1,195 matches
-
și el s-a dezintegrat în 1991. Roma - „cetatea eternă”, capitala Imperiului Roman (vezi Imperiul Roman), azi oraș-monument istoric deoarece conducătorii Republicii și ai Imperiului Roman au construit numeroase monumente, unele vizibile și astăzi, importante pentru cunoașterea istoriei românilor (vezi Columna lui Traian, Badea Cârțan, Imperiul Roman). români - locuitori ai României (vezi România) vorbitori ai limbii române (vezi formarea limbii române). romani - locuitori ai Romei (vezi Roma) și ai Imperiului Roman, vorbitori ai limbii latine (vezi limba latină, Imperiul Roman). A
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
o singură oră să ne-mpărtășim din verde imperiu, din raiul sorin. Cu linguri de lemn zăbovim lângă blide lungi zile pierduți și străini. Oaspeți suntem în tinda noii lumini la curție dorului. Cu cerul vecini. Așteptăm să vedem prin columne de aur Evul de foc cu steaguri pășind, și fiicele noastre ieșind să pună pe frunțile porților laur. Din când în când cîte-o lacrim-apare și fără durere se-ngroașă pe geană. Hrănim cu ea nu știm ce firavă stea. [1938
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
o singură oră să ne-mpărtășim din verde imperiu, din raiul sorin. Cu liturghii de lemn zăbovim lângă blide lungi zile pierduți și străini. Oaspeți suntem în tinda noii lumini la curțile dorului. Cu cerul vecin. Așteptăm să vedem prin columne de aur evul de foc cu steaguri pășind, și fiicele noastre ieșind să pună pe frunțile porților laur. Din când în când cîte-o lacrim-apare și fără durere se-ngroașă pe geană. Hrănim cu ea nu știu ce firavă stea. 1917 Focul tăcu
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
singur, singur într-un mare mormânt... El aprinse o faclă... înăuntru se-ntindeau colonade, chipuri de zei abia lovite de lumina roșie a făcliei, a cărei raze treceau fulgerătoare pe chipurile urieșești și negre de zei în umbra umedă a columnelor, încît părea că după fiece piatră, din fiece umbră sclipesc ochi sinistri, izvoare subțiri roiau de sub picioarele zeilor și se pierdeau în pământ... din când în când flacăra roșie a făcliei, izbucnind mai tare, zvârlea dungi de lumină în deșertele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fiece umbră sclipesc ochi sinistri, izvoare subțiri roiau de sub picioarele zeilor și se pierdeau în pământ... din când în când flacăra roșie a făcliei, izbucnind mai tare, zvârlea dungi de lumină în deșertele hale, prin arcadele sumbre și sure, prin columnele reci... și nimeni, nimeni în acest lăcaș al morții... Deodată apăru Tla... El zvârlise ușa mormântului după sine, între el și lume... fața sa mare și palidă, ochii lui adânci și scânteietori, mersul său mândru, talarul negru ce-i curgea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu vârfuri aurite... în bolta porții sună un clopot... I se deschise, portarul se plecă până la pământ înaintea lui... El trecu pe o cărare lungă în urma unei alei de castani, ajunse la scările nalte acoperite de un baldachin suspendat pe columne în forma lujerilor de crin, intră înăuntru... Sui repede scările acoperite c-un covor moale... intră într-o sală splendidă... a cărei tablouri pe pereți se zugrăveau șters și neclar în semiîntunericul luminei de lună. Pe-un jeț lângă fereastă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și nu făcea decît să Înscrie În tiparul strofic trasat cu o oarecare fermitate contururile aburoase și În mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar În cel de al doilea, sub un titlu sugerînd și el evanescența, deși În regim mai sumbru - Temnița de fum
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un soi de galerie, însă exclusiv din piatră și cu evitarea oricărei aparențe de pastișă. În două puncte exterioare, pe care Ioanide nu le fixase încă, desenîndu-le separat, s-ar fi aflat două mari foruri: forul Traian, circular, cu copia Columnei lui Traian și Bietul Ioanide statuia uriașă a imperatorului într-o nișă, și forul rectangular al lui Decebal, cu reconstrucția Trofeului de la Adam-Klisi prin piesele originale, conținând o statuie grandioasă a lui Decebal la un punct de ieșire și un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decât la conferirea stipendiilor pentru specialități, asta se înțelege de sine și nu cred cumcă aș avea nevoia s-o dovedesc. Care însă e acea procedură, [î]mi rezerv, cu bunăvoința d-voastre, de a o dezvolta altă dată în columnele stimatului domniei - voastre ziariu. Ca un postscript voi adăuga un consiliu esențial, acela adecă de a nu imita autori din limbe oculte, cari n-au făcut calea în giurul lumei, d. e. ruși, maghiari, sârbi, din cauza simplă cumcă aceștia în adevăr
