109,977 matches
-
și de stat, cu alte cuvinte celor cîteva cărți ale unor foști și actuali demnitari ai epocii de tranziție. E vorba de fostul Președinte al țării, Emil Constantinescu,de un fost premier, Radu Vasile,și de alții mai puțin celebri. Comentariile pun în evidență un lucru oarecum așteptat,dar nu mai puțin dezagreabil: amintirile înaltelor personaje sînt confuze, rău scrise, ranchiunoase și, în definitiv, găunoase. O veritabilă reglare de conturi cu adversarii și cu amicii politici, iată cea mai nimerită caracterizare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
datele biografice, cu un prolog “poetic” și emoționant semnat de George Banu, cu un studiu final semnat de Ion Cazaban, cu multe schițe care vorbesc ochiului despre laboratorul facerii spectacolelor, lucru mai puțin cunoscut, cu o selecție din cronici și comentarii de specialitate. “Omul care aduce ploaia”, “Copiii soarelui”, “Vară și fum”, “Regele moare”, “ Nu sînt Turnul Eiffel”, “Moartea lui Danton”, “Livada de vișini”, “Victimile datoriei”, “Revizorul”, “Danton”, “Căsătoria”, “Generoasa fundație”, “Caligula”... Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, Crin
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
unei simple cereri. Ca dovadă, chiar „Evenimentul zilei” a publicat, în zeci de rânduri, astfel de documente! Alta e instituția care ține cu ghearele și dinții de informații pentru a le folosi în scopuri obscure. După straniul principiu îmbrățișat în comentariul său din 28 august 2003 — „teoretic, se poate greși” —, ar trebui să stăm la nesfârșit cu brațele încrucișate, să ne izolăm în creierii munților sau pe domoalele plaiuri ale Orăștiei, eventual chiar în spațiul sacru al Sarmizegetusei, unde amintirea strămoșilor
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
ca azi. I-am spus: „Dragă Sașa, de-acum înainte când te voi vedea voi trece pe celălalt trotuar”. Ne-am despărțit și până la plecarea mea din țară, în 1970, nu l-am mai văzut. Dl Ștefănescu nu face nici un comentariu față de această numire. De la muncitor la ambasada americană - numirea apare ca un lucru firesc. Dar pentru cel care a trăit acele vremi, când un simplu contact anodin cu susnumita ambasadă era obiectul unei suspiciuni care se putea termina rău, numirea
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
sub formă de opere de artă. Criza din artă este poate tocmai un simptom al acestei dificultăți de a-i da adevăratul loc imaginației artistice, fiindcă multe producții artistice sînt foarte conceptuale astăzi, ele se sprijină pe programe teoretice, necesită comentarii filozofice sau speculative și arată bine secătuirea imaginației onirice sau poetice. Într-un cuvînt, prea multe imagini ucid imaginația. M. C. - Sînteți în relații cu mai mulți cercetători și mai multe centre ale imaginarului din România (Craiova, Cluj, București). Cum
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
României. Calitățile care au făcut gloria politicianului se regăsesc integral și în publicistica lui Ștefan Cazimir. Potcoave de purici este un volum compozit care reunește eseuri literare, amintiri din cariera de profesor universitar și din viața politică, note de călătorie, comentarii (acide) la unele emisiuni de televiziune și la diversele aspecte ale vieții sociale, considerații asupra regimului Ceaușescu, mici fragmente de proză și chiar reconstituirea după notele dintr-un caiet vechi a unui curs de marxism-leninism din anii ’50. Firește dintr-
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
procedeu al textelor comparate Ștefan Cazimir îl indică și pe micul derbedeu care se distra tăind gaica de la paltonul lui Ion Vitner în persoana viitorului scriitor Costache Olăreanu (pentru ambele cazuri vezi Anaglife diacronice, pp. 29-33). Pline de haz sînt comentariile scriitorului la diversele talk-show-uri de televiziune (are o slăbiciune evidentă pentru cele avîndu-le ca amfitrioane pe Teo Trandafir și Corina Dănilă), cu reproducerea fidelă a agramatismelor și derapajelor logice aferente (se pare că președintele Partidului Liber Schimbist are o predispoziție
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
firească de după timpul dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv, din notele, comentariile, variantele ambelor volume. Strânsă de editor cu plăcerea colecționarului deprins cu valorile asupra cărora este chemat să se rostească, receptarea istorico-literară este, după cum a fost așezată în pagină, portret al epocilor în materie de gândire, și perspectivă de relații de pe urma
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
contribuție la spiritul expresionismului, nu doar o copie a lui. Nu o traducere exterioară, ci o replică de fond. Aron Cotruș, Opere 2 Poezii (Neguri albe, România, Versuri, În robia lor, Strigăt către depărtări, Cuvinte către țăran) Ediție îngrijită, note, comentarii și variante de Alexandru Ruja. Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, București, Edit. Minerva, 2002.
