1,791 matches
-
cu roșii, din stânga, pănă a “dublat prada de ...război, “ cum îi plăcea să spună. Căci în casa lui Pavel Cuci s-a dus un veritabil război ...verbal și s-au dus lupte aprige, vreme de câteva primăveri între cei doi “combatanți”: Pavel și Maranda! În cele din urmă Dada Maranda a căștigat ! Putea să își pună câteva straturi de flori pe acest petic de pământ, e drept, nu prea mare (la început... sâc!) Dar,in “tratatul de pace “ erau și îndatoriri
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
cazul de cinci ani. Mizeria a căpătat proporții înfricoșătoare. S-au ridicat de la țărani, pentru plata impozitelor, vitele și mobilele". În iunie 1878, guvernul trebuie să decidă o împărțire a pămînturilor de stat în sprijinul unor anumite categorii de vechi combatanți din războiul de independentă. Carol de Hohenzollern este preocupat de situația țărănimii: țăranul este un soldat, de starea lui fizică, dar și de acceptarea de către el a ordinii politice, a autorității prințului și a ofițerilor depinde buna ținută a armatei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
armatei române, reacții venite din partea extremei stîngi, de asemenea, a existat o tentativă de reunire a unui congres țărănesc la Chișinău pe 18-22 ianuarie 1918. Au mai fost și manevre din partea rușilor albi de a recruta, local, o armată de combatanți deciși să restaureze imperiul țarist. A fost și frica și ura populației evreiești la venirea trupelor române. Mărturiile observatorilor militari francezi din 1920 nu sînt deloc optimiste: Situația internă din Basarabia a făcut puține progrese se poate citi pe 15
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu soldații de pe front contra celor din spatele frontului care se adaptează și colaborează, după fluxul și refluxul victoriilor și înfrângerilor, interesîndu-i doar problemele lor personale. Desfigurat în urma unei răni la față, Comșa înțelege violența afirmațiilor revoluționare a camarazilor săi, vechi combatanți care se cred înșelați de ordinea burgheză restaurată în 1919, însă nu poate să fie de acord cu hotărîrea lor de justițiari învinși. Luciditatea îl conduce pe erou la sinucidere. Din romanele lui Rebreanu și Petrescu se desprinde imaginea, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și de plăcere petrecute la București, la cafeneaua Capșa, pe Calea Victoriei, unde se degustă minunatele achiziții ale patiseriei orientale în căldura verii anului 1916. Ruptura se produce atunci cînd experiența războiului nu poate fi transmisă. Această temă, a rănirii vechilor combatanți nu este proprie doar României, apariția marii literaturi de război producîndu-se, ca și în Franța, după cîțiva ani de la încetarea luptelor. Lovinescu prevăzuse această maturație a traumatismului care presupune o distanță între șocul trăit și descrierea sa în scris. Însă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unitățile române; gărzile patriotice ale rezistenței comuniste; unitățile sovietice. Un tablou al forțelor armate ale României, publicat în 1985, cu sprijinul lui Ilie Ceaușescu, prezintă următoarele cifre: 382.222 de oameni ai armatei terestre, cu 7.905 pierderi; 73.667 combatanți în aeronautică cu 661 pierderi; 9.468 unități de marină cu 20 pierderi. Povestirea acestor zile subliniază rolul unităților insurecționale care ar fi fost baza viitorului partid comunist, patriot, antifascist și aliat, al fraților sovietici... A organiza o relatare care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
august. Dej nu pune în discuție, în nici un fel, dreptul Moscovei de a defini strategia partidului și acest om, al cărui parcurs militant s-a limitat la spațiul românesc era lucrător la Căile Ferate se va aureola cu prestigiul de combatant ilegalist. Se pare că în anii 1944-1945, era plin de respect pentru tovarășii veniți de la Moscova: Ana Pauker, Vasile Luca, activist de origine ungară care a adoptat cetățenia sovietică, Dumitru Colin, de origine bulgară, care va fi membru al Biroului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stalinistă, extrem de destabilizată încă din 1953 în Uniunea Sovietică. Elitele conducătoare românești își păstrau credința față de angajamentele lor din timpul războiului, dublată de mentalitatea de parveniți privilegiați care se autoproclamă justițiari. Aceste elite se instalează în mentalitatea confortabilă de foști combatanți. La începuturile sale, războiul rece îi consacră pentru continuarea luptei. Sovietizarea instalează un decor rusificat: difuzare de carte rusească, institut de studii româno-sovietic fondat în 1947, muzeu româno-sovietic creat în 1948, Institut Maxim Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
