2,111 matches
-
Sănătății și este tot mai convins că noi, românii, avem destule de spus în corul națiunilor. Plănuiește să se repatrieze în țară în următorii ani. Ceea ce gândește sociologul manager aflăm din cartea abia încheiată și intitulată atât de neașteptat La Colibe. Pe parcursul lecturării romanului, îți dai seama că sensul comun al cuvântului „colibă” trebuie înlocuit cu cel de cadru toponimic, matriță istorică pentru cee ce era locuința paleolitică, neolitică, cea daco-getică, medievală și cea crișană care ne apropie de epoca modernă
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
spus în corul națiunilor. Plănuiește să se repatrieze în țară în următorii ani. Ceea ce gândește sociologul manager aflăm din cartea abia încheiată și intitulată atât de neașteptat La Colibe. Pe parcursul lecturării romanului, îți dai seama că sensul comun al cuvântului „colibă” trebuie înlocuit cu cel de cadru toponimic, matriță istorică pentru cee ce era locuința paleolitică, neolitică, cea daco-getică, medievală și cea crișană care ne apropie de epoca modernă. Totul pare a fi o joacă serioasă a lui Gheorghe Achim, profesor
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
pentru propria deslușire dar neprecupețit și pentru generațiile de elevi și dascăli care îi urmează pilda o edificare retrospectivă cu trimiteri la condiția spirituală a strămoșilor și cu o proiecție asupra artei originare a fiecărei culturi. Un întreg perete al colibei neolitice este acoperit de figuri ce refac ”caracterul dual al lumii“, în stilul Cucuteni, ilustrând Pământul și nemărginirea, rodind sub imboldul zeiței Fecundității. Totul este rodul unui program urmat cu consecvență de către autorul ingeniosului proiect. ”Semnele pictate vor păstra forma
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
cucuteniene, însă dimensiunile și aranjarea lor veneau din fantezia profesorului de istorie.” Tăblițele de la Tărtăria simbolizează zorii scrisului omenirii. Desigur că acei oameni nu puteau fi doar niște barbari, din moment ce izbuteau să combine “într-un mod fericit culoarea cu geometria.” Colibele profesorului Achim nu sunt un muzeu, ci un mod de a reconstitui “ o frântură din felul în care trăiau strămoșii noștri.”, îndeletnicindu-se cu olăritul, țesutul și alte meșteșuguri asemenea. Interesantă ca viziune ne apare Coliba daco-geților, care este un
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
fericit culoarea cu geometria.” Colibele profesorului Achim nu sunt un muzeu, ci un mod de a reconstitui “ o frântură din felul în care trăiau strămoșii noștri.”, îndeletnicindu-se cu olăritul, țesutul și alte meșteșuguri asemenea. Interesantă ca viziune ne apare Coliba daco-geților, care este un spațiu al educației, așadar are pereții plini cu cărți. Aceasta este denumită chiar coliba cărților, ilustrând grija pentru suflet și nemurire a străbunicilor noștri din epoca preromană, căci primatul sufletului asupra trupului era axa religiei daco-geților
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
frântură din felul în care trăiau strămoșii noștri.”, îndeletnicindu-se cu olăritul, țesutul și alte meșteșuguri asemenea. Interesantă ca viziune ne apare Coliba daco-geților, care este un spațiu al educației, așadar are pereții plini cu cărți. Aceasta este denumită chiar coliba cărților, ilustrând grija pentru suflet și nemurire a străbunicilor noștri din epoca preromană, căci primatul sufletului asupra trupului era axa religiei daco-geților. Cristian Medeleanu nu-și îngăduie fantezii tipice genului beletristic, ci rămâne în legătură cu marile minți românești ale domeniului, Simion
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
paginilor cărții. Nu am găsit nicăieri un asemenea poem închinat procreării ca prima naștere a Anei, ritualizată atât cât trebuie spre a ilustra continuitatea neamului. Fără îndoială că viața fătului este explicitată cu același har cu care se narează edificarea colibelor. Copilul cântă în burta mamei. Sub raport emoțional, perioada gravidiei este una dintre cele mai reușite din întreaga carte, realitatea făcând casă bună cu visul în care apare un solomonar. Epopeea fătului răzbind spre lumea cu dor prin trecerea pe
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
să sune frumos“, troaca de lemn primenită la cișmea și fiartă în oala cea nouă. Adesea cercetătorul cu veleități de arhitect și etnograf se dezlănțuie, rupând toate zăgazurile speciei literare care este romanul, și atunci citim descrieri legate de pictarea colibelor de către pasionatul istoric Achim Gheorghe, care apare înzestrat cu acribia amănuntului particularizant, ca în fragmentul următor, un exemplu între multe altele:”Dintre podoabe, se remarcau zugrăvelile după piese din argint filigranat găsite în necropole carpice și daco-romane, fibule, pandantive în
