716 matches
-
a unei rețele de grupuri sociale sau o reflecție a sinelui interdependent (Markus, Kitayama, 1998), fiind o expresie a nevoii de relaționare (Kagitcibasi, 1994). Sînt considerate a fi arii culturale individualiste Statele Unite ale Americii, Canada, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Națiunile colectiviste sînt cele asiatice (China, Japonia, India), cele din America Latină și cele din spațiul postsovietic (Europa de Est) (Hofstede, 1980/2001). în ceea ce privește raportarea indivizilor la normele grupului, Singelis și colaboratorii săi (1999) au evidențiat că subiecții din culturile colectiviste acceptă normele fără a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Australia și Noua Zeelandă. Națiunile colectiviste sînt cele asiatice (China, Japonia, India), cele din America Latină și cele din spațiul postsovietic (Europa de Est) (Hofstede, 1980/2001). în ceea ce privește raportarea indivizilor la normele grupului, Singelis și colaboratorii săi (1999) au evidențiat că subiecții din culturile colectiviste acceptă normele fără a-și pune problema dacă e bine să o facă sau nu; acceptarea acestor norme semnifică o puternică asumare implicită a culturii proprii. în culturile individualiste există o anumită ambivalență (Hui, Yee, 1999), căci, chiar dacă indivizii acceptă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
regăsi și elemente caracteristice individualismului, născute prin diverse schimbări structurale, care dovedesc astfel complexitatea socială și economică a prefacerilor identitare la nivel macrocultural, ca expresie a istoricității ce însoțește articularea dimensiunilor individualism-colectivism. S-a observat că persoanele dintr-o societate colectivistă dobîndesc o mai mare susținere socială din partea familiei, a prietenilor și a colectivului de lucru decît cele dintr-o societate individualistă. Acestea din urmă tind spre a se confrunta cu problemele fără a cere ajutorul altora, spre a le rezolva
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din partea familiei, a prietenilor și a colectivului de lucru decît cele dintr-o societate individualistă. Acestea din urmă tind spre a se confrunta cu problemele fără a cere ajutorul altora, spre a le rezolva singuri, pe cînd cei din societățile colectiviste vor căuta ajutorul celorlalți din in-grup (Sinha, Tripathi, 1994). Subiecții din națiunile individualiste sînt învățați să valorifice și să urmărească independența și realizările personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a le rezolva singuri, pe cînd cei din societățile colectiviste vor căuta ajutorul celorlalți din in-grup (Sinha, Tripathi, 1994). Subiecții din națiunile individualiste sînt învățați să valorifice și să urmărească independența și realizările personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorifice și să urmărească independența și realizările personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura colectivistă. Hui și Triandis (1986) descriu o structură personală tridimensională, și anume: 1. Eul personal, ce include comportamente și stări ale persoanei; 2. Eul social, ca imagine generală a celorlalți despre persoana respectivă; 3. Eul colectiv, care este partea Sinelui comună
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
naturii umane, cea spre sociabilitate și cea spre libertate, e necesar a se găsi o cale de mijloc, de echilibru, pentru că, la nivel social, "prea mult individualism ucide individul, prea multă comunitate ucide societatea" (Ferreol, 2000, p. 96). O cultură colectivistă modelează o personalitate predominant interdependentă, dar este posibil ca, în cadrul aceleiași culturi, să întîlnim și indivizi independenți, deoarece structura de personalitate poartă atît amprenta culturii, cît și a experiențelor personale de viață. 7.3. Alte cercetări asupra valorilor sociale care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și, în consecință, inferențele trebuie articulate la același nivel de generalitate. Așa cum s-a subliniat anterior, H. Triandis (1995) a propus, pentru a evita confuziile între nivelele de analiză, folosirea unor concepte corelate (individual/colectiv). Astfel, membrii care aparțin culturii colectiviste sînt individual alocentrici, iar cei care aparțin culturii individualiste devin idiocentrici și împărtășesc valorile individuale. Schwartz și echipele cu care a colaborat (1992, 1999, 2000, 2005) au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
