1,463 matches
-
frugală cu bunătăți din rucsac și s-au desfătat din belșug din sticlele găsite în bufet. S-au culcat în același pătuț cam îngust pentru doi. Jocurile de dragoste au început ca în glumă. Când au devenit mai serioase iar colivia era apărată și cu dinții, două brațe vânjoase au cuprins-o iar chiloțeii atacați pe la spate au trecut obstacolul fundulețului ei, refugiindu-se pe picioare Calea astfel deschisă a creat momentul culminant care le-a umplut toate simțurile. Un soare
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
de protecție dar acesta nu avea pete de culoare pe el. Între timp Ionel s-a așezat pe patul vecin și o mânca din ochi. Ducând mâna spre locul unde ar fi trebuit să fi zburat fericită păsărica scăpată din colivie a exclamat surprinsă. - Este acolo. - Ce este acolo? Ce se-ntâmplă cu tine scumpă soțioară. Ai suferit? - Nicidecum. Și mai sunt cum m-a făcut mămica! - Ai doar impresia. Apăsând-ui ușurel coapsa, sub privirea ei îngăduitoare, apărea tot mai limpede
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ai avut blonde în această situație? Craiule! Te-ai trădat. - „De ce te miri? Satul este mare.” Explodă Ionel amuzat de logica ei. Se simți deodată goală în fața întregii clase. Răspicat îl trimise la baie apoi se îmbrăcă sumar. Găsi chiar colivia prin cearșaf. A pus-o pe ea cu nespusă fericire. Accesul de gelozie a trecut cum a și apărut. Ce efect are o simplă „colivie pentru păsărica” să nu-i zicem chiloțel. Întoarcerea Întors de la baie o întrebă: - Mai poate
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
goală în fața întregii clase. Răspicat îl trimise la baie apoi se îmbrăcă sumar. Găsi chiar colivia prin cearșaf. A pus-o pe ea cu nespusă fericire. Accesul de gelozie a trecut cum a și apărut. Ce efect are o simplă „colivie pentru păsărica” să nu-i zicem chiloțel. Întoarcerea Întors de la baie o întrebă: - Mai poate fundulețul acesta să devină balast? Și o îi dădu o palmă prietenească pe poponeață. Roșie ca cerul la apus de soare, căci răsăritul nu-l
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
fundulețul acesta să devină balast? Și o îi dădu o palmă prietenească pe poponeață. Roșie ca cerul la apus de soare, căci răsăritul nu-l apucaseră, sfioasă se lipi de el și îi șopti la ureche: - Ai simțit-o? - Ce? - Colivia! O voi purta zi și noapte căci simt că mă leagă de tine. - Bine! Apoi șoptind la ureche drăgăstos: Îți voi lua un set în care pe fiecare este scrisă ziua săptămânii. Și chiar devii orășeancă purtând-ul. Se cheamă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
-i acceptăm deoarece ne asigură multe bunuri de care avem nevoie cum și noi le asigurăm păpica. Apropo de păpică să luăm ceva în gură ca fundulețul să redevină balast. Sper că-l mai pui la dispoziție chiar îmbrăcat cu colivia. - La ce a servit tot chinul moral la care m-ai supus? - La lecția administrată acum. Crezi că a fost prea mult? - Nimic nu ne putea lega mai strâns. Hai acasă! Încheie ea discuția. Au păpat consistent apoi au aflat
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
pupic, timp în care el pătrunde ofensiv între picioarele ei. Ea continuă cu alt pupic mai dulce dar se dezmetici repede cu un „Ce-ți veni” și încercă, fără efect să strângă picioarele. - Nu te impacienta. Dar dacă nu aveai colivia erai deja deflorată. Roșie ca focul, cu un mic efort sare de pe masă iar Ionel o prinde în brațe și s-au contopit într-un sărut. Apoi Ionel recapitulă: - Chiar așa. Cu un păhărel mai mare înainte, o mică plimbare
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Remarcă Anica începând să roșească. Era totuși o întrebare retorică la care, normal, nu a primit răspuns. După trei săptămâni mare nuntă mare la care a participat tot satul. Iar noaptea nunții a fost cum a visat-o Anica, în colivia făcută cadou de actualul soț. Colivia nu a mai reușit să-și salveze însă păsărica din ea care, în sfârșit, a zburat spre a deschide calea bebelușilor ce vor să vină negreșit. Referință Bibliografică: Două grade de libertate și un
