2,623 matches
-
să fim de naționalitate bulgară, dar cetățeni români""1514. Apreciind eforturile depuse de către Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru, pentru integrarea Dobrogei în cadrul statului național român, Vasile Kogălniceanu își exprima convingerea că "Mihail Kogălniceanu avusese o politică specială pentru Dobrogea. El încurajase (...) colonizarea ei cu români și, pe de altă parte, veghese ca administrația să-și facă datoria, să fie integră, dreaptă și tolerantă față de naționalități"1515. În ciuda aceastui fapt, după ce Mihail Kogălniceanu nu a mai făcut parte din guvern, "nu mai exstă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
face să înceteze de a mai funcționa fabricile de cetățeni de până acum"1753. Soluția pentru rezolvarea acestor probleme era, în opinia jurnaliștilor, realizarea unui nou recensământ al populației din Dobrogea "ca să știm unde ne aflăm"1754. În privința ideii de colonizare a Dobrogei "cu elemente române" se aprecia că aceasta "n-a fost înțeleasă și aplicată în spiritul legii", motiv pentru care "satele și orașele vor purta încă multă vreme același (...) colorit etnic"1755. Toate aceste disfuncționalități administrative s-au produs
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este că nu s-a făcut niciun studio prealabil asupra celor ce erau de întreprins pentru făptuirea colonizării; nicio idee, niciun ideal nu s-a urmărit (...) decât vinderea pământului cu orice chip"2026. Referitor la situația orașelor dobrogene, autorii articolului citat apreciau că "de 19 ani stăpânim Dobrogea cu portul maritim Constanța, zisă plămânii țării, unde se cheltuiesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în opinia lor, "era necesar să avem un ziar care să ne apere interesele, să propună și să discute legile de care se simte trebuință"2163. Într-un alt articol inserat în primul număr al ziarului Istrul era abordată chestiunea colonizării Dobrogei cu români. În cuprinsul acestui articol se aprecia că, imediat după unirea Dobrogei cu România, "toată lumea deplângea retrocedarea Basarabiei și considera Dobrogea ca pe o provincie neproductivă (...) cu care statul trebuia să fie încărcat de cheltuieli și greutăți, fără
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se aprecia că "județul Tulcea este un județ foarte bogat și dacă se vor fixa brațele ce-i trebuie și se va da agriculturii, pescăriilor, pădurilor, carierelor și comerțului (...) dezvoltarea trebuitoare, veniturile se vor înzeci și, chiar, însuti"2173. În privința colonizării și exploatării deltei Dunării, se aprecia că guvernul poate ajuta coloniștii să se stabilească, să-și facă case și să-și cumpere uneltele de lucru"2174. În același sens, se aprecia că "se pot forma societăți cooperative pentru lucrările de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și 30 000 bulgari, avem la o populație de 120 000 de locuitori din județul Tulcea, 60 000 populație slavă, iar restul populației nu sunt toți români, căci trebuie să scoatem pe turci, tătari, nemți, greci și evrei"2228. Chestiunea colonizării Dobrogei cu populație românescă era abordată și de către redactorul ziarului Istrul, Iani Resvanis, într-un articol publicat la 26 februarie 1898 în cuprinsul căruia afirma că "sunt români în alte țări mai depărtate, înconjurați de alte neamuri, peste care nu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
neamuri (...) De aceea credem că n-ar fi fost un act nepatriotic dacă o parte din românii de peste Balcani ar fi fost aduși în Dobrogea"2230. Redactorul ziarului Istrul constata însă că "aceasta nu s-a făcut" deoarece, "în loc să încurajeze colonizarea, (...) guvernul a pus piedici"2231. În aceste condiții, în încheierea articolului ce se referea la posibila venire a unor români din Moravia în Dobrogea se arăta că, "dacă românii din Moravia voiesc să vină în Dobrogea, cererea lor trebuie admisă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au lovit populațiile neturce din imperiu, înrăutățindu-le situația. Noua conducere a statului otoman a inițiat acțiuni precum: desființarea autonomiei școlare și religioase, a asociațiilor naționale, a impus un regim fiscal excesiv însoțit de abuzuri și corupție și a inițiat colonizarea musulmanilor în regiunile europene ale imperiului 3200. Anarhia internă a statului otoman a fost amplificată de confruntările dintre partizanii noului regim și adversarii lor3201. În condițiile anarhiei interne din statul otoman, în octombrie 1911, au