membri activează conduite particulare, în funcție de natura situației și capitalul simbolic al partenerului de rol. Reperele tipologice ale culturilor de acest gen sînt Orientul Apropiat, Balcanii, Asia, Africa și America de Sud, care produc strategii de deschidere de sine mai spontane, intuitive, contemplative, colectiviste. Subiecții acestor culturi sînt centrați în mai mare măsură pe relații decît pe sarcini și eficacitatea acțională. Din aceste motive, într-o tranzacție comercială, de exemplu, dezvoltarea încrederii reciproce constituie primul pas care trebuie parcurs. Asemenea culturi sînt colectiviste, preferînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contemplative, colectiviste. Subiecții acestor culturi sînt centrați în mai mare măsură pe relații decît pe sarcini și eficacitatea acțională. Din aceste motive, într-o tranzacție comercială, de exemplu, dezvoltarea încrederii reciproce constituie primul pas care trebuie parcurs. Asemenea culturi sînt colectiviste, preferînd armonia de grup și consensul în dauna reușitei individuale. Oamenii care trăiesc în asemenea culturi sînt în mai mică măsură guvernați de rațiune, decît de intuiție și sentimente. Cuvintele nu sînt atît de importante ca puterea contextelor, care poate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a se vedea și caracteriza ca parte a unui grup social, generînd self-ul interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupului. Este posibil ca un individ să aibă un scor înalt atît la alocentrism, cît și la idiocentrism, deși acestea pot să depindă și de cultură. S-a observat totodată că alocentrismul și idiocentrismul nu sînt corelate în lotul de colectiviști, dar sînt negativ corelate în lotul de individualiști. în general, în culturile colectiviste sînt aproximativ 60% alocentriști, iar în culturile individualiste, aproximativ 60% idiocentriști. Totodată, alocentriștii din culturile individualiste tind să se asocieze în grupuri, comuniuni, asociații etc., după cum idiocentriștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alocentrism, cît și la idiocentrism, deși acestea pot să depindă și de cultură. S-a observat totodată că alocentrismul și idiocentrismul nu sînt corelate în lotul de colectiviști, dar sînt negativ corelate în lotul de individualiști. în general, în culturile colectiviste sînt aproximativ 60% alocentriști, iar în culturile individualiste, aproximativ 60% idiocentriști. Totodată, alocentriștii din culturile individualiste tind să se asocieze în grupuri, comuniuni, asociații etc., după cum idiocentriștii din culturile colectiviste tind să se simtă oprimați de culturile lor și încearcă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
negativ corelate în lotul de individualiști. în general, în culturile colectiviste sînt aproximativ 60% alocentriști, iar în culturile individualiste, aproximativ 60% idiocentriști. Totodată, alocentriștii din culturile individualiste tind să se asocieze în grupuri, comuniuni, asociații etc., după cum idiocentriștii din culturile colectiviste tind să se simtă oprimați de culturile lor și încearcă să le părăsească. 8.2. Comparații interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism Dimensiunile culturale sînt parțial asociate cu factorii ecologici și economici. De exemplu, latitudinea ridicată (și în consecință, climatul rece
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
et al., 1999, p. 107). Primul studiu transcultural extins a fost realizat de G. Hofstede (1980/2001), iar rezultatele au catalogat SUA, Marea Britanie și Canada drept cele mai individualiste țări și țările asiatice și cele din America Latină drept cele mai colectiviste. Observațiile lui Hofstede din 1980 sînt confirmate și de studiul realizat de Chiu, Kosinski (1999), care a avut ca grupe de referință loturi de subiecți din Australia și SUA, pe de o parte, și loturi de subiecți din Hong Kong și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este acela care este ascultător, urmîndu-și simbolic antecesorii), în timp ce clasele mai înalte încurajează independența, creativitatea, încrederea în sine (copilul "ideal" este cel creativ, angajat, cu inițiative inovatoare, chiar riscante). Triandis (2001) a remarcat că populația hispanică din SUA este mai colectivistă decît cea nonhispanică, dar hispanicii tind să devină tot mai individualiști pe măsură ce devin aculturați. De asemenea, americanii asiatici sînt mai colectiviști decît cei europeni, dar la a treia generație pot fi practic identici cu americanii europeni în ce privește nivelul de