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
cu agate negre cilindrice-găsit în zona Drobetei și datat în veacul al III-lea-, în prelungirea căruia se imagina un medalion reprezentând, în relief alb pe fond negru, lupta dintre Hercule și Cerber.“ Istoricul Achim realizează un adevărat maraton al pictării colibelor, el implicând și alți parteneri de pasiune artistică. Ba, de la un punct este prezent la fața locului chiar și pruncuțul lui, Ilie, căruia i se cer păreri despre frumusețea chipurilor de împărați romani. Aceștia urmează etapa pictării regilor Daciei. Autorul
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
au înghițit doar fizic, temporar, nu și mintal. A scrie cu fantezie istorică devine pentru el un mod de a fi oricum și oriunde aproape de ai săi. Cristian Medeleanu face o pedagogie a istoriei, căci pictarea pereților de la cele cinci colibe devine pretext pentru un remember cu target major, neoprit doar la ocazia expunerii muzeistice a unor obiecte specifice vieții străbunilor, ci și “arătând măiestria, puterea creatoare și bunul gust al culturii daco-geților.” Plimbarea în zig-zag prin istorie a lui Cristi
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
bunul gust al culturii daco-geților.” Plimbarea în zig-zag prin istorie a lui Cristi Medeleanu are temeiuri locale de nezdruncinat. La Liceul “ Avram Iancu” din orașul Brad Arsenie Boca a sădit un gorun alături de statuia lui Crișan, care devine reperul unei colibe în complexul lui Gheorghe Achim. Picturile pereților de colibe îl obligă pe istoric la chintesențierea personalităților și faptelor consemnate în timp, căci nu altceva fac chiar ele acolo, în preajma casei profesorului, dar desigur, într-un alt mod. Autorul își încearcă
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
istorie a lui Cristi Medeleanu are temeiuri locale de nezdruncinat. La Liceul “ Avram Iancu” din orașul Brad Arsenie Boca a sădit un gorun alături de statuia lui Crișan, care devine reperul unei colibe în complexul lui Gheorghe Achim. Picturile pereților de colibe îl obligă pe istoric la chintesențierea personalităților și faptelor consemnate în timp, căci nu altceva fac chiar ele acolo, în preajma casei profesorului, dar desigur, într-un alt mod. Autorul își încearcă abilitatea scriitoricească de portretist în cuvinte fără să se
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
folosirea regionalismelor lumii în care autorul s-a născut și spre care se reîntoarce din depărtate zări de pământ canadian cu aceeași nestrămutată iubire. Dar mulțumirea acelei inedite înfăptuiri era mai ales una de ordin didactic: ”Gheorghe era mândru de colibele lui! Clădise pe platoul din deal un lăcaș de întemeiat și crescut spirite cum nu se mai auzise și văzuse vreodată prin locurile acestea. În colibele lui neinstituționalizate, depărtate de înrâurirea orânduirii vremurilor, se făceau oale de lut, se țesea
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
acelei inedite înfăptuiri era mai ales una de ordin didactic: ”Gheorghe era mândru de colibele lui! Clădise pe platoul din deal un lăcaș de întemeiat și crescut spirite cum nu se mai auzise și văzuse vreodată prin locurile acestea. În colibele lui neinstituționalizate, depărtate de înrâurirea orânduirii vremurilor, se făceau oale de lut, se țesea și cosea. Se citea, învăța, picta și, mai cu seamă, se putea vorbi liber! Aproape că-i venea a spune că născocise un perpetuum mobile unde
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
lut, se țesea și cosea. Se citea, învăța, picta și, mai cu seamă, se putea vorbi liber! Aproape că-i venea a spune că născocise un perpetuum mobile unde îndeletnicirile tradiționale, curgerea scenelor istorice și pictura nu încetau niciodată. Pereții colibelor, aceste table albe pe care se putea scrie și picta în culori istoria țării, erau piatra de temelie a născocirii profesorului, care țintea să răspândească în Țara Zarandului și-a Moților, în toate “țările”, dragostea pentru istorie și frumos.” Năstrușnicia
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