debarcat în Tripolitania, ultimul teritoriu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a drumurilor județene și comunale, fiind inițiate lucrările de construcție a liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă ce asigura legătura feroviară directă între București și orașul Constanța. Toate acestea, alături de preocupările privind îmbunătățirea asistenței medicale și cele privind desecarea, îndiguirea și colonizarea unor zone din delta Dunării au favorizat creșterea populației Dobrogei și dezvoltarea alertă a unor orașe precum: Constanța, Mangalia, Cernavodă, Medgidia, Tulcea. Astfel, în unele reședințe de plasă au fost construite spitale rurale și a fost înființat un serviciu al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lucrări de construcție a sediilor de primării atât în comunele rurale, în localitățile reședință de plasă, cât și în orașele din județe Constanța și Tulcea. În perioadele în care a fost prefect al județului Tulcea, domnul Ioan Nenițescu a inițiat colonizarea cu populație românească a satelor: Ilgani de Sus, Ilgani de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina. De asemenea, din inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Cel care a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Însemnări despre tătari", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Tulcea, schiță urbanistică", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Brătescu, Constantin, "Dobrogea Regelui Carol I și colonizările dobrogene", în Analele Dobrogei, an XIX, vol. III, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1939. Bulz, Ileana, "Relațiile anglo-române între anii 1880-1914", în volumul Diplomație și diplomați români, vol. II, Focșani, 2002. Bulei, Ion, "Culisele diplomatice ale tratatului din 1883", în Magazin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oceanelor și îi dăduseră stăpânirea unei bune părți a lumilor nou descoperite. S-ar fi spus că efortul uriaș, cheltuit de Portughezi în secolele XV-XVI, secătuise până la măduvă substanța vitală și energiile creatoare ale națiunii. Portugalia descoperirilor maritime și a colonizărilor, Portugalia eroică, imperială, orgolioasă, civilizatoare și bogată, a lui Vasco de Gama și Albuquera, a lui Joîo III și a lui Camoens - nu mai trăia decât în amintire. Aventura de la Alcîcer-Quibir (1580), în care și-a pierdut viața ultimul rege
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și tradiției. La "partidul englez" și la "partidul francez" se reducea, deci, în timpul războaielor napoleoniene, conștiința politică a Portugaliei. Cât de departe erau zilele când armatele portugheze își vărsau sângele în cruciada neîntreruptă din Nordul Africii și în opera de colonizare a imenselor teritorii de dincolo de mare! Începe acum o serie lungă de episoade umilitoare. Nu mai poate fi vorba de un amestec al puterilor străine în politica externă sau internă a țării, ci pur și simplu de o ocupație militară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ani, în care timp munca administrativă și activitatea politică se află necontenit pe primul plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală fatală, pentru întreaga peninsulă. De aceea, singura scăpare este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a făcut posibilă infiltrarea misionarilor protestanți și, prin ei, a influenței britanice care, cu timpul, se va dovedi fatală. De altfel, pentru portughezii din ultimul sfert de veac, coloniile nu prețuiau mare lucru. Nu-i învățase Oliveira Martins că istoria colonizării portugheze era o serie de crime și infamii? Nu se așteptau, cu toții, ca Portugalia să dispară, pentru că nu știuse, la timp, să devină o republică europeană? Guvernele supraviețuiau prin împrumuturi repetate în străinătate. Veniturile coloniilor erau adesea puse în gaj
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
notițele lui papa. Dar (cu memoria lui!) le știa pe de rost și tot ce trebuia să faci era să-l Întrebi ce i-a zis Wells despre Lenin, Stalin, Mussolini, Hitler, pacea mondială, energia atomică, Conspirația pe față, despre colonizarea planetelor. Pasaje Întregi Își amintea papa. Trebuia să se concentreze, desigur. Atâta răsucise ea chestiunea mutării lui la Margotte că până la urmă devenise ideea ei. Se mutase În altă parte ca să se concentreze mai bine. Spunea că nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