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
căi noi de abordare a unor teme din cărțile sale anterioare (în special, firește, Pitoresc și melancolie, dar și Minima moralia). Experiența Tescani a readus în mintea autorului relația dintre spirit și natură, superb exemplificată în Pitoresc și melancolie prin comentariile legate de acel Philosophenweg (Drumul Filozofilor) de la Heidelberg. Iar descrierea unui colț autumnal de pădure în Jurnal poate fi interpretată și ca o (cel puțin parțială) despărțire de acel Heidegger (prin care se înțelege, nu atît fenomenologul german, cît „filozoful
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
la discursul „Meridianului”, unde introduce expresia, ulterior mult discutată, de „acut al cotidianului” (Akut des Heutigen), subliniază identificarea, simțită de el ca axiomă a liricii sale, dintre (propria) poezie și (propria) viață; în același sens, Celan a reacționat indignat la comentarii critice ce n-au observat sau n-ar fi vrut, după el, să observe, această relație: amărăciune i-a produs, între altele, recenzia lui Hans Egon Holthusen la volumul Die Niemandsrose, unde expresia „morile morții” era înregistrată drept simplă „metaforă
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
fi ignorat deja în operația de clasificare a arhivei informații foarte importante cu privire la referința contextuală, biografico-istorică, a poemelor. Această orientare, ce s-a văzut imediat susținută de nu altul decît Hans Georg Gadamer - care deja în mai 1970, în primele comentarii la poemele lui Celan din ciclul Atemkristall, afirma programatic că „un poem se confruntă cu propria existență și este desprins de creatorul său” -, a cîștigat prin poziția privilegiată a echipei de editori a lui Allemann de la Universitatea din Bonn o
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
amintirea a ceea ce s-a întîmplat...”. Hans-Georg Gadamer a intuit însemnătatea mizei teoretice din studiul neterminat al lui Szondi (care s-a sinucis și dînsul în 1971) și i-a consacrat de aceea în analiza ciclului celanian Atemkristall un amplu comentariu. Cele două volume masive, în care Jean Bollack, prietenul lui Celan și al lui Szondi, și-a adunat și a sintetizat rezultatele a mai bine de trei decenii de permanentă lectură și interpretare a poeziei lui Celan 4), îngăduie pentru
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
o anume oră. Această scriitură i-a devenit viața sa în poezie - mai curînd așa decît invers. Înaintea sfîrșitului ajungi să trăiești doar pentru literă, într-atît s-a identificat la el aceasta cu cea mai neînsemnată boare de energie”. În comentariile la extraordinara și exemplara documentație pe care a alcătuit-o cu privire la nefericita „afacere Goll”, care a întunecat ultimii zece ani de viață a lui Paul Celan 5), Barbara Wiedemann observa că, pentru acesta, „fiecare poem are de-a face cu
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Cartea albă...: „În rîndul oamenilor de artă, știință și cultură, continuă să se facă diverse aprecieri cu privire la persoanele implicate în activități de meditație transcendentală”. Apoi, fără pauză, un document pe care nu-l recunosc, dar în care e vorba despre comentariile „tendențioase”, „dușmănoase” făcute de poetul Adrian Păunescu la US. Strecor cu prudență întrebările fiindcă, dacă nu-l întrerupi, nu e bine („haideți, doamnă, întrebați”), iar, dacă-l întrebi, este și mai rău. Apăs deci pe butonul greșit: „De unde provine acest
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Sînt foarte nemulțumită, dar nu pentru cărțile mele, pentru că, în legătură cu ele, am ajuns la un fel de nepăsare, mă bucur mai mult de niște scrisori, de niște e-mail-uri pe care le primesc de la prieteni și consider că acelea îmi sînt comentariile de carte. Îmi pare foarte rău, în schimb, pentru cărțile pe care le scot la "Apostrof", bune, dar care n-au parte de comentarii. Sau mă întristează că rămîn nebăgate în seamă cărțile unor oameni tineri, foarte buni, din universitate
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
scrisori, de niște e-mail-uri pe care le primesc de la prieteni și consider că acelea îmi sînt comentariile de carte. Îmi pare foarte rău, în schimb, pentru cărțile pe care le scot la "Apostrof", bune, dar care n-au parte de comentarii. Sau mă întristează că rămîn nebăgate în seamă cărțile unor oameni tineri, foarte buni, din universitate. Mă doare sufletul, pentru că mă gîndesc că eu sînt lansată, pe cînd ceilalți sînt încă tineri și chiar au nevoie de încurajare. D.P.: Ai
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