erau piatra de temelie a născocirii profesorului, care țintea să răspândească în Țara Zarandului și-a Moților, în toate “țările”, dragostea pentru istorie și frumos.” Năstrușnicia profesorului arată că nu doar copiii ci până și dascălii se pot juca uneori. Colibele arhetipale ale lui Cristian Medeleanu augmentează ideea atât de energic formulată de istoricul Nicolae Iorga, anume că “Un popor care nu-și cunoaște trecutul este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală. Ce revoltător: într-o perioadă a echilibrului climateric, relațiile dintre popoare nu aveau totuși diplomația de astăzi. Înșirate pe munți, colibele dacilor, încărcate de lapte și brânză, înconjurate de stupi grei de miere, adăposteau familii fericite până la înspăimântătoarea năvălire barbară, a triburilor pe cap având coif înzestrat cu mari coarne de bour. Să ai posibilitatea unei vânători simple, ocazia unui alai
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
duce din nou - pentru a cincea oară - la Viena, spre a pleda cauza iobăgimii române în fața împăratului austro-ungar, Iosif al II-lea. La 27 decembrie 1784, cativa țărani s-au apropiat de Horea și Cloșca - aceștia stăteau ascunși într-o colibă de crengi, în codrul Scoragetului, din Munții Gilaului - și, pretinzând ca umblă după vânat, au fost primiți în colibă de cei doi. La un semnal, s-au năpustit asupra lor, i-au legat și apoi i-au predat autorităților. Tot
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
al II-lea. La 27 decembrie 1784, cativa țărani s-au apropiat de Horea și Cloșca - aceștia stăteau ascunși într-o colibă de crengi, în codrul Scoragetului, din Munții Gilaului - și, pretinzând ca umblă după vânat, au fost primiți în colibă de cei doi. La un semnal, s-au năpustit asupra lor, i-au legat și apoi i-au predat autorităților. Tot prin trădare a fost capturat, la 30 ianuarie 1785, si Crișan. A urmat judecată, apoi execuția lui Horea și
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
căruță, doi cai buni, bani în ladă, atât cât să poată trăi doi ani din ei. Această concepție a scriitorului o descoperim în cuvintele soacrei: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă-i vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit”. Nuvela are șaptesprezece capitole în care acțiunea evoluează gradat. Autorul își lasă personajele să evolueze singure, potrivit cu destinul lor. PERSONAJELE Una dintre reușitele lui Slavici o reprezintă creația de personaje tipice. Eroul nuvelei, Ghiță, fost cârpaci
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală. Ce revoltător: într-o perioadă a echilibrului climateric, relațiile dintre popoare nu aveau totuși diplomația de astăzi. Înșirate pe munți, colibele dacilor, încărcate de lapte și brânză, înconjurate de stupi grei de miere, adăposteau familii fericite până la înspăimântătoarea năvălire barbară, a triburilor pe cap având coif înzestrat cu mari coarne de bour. Să ai posibilitatea unei vânători simple, ocazia unui alai
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului A fost odată la marginea unei păduri o colibă în care își duceau viața în singurătate un bătrân și o bătrână. Era o familie parcă uitată de Dumnezeu. Uneori, prin acele meleaguri îndepărtate mai trecea câte un vânător ce alerga cu ogarul său după vreo căprioară. Se oprea cîteva
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
duceau viața în singurătate un bătrân și o bătrână. Era o familie parcă uitată de Dumnezeu. Uneori, prin acele meleaguri îndepărtate mai trecea câte un vânător ce alerga cu ogarul său după vreo căprioară. Se oprea cîteva minute pe prispa colibei și intra în vorbă cu bătrânii, uitând parcă de vânat. Aceștia erau în culmea fericirii când cineva le călca pragul casei și ca răsplată le dădeau ca amintire obiecte meșteșugite de ei. Cei doi nevoiași nu fuseseră înzestrați de Dumnezeu
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
ea un fluieraș frumos. Însă cum nimic nu este întâmplător, într-una din zile un boier din ținuturile de dincolo de munte plecă cu câțiva tineri la vânătoare. Tot alergând după o căprioară o pierdură din vedere tocmai când ajunseră în dreptul colibei celor doi bătrâni. Cu caii și ogarii obosiți de atâta alergătură poposiră câteva minute la căsuța țăranilor. - Măi, dar nici prin gând nu-mi trecea că la această margine de lume pot întâlni o locuință!- zise boierul minunându-se. Bătrânii
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
Se strecură pe o vale sălbatică unde doar adierea vântului și urletele fiarelor sălbatice se făceau auzite. Înaintă pe lângă râu până la izvorul său, apoi urcă culmea muntoasă, traversă creasta și coborî la vale. Ajunse într-o poieniță unde zări o colibă. Se opri în fața casei, dar nu văzu nici o mișcare. - Săracii, au plecat de mult în lumea cealaltă. Și în amintirea lor decise să le cânte din fluier. Deodată pădurea începu să freamăte, păsărelele să ciripească, puii de căprioare să zburde
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]