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
totuși o întrebare retorică la care, normal, nu a primit răspuns. După trei săptămâni mare nuntă mare la care a participat tot satul. Iar noaptea nunții a fost cum a visat-o Anica, în colivia făcută cadou de actualul soț. Colivia nu a mai reușit să-și salveze însă păsărica din ea care, în sfârșit, a zburat spre a deschide calea bebelușilor ce vor să vină negreșit. Referință Bibliografică: Două grade de libertate și un prieten / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Ei i se cuvine dragostea noastră cordială și inima găinii. Aripile mi le-am luat mie pentru că mă voi mărita probabil, mai devreme sau mai târziu și deci îmi voi lua zborul din casa părintească, precum o pasăre slobozită din colivie. Iar picioarele i le-am dat fratelui meu cel mic, pentru că îl așteaptă pași importanți în viață. Tare îi mai plăcură Barosanului explicațiile fetei și chiar o lăudă cu multă dărnicie pentru deșteptăciunea ei. - Și restul fripturii? întrebă apoi oaspetele
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
Ca să mă sting și-n vis, deși mă dori... Vreau să te știu senin și fericit Chiar dacă asta-ar însemna să vând La colț de stradă zilnic nostalgii Sau să-mi închid iubirea într-un rând De secetă și zboru-n colivii... Referință Bibliografică: Pe-o prispă de apus / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PE-O PRISPĂ DE APUS de AURA POPA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370396_a_371725]
-
puneai în sertar asfaltul din vorbe și-mi cereai cu telefonul în mână să-mi deschid cartea în care păsările au aripile albastre cuvintele își luau zborul chiar de pe degetele cu care tastai grăbit lăsându-mi inima goală de cântec colivie cu doliu pe ziduri și iertări la intrare așteptând reîntoarcerea îngerilor plecați să lumineze alte chipuri înc-o trădare fostele actuale mama colega de bancă din generală prostituata cu aere de dansatoare exotică după aia minciuna era de filigran roșu-sângeriu ca
SINGURA POEZIE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369303_a_370632]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > MOCIRLA - VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mocirla Personajele: Vicu, Maur, Mama, Femeia care mătură strada, un grup de oameni. Actul I Decorul: O cameră cu mobilier clasic de lemn. Pe
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
nemișcat al lui Vicu.) Suntem captivi în mocirala celor ce conduc lumea. (Continuă să arunce noroi.) O să te eliberez prin acest noroi sfânt. Acum o să-ți fie mai bine. (Se depărtează măturând strada.) Cortina cade. Referință Bibliografică: Mocirla - volumul „În colivie“ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
voci și chemarea ta îmi sparge timpanele însetate de glasul tău strident, dar cât de necesar... Mă chemi la tine cu toată puterea, tipi, te zbați, te topești în neființă, Delirul tău mă amețește De ce nu pot să te ajut? Colivia ta e închisă cu lacăte negre, ruginițe, Si eu nu mai sunt în stare să le deschid.... Ce mult te vreau înapoi, ce dor îmi e de tine! Rupe tu lacătele acelea blestemate, Vino, reintruchipeaza-te în abur, în roua, în
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
Toate Articolele Autorului Mai arde-o lacrimă gemând, Dorul de tine, dulce nebunie, Ce-ar vrea ca-n seara de colind, Să-l ți în brațe pentru veșnicie! Acum numai în vise îmi apari, Iar zorii mă găsesc plângând, Din colivie ca și din coșmar, Eu aș zbura spre al tău gând! Și știu ca te-oi avea aproape, Chiar de nu suntem împreună, Însă prea mult nu sta departe, Căci despărțirea mă sugrumă! Să mai aștept putere n-am, Căci
DE DORUL TĂU... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368089_a_369418]
-