însă poată să fie. În narațiunea estetică a Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o tînără înconjurată de admiratori: "«Cine era țipă?» Paul era iritat de comentariile în doi peri ale lui Toni. Chiar încerca să-l ia pe Toni peste picior care părea hipnotizat de femeia aceea. l Nici Mircea Săndulescu (o mare promisiune în anii ’80) nu mai scrie bine în limba literaturii sale, după
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
ideea de copiere se rătăcea... Logic, un învățămînt care cere copierea și reproducerea exactă a unor texte devenite folclorice nu poate în același timp condamna această practică. Ani de zile, la materia numită literatura română, profesori consideraț buni au dictat comentarii pe care elevii urmau să le învețe și să le reproducă. Plagiatul era deci nu numai recomandat, dar chiar impus. Judecata morală suspendată sau inversată: cel plagiat ( profesorul), era mulțumit să-și vadă propriile fraze reproduse cît mai exact. Mă
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
fel de spectacol fără de sfîrșit, o trepidație spirituală menită parcă să ne scoată din inerție, din frici, din prejudecăți. Avea alt ritm, alt mod de a privi lumea și timpul, avea un soi de teribilism, de plusare în gesturi și comentarii, un soi de revoltă continuă față de tot și de toate. Mai detașată, mi se părea cu mult mai important faptul concret și palpabil că era aici decît pînda "greșelilor"sale. Momentul ANDREI ȘERBAN a însemnat pentru mine decizia de a
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
Notă, Dan Buciumeanu să insiste: Se poate vorbi de o excepțională frecvență a cuvântului țară în «Psaltirea în versuri»". Ca printr-un ochean, întors când cu o parte în orientarea direcției, când în alta, Dan Buciumeanu folosește fiecare detaliu al comentariului său pentru a ajunge să stabilească dimensiunile, proporțiile statuarei lui Dosoftei. Punctul său de pornire și de sprijin este portretul făcut de Ion Neculce în Letopisețul Țării Moldovei, "În țara noastră pre ceasta vreme nu este om ca acela"; dar
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
o cunoaștere largă a operei omului bisericii care stăpânește prin poezie marile desfășurări ale istoriei. Are îndrăzneala parcurgerii lor, a pătrunderii în adâncurile sale de vechime codificată. Devoțiunea lui Dan Buciumeanu față de subiect a transformat cartea într-un poem, iar comentariile sale ca om de știință, cu vechi state de luciditate la Liceul Teoretic "Gh. Țițeica" din Turnu Severin îi îndreptățesc orientarea lecturii. După cum singur recunoaște, intenția lui scriind cartea, de fapt teză de doctorat, a fost să-i restituie lui
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
discursul, autorul pare chiar că vrea să încifreze barbian versul său cu concepte à la Nichita, însă rezultatele sunt, în cel mai bun caz, hilare. Cum sarea și piperul unei raderi sunt citatele, să nu ne întindem prea mult cu comentariile: "lasă bre, luno / piramida aia a ta aici, pe / eterno secunda mea, perforează-ți călcâiul / ahilian într-al nostru amorurum hream; / tic-tac, tic-tac, împarți întregul femeia-eu / tic-tac, tic-tac, desparți întregu-n femeie - / bărbat" ( libertatea materiei de a se juca), "și-mi
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
de muzicieni cu funcții administrative sau politice. Nu se putea atinge susceptibilitatea oficială nici măcar pentru minime corecții ale neclintitului canon. De-abia în ultimii zece ani s-au manifestat treptat numeroase schimbări de perspectivă. Au continuat neîntrerupt să se publice comentarii mai mult ori mai puțin punctuale despre muzica prezentului. Dar nimeni nu părea dispus să riște cuprinderea tuturor orientărilor moderne într-o panoramă coerentă și convingătoare. Meritul împlinirii acestui dificil travaliu de sinteză îi revine Valentinei Sandu-Dediu. Cartea sa, Muzica
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
muzică nouă, se regăsește și în Muzica românească între 1944-2000. Aprecierea creației cercetate se întemeiază deopotrivă pe o perspectivă muzicologică europeană și pe o cunoaștere dinlăuntru a culturii autohtone. Obiectivitatea și subiectivitatea actului critic se împletesc aici și se echilibrează. Comentariile se sprijină pe surse istorice sigure, riguros consemnate. Textul se menține la o elegantă ținută intelectuală, chiar și când parcurge etape istorice întunecate. Spirit deschis la cultura de pretutindeni, Valentina Sandu-Dediu judecă muzica produsă la români în corelația sau simultan
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]