copiii săi, întoarcerea la epurări și la eliminările fizice. Unii sînt la putere și vor rămîne aici. Continuitatea socială a istorici elitelor conducătoare este evidentă: personalul Comitetului Central se stabilizează cel puțin pînă în 1974; alții se ascund. Vechiul fenomen combatant joacă în România, ca și prin alte părți, sensul liniștii, al nemărturisirii, al refulării. Deținuții politici sînt în cea mai mare parte eliberați în 1963 și 1964. Intelectualii își vor găsi posturi în instituții de cercetare, muzee și biblioteci, și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre permis și interzis, dintre folositor și dăunător: "Azi nu mai avem nici burghezie, nici mari proprietari, nici clasă exploatatoare. Dar aceasta nu înseamnă că acești comuniști n-ar mai avea nici o obligație în societate? [...] Comunistul trebuie să fie un combatant de avangardă contra trecutului, contra rămășițelor mentalității burgheze din conștiința oamenilor, contra tuturor formelor de misticism și contra influențelor străine. El trebuie să fie un luptător pentru socialism, să se preocupe de rezolvarea problemelor clasei muncitoare, să lupte pentru afirmarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inteligență și de tenacitate, de omenie și prietenie cu toate popoarele țărilor socialiste și ale țărilor în curs de dezvoltare, cu popoarele lumii întregi". Textul lui Popișteanu clarifică acest "de ce" al cultului care este totodată al unei persoane consacrate drept combatant victorios și al unui moment gîndit ca apoteoză între întîlnirea poporului cu un proiect: proiectul comunist. Paradoxal, cultul care servește de ideologie și care ar trebui s-o facă accesibilă masei, o golește de conținut și o ritualizează. Comunismul românesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care-l concepe și-l aplică organizat după reguli metodice, cât și pentru copilul preșcolar. Coparticipant activ la joc, copilul se concentrează și intră în rol cu toată gravitatea. Se entuziasmează, se bucură, suferă chiar, îi ajută pe ceilalți, devine combatant, comunică, socializează... Este, poate, cel mai lesnicios mod de a-l pregăti pentru etapele ulterioare ale vieții. Pentru aceasta, însă, e nevoie de răbdare, tactică pedagogică, migală de artizan, atribute necesare celor implicați în procesul educației. Fiecare joc propus aici
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
care reiese obiectivul acestuia, segmentele implicate, veriga în care se poate utiliza, împărțirea pe diferite criterii, direcția auxiliară în care pot fi utilizate. PRINDE ADVERSARUL DE MIJLOC / afară, sală / IV VI / -/ forță, îndemn./ brațe, trunchi / după greutate, demixtate / VII-VIII / handbal/ Combatanții sunt unul înaintea celuilalt, la o distanță egală cu lungimea unui braț. Scopul jocului este de a prinde adversarul în brațe de la nivelul abdomenului și a-l ridica (desprinde) de pe sol. Prinderea se poate realiza prin fața sau prin spatele adversarului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
încheietura cotului, palmele orientate spre înainte. Scopul luptei este de a-l determina pe adversar să atingă solul cu altă parte a corpului decât picioarele, prin lovirea palmă în palmă. Este interzis, ca pe timpul desfășurării luptei, să se ridice vreun combatant în picioare sau să se lovească adversarul, în altă parte a corpului decât în palmă. Se pot executa sărituri înainte, înapoi, lateral sau fente de loviri și sărituri, pentru a deruta adversarul. Cel care a atins solul cu mâna sau
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
prin tragerea piciorului spre interior să se răstoarne adversarul, obținându-se astfel un punct. Exercițiul se poate executa atât cu piciorul drept cât și cu piciorul stâng. Lupta contribuie la dezvoltarea forței musculaturii coapsei în special a mușchilor aductori. Variantă Combatanții sunt în aceeași poziție inițială ca și la jocul anterior, dar ținându se reciproc de umăr, iar picioarele sunt întinse pe sol. Jocul începe la comanda profesorului având următoarea derulare: timpii 1 și 2 sunt identici și constau în faptul
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
umăr, iar picioarele sunt întinse pe sol. Jocul începe la comanda profesorului având următoarea derulare: timpii 1 și 2 sunt identici și constau în faptul că jucătorii ridică piciorul din partea adversarului și-l coboară imediat la loc, la timpul 3 combatanții ridică piciorul și îl încrucișează cu al adversarului, la nivelul gleznei, pentru a-l răsturna. Cel care a acționat mai rapid sau mai cu forță va avea avantaj. Profesorul sau cel care numără cei trei timpi micșorează sau mărește intervalul
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
fel încât să crească starea emoțională a jucătorilor. LUPTA PE CERC / afară, sală / III, IV, VI // forța, viteza / brațe, trunchi, / demixtate / V-VIII / handbal / Se trasează pe sol un cerc cu diametrul de aproximativ 100 cm. În funcție de vârsta și înălțimea combatanților, această dimensiune poate fi adaptată. Partenerii se apucă cu ambele mâini, având picioarele în afara cercului. Scopul luptei este ca, prin tracțiuni de brațe și sărituri peste cerc, adversarul să fie obligat să calce cu un picior în interiorul cercului. Cel care