umbră. Libertate În jurul meu s-au întins lanțuri grele; Păreau de-argint, platină și aur, să nu mai părăsești închisoarea deșertăciunilor acestei vieți ce-a tăiat vițelul cel îngrășat și te-a chemat la ospăț ca să te țină rob în colivia-i plină de venin și să te folosească ca pe un pion pe tabla de șah. Cu mine nu i-a mers, Nu am căzut în capcana ei de cașcaval ca șoarecul naiv; Am ales liberatatea, sărac de bogățiile lumești
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
gust dulce-acrișor, de multe ori amar ca un venin, dar și unele colțuri ca mierea. Important este să știi drumul până la miere. Îl știm? Nicidecum. Dar măcar ne străduim. Ne străduim să învățăm că nu orice pasăre cântă, nu orice colivie reprezintă neapărat o temniță și nu orice versant abrupt te aruncă într-un abis stâncos. Poate că sunt încercări, poate că sunt probe pe care trebuie să le dăm pentru a deveni mai buni, mai înțelepți, mai învățați, fiindcă singurul
PRIETENIE, FLOARE RARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368117_a_369446]
-
îmi lipsești ca o apă într-un deșert prăfuit de uscare. Nu. Te rog! Nu pleca! Rămâi aici cu mine, rămâi a mea călăuză prin lume, o temniță dragă în care să mă închid de bunăvoie ca o pasăre în colivie, să mă fac mic și să mă strecor în tine, să-ți sărut inima din interior și s-o fac să pompeze doar iubire. Mireasma mea de dragoste, sufletul meu, dragostea mea, te iubesc nebunește, te iubesc până la capătul lumii
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
expediat la alte zeci de reviste.../ urcându-se pe umerii tăi!/ Tu rămâi „țap ispășitor”, nu poți să-i eviți,/ îți pierzi personalitatea/ libertatea, te sufocă/ pe toate undele, te sterilizează.” Cu cine se răfuiește? Sunt „bastarzii cuvintelor închiși în colivie”. Scrie despre ei, în continuare: „Sunt masochiștii virtualului/ care-și pun poze cât mai mari,/ „tineri bătrâni” de 70 de ani, care se autoflagelează,/ își pipăie cuvintele prin oglinda spartă./ Sinceritatea lor vulgară... de insomnie previzibilă./ Pentru că nu-și iau
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
pală, ușor deșelată ne-o rîde, ne-o plînge pe crestele mici pe unde fugirăm așa de calici. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 EPILOG Lăsați licuriciul să vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
o plînge pe crestele mici pe unde fugirăm așa de calici. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 EPILOG Lăsați licuriciul să vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare. Licuriciul meu e mort. Nu-mi mai
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
fugirăm așa de calici. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 EPILOG Lăsați licuriciul să vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare. Licuriciul meu e mort. Nu-mi mai aduce steluțe în cort, nu mai rîde
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
se întoarse la familia ei. Nu reuși să doarmă toată noaptea, gândindu-se la Spiritul Izvorului și la motivul pentru care o chemase să revină. De cum se arătară zorii, se repezi la izvor, cu sufletul strâns ca o pasăre în colivie. Lângă piatra pe care se așezase cu o zi înainte, o aștepta un arc frumos, cu panglici roșii la capete și o tolbă cu săgeți. Bristena scoase un chiuit prelung de fericire, care se auzi în toată pădurea. Spiritul Izvorului
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
și mai bine, o casă a fost de a dreptul înțelept, chiar genial. Când începe să facă un bloc, deja întrece măsura. Acum începe să piardă din vedere noțiunea de spțiu și timp. Se închide practic pe sine într- o colivie, într-un dormitor, o pușcărie de fapt, unde prizonier este nu numai el, omul, ci însăși destinul său.. De fapt, în momentul acela începe să piardă legătura cu natura, începe să se separe de aceasta construindu -și fel de fel
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]