723 matches
-
despre un alt mod de viață. Se pare că izolarea totală care ni se impunea, avea o anumită justificare, avea o importanță nu numai strict ideologică ci și una practică, economică, foarte importantă. În Rusia sovietică, muncitorii agricoli munceau în colhozuri și sovhozuri din zori și până în noapte, mâncau la „colectiv” un prânz bazat pe o ciorbă de varză, dar cântau și jucau fericiți, convinși fiind că nicăieri în lume nu se trăiește mai bine. Când însă și aceștia au început
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mama lui Ilie... Cunosc foarte bine ce înseamnă durerea de mamă, dorul după copil. Am crescut de mic și eu fără tată, a murit în Germania, în 1945, la sfârșitul războiului. Am îndurat tifosul, foametea, curățirea podurilor (postavca), deportările, secerea colhozurilor ș.a., dar am răzbit prin viață. Greu de tot ,maică, dar n-am căzut cu duhul. Vă urez, măicuță, mulți ani, sănătate și puteri. Să vă dea Dumnezeu tărie și nădejde să vă vedeți fiul iubit acasă! Toată lumea de bună
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
se manifestă lupta de clasă În sânul masselor. Sa făcut apoi popularizarea alegerilor assesorilor populari; importanța Crucei Roșii ca organizație de massă tov. primind sarcina să Îndemne populația muncitoare evreească să se Înscrie la Crucia Roșie”. b.r. Toată lumea la colhoz! Vrând să realizeze revoluția socialistă În tot ansamblul ei de fărădelegi distructive și respectând strict criminala „rețetă” stalinistă, mai marii partidului comunist român (cu numele schimbat În ianuarie 1948 În „partid muncitoresc”) s-au Întâlnit la București la o șuetă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
veni În ajutorul comitetelor (democratice evreiești, n.n.) În alcătuirea planului de muncă pe luna Mai (1949, n.n.), vă dăm următoarele directive și instrucțiuni (...)”. Datorită sensibilității excesive a populației românești băștinașe care fusese Împilată cu altă mare povară pe cap, Înființarea colhozurilor de tip sovietic, cât și datorită altor factori agravanți care țineau de comunitățile evreiești oarecum ferite de atâta duritate legislativă și constrângeri politice, trebuiau luate măsuri sporite de contracarare a eventualelor răbufniri rasiale și interetnice și una din instrucțiunile de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cuvîntul lui Stalin? (...) Vai! Nenorocire, nenorocire!” Super-vigilența tovarășilor și-a pus groasa amprentă și pe piesa „Familia lui Allan” de autorul sovietic Gussin Kulitazov, „...cu eliminarea unui pasaj din actul IV: Allan (Încruntat): <<Fiul tău a Încălcat Statutul Stalinist al Colhozului. Înțelegi asta? Cuvîntul lui Stalin!>>. Bike: <<Cuvîntul lui Stalin?!>>. Allan: << Da!>>. Bike: <<Vai! Nenorocire! Nenorocire!>>”. Tindem să credem că replicile de mai sus ce au fost eliminate complet din textul original țineau pasul Începutului derusificării țării noastre, promovată de liderul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bătută la mașină”) și a doua: „...pentru că a apărut fără aprobarea noastră”. Puse În aceeași balanță, lipsa aprobării atârnase greu În talger. b.v. Despre ceapeuri, mucles! Ele sînt dovada succesului partidului În agricultură! Dacă predecesorul ceaușescului permitea criticarea vreunui colhoz de tip sovietic, atunci regula s-a schimbat după Întronizarea piticului. Ei, bine, li se interzisese ziariștilor să formuleze anumite păreri personale despre soarta și activitatea acestor adunături de pământuri luate, de cele mai multe ori cu japca, bulanul milițianului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-n lapte ba În domeniul „x”, ba În domeniul „y”. Incompetența fostului ucenic cizmar fusese tradusă de lăudătorii personali În uimitoare acte de inteligență creatoare...! În perioada 4-7 decembrie a anului 1973, piticotul ot Scornicești, care avea să devină prezidentul colhozului „România” la 28 martie 1974, efectuase o vizită istorică În Statele Unite ale Americii, la invitația expresă a lui Richard Nixon, cel care pe 8 august 1974 avea să