individualism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel creativ, angajat, cu inițiative inovatoare, chiar riscante). Triandis (2001) a remarcat că populația hispanică din SUA este mai colectivistă decît cea nonhispanică, dar hispanicii tind să devină tot mai individualiști pe măsură ce devin aculturați. De asemenea, americanii asiatici sînt mai colectiviști decît cei europeni, dar la a treia generație pot fi practic identici cu americanii europeni în ce privește nivelul de individualism (Heine, Lehhman, 2010). Conform celor susținute de H. Triandis și colaboratorii săi (1988, p. 325), individualismul american are două subtipuri: individualismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
plasează în aceeași clasă cu Iranul (41) și Jamaica (31). Culturile naționale europene cele mai apropiate sînt Spania (51) și Grecia (35), amîndouă țări mediteraneene. în același studiu, autorii lansează și următoarea aserțiune: rușii oscilează între extreme, fiind fie foarte colectiviști, fie extrem de individualiști, pentru că sloganul "nu trăi mai prost decît vecinul tău" care desemnează în societățile occidentale faptul că indivizii ar trebui să-și exploateze propriul potențial într-o societate competitivă, prin respectarea unor reguli sociale clare, legitime și acceptate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se exteriorizează într-o revoltă publică, evocînd mai degrabă o formă de fugă de societate. 8.3.4. Țările postsovietice Conform studiilor comparative pe dimensiunea individualism-colectivism realizate de S. Schwartz la mijlocul anilor '90, țările postsovietice aveau parte de aceleași note colectiviste. Un exemplu semnificativ, mai intens studiat, este cel al Estoniei, calificată drept una dintre cele mai colectiviste societăți (Kalmus, 2002, p. 124). Factorii mai importanți care explică tendința sînt: relicvele unei culturi tradițional rurale, sentimentele naționale puternice în rîndul estonienilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
4. Țările postsovietice Conform studiilor comparative pe dimensiunea individualism-colectivism realizate de S. Schwartz la mijlocul anilor '90, țările postsovietice aveau parte de aceleași note colectiviste. Un exemplu semnificativ, mai intens studiat, este cel al Estoniei, calificată drept una dintre cele mai colectiviste societăți (Kalmus, 2002, p. 124). Factorii mai importanți care explică tendința sînt: relicvele unei culturi tradițional rurale, sentimentele naționale puternice în rîndul estonienilor, influența ideologiei comuniste și cîteva condiții socioeconomice obiective, cum ar fi lipsa spațiului de locuit și a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socioeconomice obiective, cum ar fi lipsa spațiului de locuit și a unei rețele corespunzătoare de comunicații. Totuși, cercetările realizate între 1991-1995 de Balticom, cît și alte investigații psihosociologice mai recente (Realo, Allik, 1999; Kalmus, 2002) au relevat modificarea sindromului cultural colectivist. Aceste studii au dezvăluit existența unei creșteri a individualismului și deschiderii spre independență în rîndul populației estoniene. Astfel, estonienii încep să fie mai activi, mai orientați spre realizare. într-o cercetare desfășurată pe grupuri etnice de americani, ruși și estonieni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai activi, mai orientați spre realizare. într-o cercetare desfășurată pe grupuri etnice de americani, ruși și estonieni, urmărind colectivismul raportat la familie, prieteni și societate, Realo și Allik (1999, p. 138) observă cum lotul compus din ruși este mai colectivist decît loturile alcătuite din estonieni și americani. în același timp, rușii care trăiesc în Estonia sînt mai puțin colectiviști decît rușii care trăiesc în Rusia. Aceste observații sînt consistente cu cele ale lui Triandis și colaboratorii (Triandis, Bontempo, Asai, Lucca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivismul raportat la familie, prieteni și societate, Realo și Allik (1999, p. 138) observă cum lotul compus din ruși este mai colectivist decît loturile alcătuite din estonieni și americani. în același timp, rușii care trăiesc în Estonia sînt mai puțin colectiviști decît rușii care trăiesc în Rusia. Aceste observații sînt consistente cu cele ale lui Triandis și colaboratorii (Triandis, Bontempo, Asai, Lucca, 1988; Triandis et al., 1990, apud Realo, Allik, 1999, p. 139). 8.3.5. Culturile africane: Egipt și alte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]