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cărui tărie de caracter amenința pe răpitorul patriei sale, trebuia asasinat în taină, fără zgomot. {EminescuOpIX 220} Și astfel s-au și urmat. În locul unde comuna Iași a așezat un sarcofag de marmoră, în locul unde astăzi se ridică pe o columnă bustul nemuritorului martir, acolo s-au întîmplat acea faptă a întunericului, acea mișelie demnă de diplomația veacului trecut, acea nerușinată pălmuire a slăbiciunei și dezbinării poporului românesc. Și într-adevăr, ce rușine mai mare putea să ni se întîmple? După ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari. A cheltui aproape tot venitul, strâns din cotizațiuni relativ desigur prea mari, pentru chiria localului, în care stau spre citire aproape numai ziare politice, ni se pare lucru ingrat. Nu vedem un singur ziar de filologie romanică. Nu vedem "Columna lui Traian", al cărei redactor are deprinderea de a nu-și trimite revista gratis, dar care revistă este cu toate acestea cea mai importantă pentru studiul istoriei Românilor după documente. Aseminea lipsește o revistă a științelor juridice și de stat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța pomilor. Capitul VIII. Plîntarea pomilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
luat pîn-acum nimeni act de aparițiunea acestui volum, afară de ziarul german din București "Epoche", care au și reprodus în foiletonul său novela "Popa Tanda". [1 august 1877] ["O RECENZIUNE... O recenziune a logicei d-lui Titu Maiorescu au apărut în "Columna lui Traian", n-rii 6 - 7, și e scrisă de d. dr. Zotu. Nu ne miră de loc că această recenziune dezaprobă manualul, deși el, în treacăt vorbind, este cea mai bună scriere în această materie care-au apărut vrodată în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Napoleon. După finele missei, mulțimea și-a unit glasul în strigătul: "Vive Napoleon IV", la care câțiva au încercat a răspunde cu "Vive Rochefort". [12 august 1877] OBSERVAȚII CRITICE D. dr. Zotu publică în n-rii 6 și 7 (iunie-iulie) a "Columnei lui Traian" o recenziune asupra logicei d-lui Titu Maiorescu. Din cauza invidiabilelor antipatii de care autorul logicei are onoarea a se bucura, recenziunea au fost reprodusă repede-repede de "Presa" și "Telegraful", încît atenția celor cari mai bine ar muri decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Neagoe este autorul. În felul acesta, deși înfuriat, prefectul nu a putut trimite la închisoare pe nici unul, așa că lucrurile, până la urmă, s-au potolit. Semănătorul trebuie să fie jurnalul fără dată despre care vorbește numai din memorie C.D. Aricescu în Columna lui Traian din 1873 nr.9, și după el A. Pop în bibliografia publicațiilor periodicelor românești 116 numindu-l greșit „Gazeta de la Bârlad", informație preluată și de subsemnatul din ziarul Românul din 17 august 1873, p.721 și folosită în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dochia. Ea și-a câștigat dreptul la propria legendă întruchipând, la rigoare, virtuți masculine: curaj, rezistență, intransigență. Următoarele eroine ale povestirilor vor continua să puncteze istoria națională în același ton. Ilustrațiile secundare trimiteau la "dovezi istorice" binecunoscute, cum ar fi Columna lui Traian, stema Țării Moldovei, un tablou votiv cu familia lui Alexandru cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un fel de ace de siguranță ornamentate, folosite în Antichitate pentru prinderea veșmintelor, nasturii nefiind cunoscuți pe vremea ceea"238. Autorul a avut grijă să se delimiteze de sursele sale, anunțând, de pildă, că va povesti "bizuindu-se" pe imaginile Columnei Traiane și pe "relatările câtorva cronicari"239. Invitând în povestirea sa și alți istorici, a construit cu migală credibilitatea relatării. Herodot, de exemplu, a fost invocat pentru descrierea sacrificiilor umane făcute de geți în cinstea lui Zalmoxis 240, iar Nicolae