e un furt. Asta ar fi o prostie. A luat ceva. Un manuscris al unui savant hindus de la Columbia. A fost, bineînțeles, un act făcut pentru mine. Idioțenia aceea despre H.G. Wells. Vezi tu, Margotte, această carte indiană este despre colonizarea lunii și a planetelor. Shula a luat singurul exemplar. — Luna. Cât de fascinant, unchiule. Da, industrii pe lună. Centre de manufactură pe lună. Cum să construiești orașe. — Pot să Înțeleg de ce l-a vrut Shula pentru dumneata. — Dar trebuie returnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ar lipsi În principal doar intuițiile mele vagi despre Dumnezeu În multele forme zilnice. Da, asta mi-ar lipsi. Și atunci, doctore Lal, dacă luna ar fi avantajoasă pentru noi metafizic, eu aș fi complet În favoarea ei. Ca proiect ingineresc, colonizarea spațiului, În afara curiozității, a ingeniozității chestiunii, prezintă puțin interes real pentru mine. Desigur că pornirea, voința de a organiza această expediție științifică trebuie să fie una dintre acele necesități iraționale ce alcătuiesc viața - această viață pe care credem că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
geologică, nimic secularizat, nimic de sorginte nucleară, chimică ori microbiologică, cum vi s-au tocit și vi s-au îndobitocit zilnic mințile. Cu atât mai puțin, nimic de sorginte violent-convențională! Vă vorbesc vouă, prieteni, despre o intruziune, o invazie, o colonizare metafizică, despre un atac pur spiritual, prin falia Apeiron, prin riftul dintre lumi, atac ce este susceptibil de a fi combătut, exclusiv prin mijloace și prin contra-măsuri echivalente. Pentru locul vostru de baștină, necazul se vădește a fi și mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
provincii să dețină majoritatea relativă: 44,5 % în Bucovina și 44,2 % în Dobrogea. Reducerea proporției românilor, din provinciile aflate o periodă mai mare sau mai mică sub dominație străină, a fost, în special, rezultatul politicii de deznaționalizare forțată, de colonizări cu alte neamuri, de deportări etc. În raport cu situația din Vechea Românie, rolul minorităților etnice a crescut, în cadrul unui proces complex de acceptare sau înțelegere, totală sau parțială, a noii realități. Dincolo de unele asperități, este de remarcat faptul că la realizările
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
530 de gosodării cu 2.650 de armeni (0,6 %), 241 de gospodării cu 1.205 bulgari (0,25%) și 241 de gospodării cu 1.205 de găgăuzi (0,25 %). În perioada următoare s-a declanșat un amplu proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de ocupație rusească, dar a continuat să dețină majoritatea, chiar majoritatea absolută. Regimul de relativă autonomie, statuat de Așezământul regiunii înființate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în general, al politicii de deznaționalizare, de colonizări, de deportări (în acest caz) ș.a. Dacă în 1817 românii reprezentau în Basarabia 86 % din numărul locuitorilor, în 1930 procentul era cu aproape 30 mai mic. Dacă în mediul rural, românii dețineau o superioritate mai mult decât evidentă, în unele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
denumirea de Basarabia, a însemnat o grea pierdere pentru Principat, ca și pentru cauza românismului, în general. În scurt timp, i s-a desființat autonomia și s-a declanșat o intensă politică de rusificare în toate domeniile. În urma procesului de colonizare și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de stăpânire rusească, dar a continuat să dețină majoritatea absolută, fapt ce se explică, în primul rând, prin rolul țărănimii în păstrarea limbii române
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
numai cauze economice profunde și bine determinate ar fi putut determina pe țăranul român bogat, prolific și laborios, să-și cedeze bucata de pământ ancestrală ucrainenilor și că aceste cauze economice nu s-au produs niciodată până în prezent; că o colonizare ucraineană propriu-zisă nu există de fapt decât în extremitatea nordică a Basarabiei, adică pe vechiul teritoriu al fortăreței Hotin, de unde turcii au alungat populația românească în timpurile când ei uzurpară acest teritoriu, de la 1712 până la 1812; și în sfârșit, că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
faptul că această regiune este distinctă și teritorial mai restrînsă decît estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cît a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși, în parte alterat, prin masive colonizări cu ruși, ucraineni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]