demisioneze din funcția deținută, datorită scandalului pricinuit de „Afacerea Watergate”. Cu toată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi bucurat foarte la uzul veștii că veniturile lor calculate În luxoasele birouri ale planificării urmau a ajunge la uriașa sumă de 950 de lei/ lunar, ceea ce nu era adevărat nici pe departe deoarece ponderea cea mai mare o aveau colhozurile unde omul de tip nou câștiga cel mult o...normă/zi dacă trăgea tare la pământ. Norma Însemna un ban ce putea fi Încasat, eventual, la paștele cailor, după achitarea măcar parțială a datoriilor ceapeurilor față de fondul de stat și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe românește; − Nu, noi nu suntem cazaci, suntem soldați sovietici, spune cel de al doilea; noi ne purtăm civilizat, nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și române în țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri s-au purtat neomenește cu bătrânii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și române în țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri s-au purtat neomenește cu bătrânii, chinuindu-i în tot felul. Ne-a spus tovarășul locotenent locțiitor politic de companie că ostașii români au scos
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și române în țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri s-au purtat neomenește cu bătrânii, chinuindu-i în tot felul. Ne-a spus tovarășul locotenent locțiitor politic de companie că ostașii români au scos ochii oamenilor cu furculița, ca să mărturisească unde sunt avuțiile colhozului. Au fost foarte răi unii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri s-au purtat neomenește cu bătrânii, chinuindu-i în tot felul. Ne-a spus tovarășul locotenent locțiitor politic de companie că ostașii români au scos ochii oamenilor cu furculița, ca să mărturisească unde sunt avuțiile colhozului. Au fost foarte răi unii nemți și români în timpul ocupației. Noi plătim cinstit ce am mâncat, și scoase o hârtie de o sută de lei pe care o întinse Mariei. − Maria, nu lua banii. Față de cât am pierdut și cât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îți spun să iei cele 30 de prăjini de la fântâna lui Barzu, în care am intrat după ce băieții tăi l-au chisat în bătaie pe Costache...nu-mi mai trebuie, mai ales că lumea spune că toți o să trecem la colhoz, eu abia pot face față la ce avem noi de drept, și cu munca și cu dările...apăi află că îi visez mereu pe tata Ion și mama Ruxanda, cum mă mustră în vis că le-am călcat dorința lor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
150 de evrei din România, cu o destinație mai îndepărtată, dar întâmplător a trebuit să-i primesc și să le creez condiții omenești de dormit pentru trei nopți. Cu primarul satului aranjez să fie găzduiți într-un grajd al fostului colhoz, fiind feriți de neplăcerile unei rămâneri sub cerul liber. Cu primarul am hotărât ca localnicii să nu urce prețurile la produsele ce vindeau, ferindu-i pe acei năpăstuiți de o eventuală speculă. Majoritatea lor erau bucureșteni, mi s-au dat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dat unele adrese din București, i-am tratat omenește, au vrut să mă recompenseze, dar am refuzat, spunându-le că în situația lor vor avea nevoie de bani pentru a-și îndulci traiul. Mare-mi fu mirarea când în grajdul colhozului au izbucnit urale puternice! Aruncau în sus de bucurie căciuli și alte obiecte, exultând de fericire! Fuseseră anunțați că nu vor merge spre un anumit lagăr, ci s-au primit ordine să fie întorși din drum, cu direcția București. Și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