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-i pe strămoși cu mai puțină părtinire decât se obișnuiește 251. Tentația laudativă nu a dispărut complet și a produs câteva notații entuziaste, de extracție romantică, cum ar fi cele legate de portul popular. În opinia sa, privind cu atenție Columna lui Traian, oricine ar putea recunoaște: "cusătura cămășii femeilor dace, care se regăsește întocmai pe ia țărăncii române"252. Asocierea nu este chiar așa de evidentă, ignorând circulația arhetipurilor decorative, comune atâtor civilizații de-a lungul timpului. Recurge însă la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de exemplu la Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, București, 1997, p. 23. Desenul era însoțit în acest manual de următoarea explicație: "chipul țăranului seamănă cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian". Într-o altă lucrare, regăsim aceeași idee, prin alăturarea a două fotografii însoțite de explicația "Daci de pe columnă și țărani români"; aici elevii primeau sarcina expresă de a compara imaginile și a stabili "semnificația portului asemănător al figurilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1997, p. 23. Desenul era însoțit în acest manual de următoarea explicație: "chipul țăranului seamănă cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian". Într-o altă lucrare, regăsim aceeași idee, prin alăturarea a două fotografii însoțite de explicația "Daci de pe columnă și țărani români"; aici elevii primeau sarcina expresă de a compara imaginile și a stabili "semnificația portului asemănător al figurilor" (Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 33). 254 Anne-Marie Thiesse
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a evenimentului este confirmată, potrivit spuselor lui Eusebiu, atât de scriitorii creștini cât și de cei păgâni care atribuie miracolul eficacității rugăciunilor lui Marcus Aurelius, ori a vrăjitoriilor magului egiptean Arnufis sau a caldeului Iulian Magul. Episodul este evocat pe columna antonină unde se vede imaginea zeului Jupiter care din brațe, plete și de pe barbă revarsă râuri de apă, în timp ce un soldat se roagă cu brațele ridicate. Persecuțiile împotriva soldaților creștinii și a Bisericii din secolele II-III, au fost cauzate de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în care discrete adâncituri sugerează gurile deschise ale unor coriști solemn aliniați la unisonul unei ode. Lucrarea se încheie în zona superioară cu o parte ce o continuă pe cea de la bază. Este un stâlp, o coloană, un fragment de columnă sau o cariatidă, ca formă volumetrică plastică, reprezentând într-o armonie perfectă conținutul enunțat prin titlu. În alte lucrări artistul asociază lemnului piatra, reușind echilibrul între părți și volume, dar și între calitățile structurilor suprafețelor atât de diferite ale celor
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
nu le onorează nu vor mai plăti niciodată? Este similară cu expresia noastră din popor La paștele cailor! Traian — marele împărat al romanilor Unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Romei antice, care are pentru români o semnificație specială, este columna ridicată de împăratul Traian în cinstea victoriei sale contra dacilor. Dar cine a fost Traian? Traian, împărat al romanilor între 98 și 117, s-a născut la 18 septembrie 53, ca fiu al unui cetățean roman cu numele tot de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cubi de piatră și pământ. Pe terenul acesta, vestitul arhitect Apollodor din Damasc a construit cel mai mare dintre forurile imperiale. Inițial existau patru construcții: forul propriu-zis, cu o suprafață de 116 m lungime și 95 m lățime, bazilica Ulpia, Columna lui Traian și bibliotecile. S-au adăugat apoi piața comercială și templul lui Traian, înălțat de urmașul său Hadrianus. Forul era ridicat din marmură de mai multe culori, cu statui și sculpturi din bronz aurit și marmură albă. Era înconjurat
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
bronz aurit pe dinafară. Două clădiri, lipite de peretele nord-vestic al bazilicii, adăposteau bibliotecile. Una dintre ele cuprindea cărți grecești, alta cărți latinești, împreună cu diferite documente de stat și memorii ale împăraților, care puteau fi citite doar cu aprobare specială. Columna lui Traian În spațiul dintre cele doua biblioteci se afla singurul monument păstrat aproape în întregime, columna. Rostul de început al columnei era de a arăta cât de mare fusese dealul tăiat (aproape 40 m), după cum ne indică inscripția de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]