1,023 matches
-
particulare ale stilului se numără: oralitatea, concizia, cursivitatea, varia ția stilis tică, simetria, naturalețea, eufonia etc. Oralitatea constă în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a structurilor familiare, populare sau regionale etc. Concizia vizează o maximă concentrare a discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale limbii literare, variante specializate, adaptate nevoilor de comunicare în diversele domenii de activitate. Pentru a asigura comunicarea eficientă în condiții specifice, limba română contemporană șia diferențiat cinci limbaje funcționale: stilul științific, stilul oficial, stilul publicistic, stilul beletristic și stilul colocvial. 4.1. Stilul științif ic (tehnicoștiințif ic) Stilul științific (tehnicoștiințific) realizează comunicarea în sfera diverselor științe și în domeniul tehnic, îndeplinind o funcție informativă. Textele specifice sunt: tratatul, disertația, descrierea/demonstrația științifică, proiectul, sinteza, eseul/studiul critic, referatul, comunicarea scrisă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare în circumstanțele vieții cotidiene, în sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare în circumstanțele vieții cotidiene, în sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rural, îndeplinind funcția de comunicare în circumstanțele vieții cotidiene, în sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de limbaj pot ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la nivel stilistic: caracterul tradițional al figurilor de stil. Registrul stilistic cult implică situarea instanțelor comunicării artistice în orizontul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un strat primar, specific lite raturii populare și tuturor creațiilor teatrale, și un strat derivat, caracteristic vorbirii directe a unor personaje din proza cultă și stilului marilor povestitori, a căror scriitură si mulează circumstanțele comunicării orale. - Particularități: comunicare directă, preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memo rialistic, narativ etc.)? Motiveazăți răspunsul. c. Care este ideea în jurul căreia a fost construit textul? 2. Care este opinia ta despre lanțul decizie-consecințe-învățare-maturizare? Susține cu MODELUL 4 (text colocvial) Paris, 1 iulie 1982 Dragă domnule Liiceanu, Un străin care ar citi Jurnalul dumitale [Jurnalul de la Păltiniș, n.n.] ar putea rămâne cu impresia că în România, în toți acești ani sumbri, nimeni nu făcea altceva decât să mediteze la nesfârșit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vreme de război - I.L. Caragiale etc.) - adverbe (Vreodată - G. Bacovia, Niciodată toamna - T. Arghezi etc.) - timpul verbelor: valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni ale universului - spațiul și timpul - sunt, în realitate, inse parabile, paradigma modernității exprimând această realitate prin sintagmele „spațializarea timpului“ și „continuum spațiotemporal“. Echivalent acestor sintagme, în teoria literară se utilizează conceptul de cronotop (gr.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tehnica sugestiei sau „ermetizarea“ discursului, de utilizarea unor termeni neo logici din domeniul filozofiei și al celorlalte arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul simbolic, ludic, gnomic, colocvial, oral sau paro dicscriptural, amestecate fantezist, șocant. Tiparele de versificație de mare diversitate, alternând versuri libere înlănțuite prin ingambament și versuri aritmice în semirimă sau monorimă, versuri albe sau versuri clasice, chiar și în matricea poeziilor cu formă fixă. - Reprezentanți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare“ (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III). De aici, biografismul, banalitatea deli berată a discursului liric - mizând pe forme ale oralității, ale stilului colocvial -, hibri darea speciilor și a genurilor, prin narativizarea textului liric și recuperarea unor specii vechi, „minore“. Proza postmodernistă apelează la textualism și la joc metalingvistic, la tehnici narative, între care, conform studiului despre cele Cinci fețe ale modernității al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și comic prin transformarea existenței întro farsă fără ieșire și fără sfârșit, prin depersonalizarea individului, devenit comediant, cabotin, impostor, mască ce nu acoperă decât vidul interior. Împletirea comicului cu parodia, cu grotescul și cu absurdul, amestecul registrelor stilistice (de la limbajul colocvial la cel al dizertației ori al tratatului de morală, de la proza retorică la pledoaria avocățească, de la stilul procesuluiverbal la cel al repor tajului de senzație) sunt de asemenea embleme ale discursului dramatic modern. - Tipurile de comic care conferă specificul comediei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
societății, adaptarea la existența trudnică a unui hamal. Statura impozantă a personajului, ținuta lui sugerează însă o demnitate sobră, discretă care insinuează ideea unei origini elevate. Limbajul neologic (să degajeze, sacou, eroziune, amortizare) care ia treptat locul discursului în registrul colocvial citadin (petice, bocanci, gumilastic) suge rează de asemenea proveniența aristocratică a personajului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța alegerii unui model în viață Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Având în vedere nevoia oricărui om de a se raporta la un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a întreține relații sexuale, a bate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considera că există două limbi diferite. Această perspectivă se regăsește ilustrată în studiile axate pe investigarea "imaginarului lingvistic" al locutorilor. Cît privește producțiile verbale concrete, situațiile diglosice sînt supuse instabilității temporale din pricina numeroaselor interferențe care se produc constant între varianta colocvială și varianta cultă a unei limbi folosite în comunicarea curentă. La M. Bahtin, conceptul de "diglosie" poate fi asociat celui de "plurilingvism" social, fiind strîns legat de factorii sociali și de condițiile socio-politice, în afara cărora nu se poate realiza o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
necesar, nu sunt scutiți de critici; astfel, bolnăvicioasa invidie a lui Ieronim este evocată în cap. 36. La nivelul conținutului, opera se înrudește în același timp cu viețile marilor asceți (Antonie și Pahomie) și cu apoftegmele. Stilul e simplu, viu, colocvial; în special capitolele despre pustia Nitriei sunt bogate în detalii concrete și colorate izvorâte în mod evident din experiența directă a autorului. Partea consacrată deșertului Scheti e mai dramatică; era o regiune renumită pentru severitatea ascezei practicate acolo. Palladius povestește
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea) (1980) constituie oarecum o răspântie în creația lui C., în sensul apropierii de lirica optzecistă prin adoptarea unui limbaj prozaic, anecdotic, colocvial, ironic și autoironic. Timpul, moartea, dualitatea funciară a lumii rămân teme predilecte, dar, aspirând să pătrundă câte un înțeles, poetul percepe totul ca pe un spectacol factice, tragicomic. În Declinul elegiei (1983), ochiul-spectator, martor însingurat, surprinde iluzia, „farsa” pretutindeni în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
genitivul acestor substantive se marchează sintagmatic: aceste cover-girl, unei call-girl, trei fondue. 3.1.7. Tipul flexionar Ø-e este reprezentat de un substantiv: babysitter, babysittere. Acesta are finală consonantică, fiind omonim cu substantivul masculin la N-Ac singular. În registrul colocvial, a fost creată o formă de singular N-Ac care se conformează tiparului productiv ă-e: babysitteră. 3.1.8. Tipul flexionar a-i este reprezentat de un substantiv: perestroika, având două variante de G-D: perestrokăi/perestroicii. 3.1.9. Tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
actuale. Tipurile flexionare apărute foarte recent, prin împrumuturi, sunt slab reprezentate în raport cu tipurile flexionare vechi, cele mai productive tipuri flexionare fiind ă-e la feminin și Ø-i la masculin 18. Statistica este relevantă pentru varianta normată a limbii literare, limbajul colocvial înregistrând mai multă variație 19. 5. ANEXĂ Am făcut o anchetă pentru a testa preferința vorbitorilor pentru formele care sunt date ca variante libere în DOOM2 sau forme care circulă în uz ca variante (nefiind trecute și în DOOM2). Am
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]