realizări deosebite! Îmi reiau cu modestie locul la clasele la care predam la Complex. Primesc multe felicitări de la numerosul și selectul corp profesoral. Am multe griji la Priponești, unde părinții, la peste optzeci de ani, sunt șantajați să intre în colhoz spre a nu fi scos eu din învățământ și să mă întorc la plug și la sapă alături de ei. Ajunseseră acum pensionari, cu o pensie mare de... doi poli pe lună. Când primea banii, tata spunea cu ironie că, de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu nervii zdruncinați. După terminare celor patru clase primare, Tit a dat examen de admitere la liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, a reușit dar după începerea cursurilor a fost trimis acasă pentru că tata nu voia să se înscrie în colhoz. Eram diacon în Suceava. Am făcut act de înfiere pe numele meu și l-am adus la Suceava și a mers la cursuri, la liceu. După ce a trecut în clasa a VI-a s-a descoperit „hoția” cu înfierea, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
limba de predare) iar primarul V. Markovici - Verbovschi și secretara Nina Plămădeală știu românește. Moldonorika raionul Krimsk, protopopiatul Novorosiisk are cca 8.000 de locuitori și ni se comunică numărul de telefon la care se poate vorbi românește cu președintele colhozului Serghei Pedan. La Tamaha, raionul Seversk, toți locuitorii vorbesc românește. Localitățile menționate precum și cătunele apropiate locuite de români au fost Înființate În sec. al XIX-lea prin colonizarea populației originară din Basarabia. 1996 Agenda activităților Ianuarie 1996 - Se depun la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
îl trezea și ridica mâna spunând:”mă înscriu” sau „sunt pentru” fără să știe despre ce s-a discutat și se iscau momente ilare. Încă din anul 1949 s-a tot vorbit de înființarea gospodăriei colective, numită în limbajul sătenilor colhoz. Ce muncă pe capii comunei! Nu erau de acord cu colhozul nici cei ce erau înscriși în partid. Doar câțiva cu suprafețe mici, 1-2 ha. printre care și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fără să știe despre ce s-a discutat și se iscau momente ilare. Încă din anul 1949 s-a tot vorbit de înființarea gospodăriei colective, numită în limbajul sătenilor colhoz. Ce muncă pe capii comunei! Nu erau de acord cu colhozul nici cei ce erau înscriși în partid. Doar câțiva cu suprafețe mici, 1-2 ha. printre care și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea puțini spre a se constituii colectiva. După multe ședințe, amenzi, procese
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
merita un roman. Stând de vorbă cu fratele său Gheorghe, acesta îi spune că în Uniune, cât a stat în lagăr și mine și luând contact cu civilii, viața lor, din 1920, deci peste 30 de ani, este munca în colhoz și azi la ei nu se cunoaște proprietatea personală, ci munca prestată în forma actuală. Îl sfătuiește pe frate-său Gheorghiță să se înscrie în întovărășire, măcar, dacă nu vrea în colectivă, formă de care nu vom putea scăpa. Este
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
va primi bani și produse după munca depusă și suprafața ce o deține și în felul acesta se asigură viața bătrânilor ca și a acelor ce au pământ puțin sau nu au. În cele din urmă, au hotîrât să desființeze ”colhozul” și și-au împărțit fiecare bucățică din grajduri, magazii și fiecărei familie de ceapist i s-a dat bani din valorificarea averii C.A.P. N-ai ce-i face! Acolo unde nu-i minte-n cap e vai și amar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îl trezea și ridica mâna spunând:”mă înscriu” sau „sunt pentru” fără să știe despre ce s-a discutat și se iscau momente ilare. Încă din anul 1949 s-a tot vorbit de înființarea gospodăriei colective, numită în limbajul sătenilor colhoz. Ce muncă pe capii comunei! Nu erau de acord cu colhozul nici cei ce erau înscriși în partid. Doar câțiva cu suprafețe mici, 1-2 ha. printre care și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fără să știe despre ce s-a discutat și se iscau momente ilare. Încă din anul 1949 s-a tot vorbit de înființarea gospodăriei colective, numită în limbajul sătenilor colhoz. Ce muncă pe capii comunei! Nu erau de acord cu colhozul nici cei ce erau înscriși în partid. Doar câțiva cu suprafețe mici, 1-2 ha. printre care și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar prea puțini spre a se constituii colectiva. După multe ședințe, amenzi, procese
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]