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
a luptei “sumo”, care este unul dintre cele mai tradiționale și populare sporturi japoneze. Varianta A. Această variantă diferă foarte puțin de exercițiul original. Singura diferență constă în faptul că jucătorii au brațele întinse lateral, cu degetele încrucișate. Contactul dintre combatanți se va realiza prin intermediul pieptului. Datorită poziției în care se află jucătorii, exercițiul dezvoltă în afara forței picioarelor și forța musculaturii coloanei vertebrale, precum și mobilitatea centurii scapulo-humerale. Varianta B. În această variantă brațele sunt ținute la spate, contactul dintre cei doi
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
va fi realizat tot prin intermediul pieptului. La acest exercițiu, dacă spațiu nu permite trasarea unui cerc cu diametrul de 350 cm, se poate trasa un cerc cu diametru mai mic, aproximativ 250 cm. Jocul facilitează o deplasare mai ușoară a combatanților, motiv pentru care este mai dinamic și mai atrăgător. Varianta C. De asemenea, cu aceleași facilități și posibilități de participare este și această variantă, dar acum jucătorii au mâinile la piept, iar contactul se va realiza prin intermediul antebrațelor. Pentru acest
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
prudență deoarece celălalt se poate feri și va depăși linia cercului, pierzând astfel un punct. Varianta D. Din aceeași poziție cei doi adversari încearcă să se scoată din cerc (să se împingă), doar cu ajutorul umerilor. Deci contactul dintre cei doi combatanți se va realiza doar prin intermediul umerilor. Varianta E. Toate exercițiile începând de la “sumo-tori” și continuând cu variantele A, B, C, se pot practica și într-un picior dezvoltând, în acest caz, forța fiecărui membru inferior, echilibru, fiind în același timp
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
La această variantă, poziția inițială a celor doi jucători, este “spate în spate”, cu brațele pe lângă corp. Jucătorii vor trebui să împingă controlat, în cazul în care celălalt se ferește, să aibă timp să-și redreseze echilibru. Jocul solicită din partea combatanților o atenție crescută, datorită faptului că nu au adversarul permanent în vedere. În timpul jocului nu este permis ca jucătorii să se ghemuiască pentru a determina adversarul să atingă solul cu altă parte a corpului. Această variantă dezvoltă forța musculaturii extensoare
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
voie să atingă solul cu bazinul, cine atinge va fi penalizat cu un punct. LUPTA ELEFANłILOR / afară, sală / III, IV, VI / -/ forța / trunchi / mixte / gimnastică/ Jucătorii sunt în poziția stând îndoit înainte, de glezne apucat. Din această poziție cei doi combatanți caută, prin împingeri și loviri, cu propriul corp, să determine adversarul să atingă solul cu altă parte a corpului sau să-și desprindă mâna de pe gleznă. Într-o formă mai avansată, când jucătorii obțin cu greutate un punct, se poate
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
bazin și gât, prin față sau prin spate. În acest caz prizonierul obține punct doar dacă iese cu ambele picioare în afara cercului. LUPTA CU UN PICIOR / sală / III, IV, VI / -/ forța / musculatura picioarelor, trunchiului / mixte / V-VIII / atletism, gimnastică, volei/ Combatanții sunt în poziția așezat, cu sprijin înapoi, cu piciorul drept și respectiv stângul flexat din genunchi la 90°. La începutul jocului combatanții ridică bazinul de pe sol și rămân în sprijin pe brațe și un picior. Scopul jocului este, ca prin
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
LUPTA CU UN PICIOR / sală / III, IV, VI / -/ forța / musculatura picioarelor, trunchiului / mixte / V-VIII / atletism, gimnastică, volei/ Combatanții sunt în poziția așezat, cu sprijin înapoi, cu piciorul drept și respectiv stângul flexat din genunchi la 90°. La începutul jocului combatanții ridică bazinul de pe sol și rămân în sprijin pe brațe și un picior. Scopul jocului este, ca prin împingere în picior să se dezechilibreze adversarul și să atingă solul cu altă parte a corpului. După o repriză cu un picior
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]
-
ridice, strigă pentru a afla timpul, care ia fost necesar. După aceasta se schimbă rolurile și câștigă cel care a avut cel mai puțin timp. CUCEREȘTE REDUTA /sală / VI / -(saltele) / forța, îndemn. / musculatura trunchiului, brațelor / demixtate / VII-VIII / gimnastică / Unul dintre combatanți (apărătorul) este culcat facial pe o saltea sau în lipsa acestea încadrat într-un dreptunghi cu laturile de 100/200 cm. Celălalt încearcă, la semnalul dat de profesor, săl scoată cât mai repede de pe saltea. După ce a fost scos afară, cel
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3018]