, a așteptat-o la Otopeni cu un inel care arăta ca un colan regal din aur și perle, apoi au avut o vară de vis: au fost în Grecia, au stat zece zile la Mamaia, au ieșit seara la terasele din București. Și s-au iubit trupește de două ori. Prima oară, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
condiții naturale incapabile să suporte astfel de pretenții) neuitându-le, firește, pe femei: „Femeile și fetele poartă o haină de deasupra asemănătoare [cu a bărbaților - nota mea, D.H.M.], în afară doar de mânecile lungi. Femeile nobile și fetele poartă inele, colane, brățări de nestemate și de mărgăritare de mare preț, iar bărbații [doar] inele”307. Aceeași părere au avut și alți călători prin spațiul românesc - în secolul al XVI-lea, Anton Veranccies, în „memoriul” De situ Transylvaniae, Moldaviae et Transalpinae 308
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]