1,413 matches
-
de critică literară la „România literară”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de lingvistică”, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial, debutează cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). B. practică un tip de cercetare situat la interferența dintre stilistica lingvistică, stilistica literară și critica și istoria literară, terenul său de aplicație predilect fiind opera literară eminesciană. Într-o primă lucrare, antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
criticii noștri” etc.) se concentrează în imaginea criticii alpine. Vladimir Streinu ar practica, așadar, o critică a escaladării, ceea ce vrea să spună că el tinde să împingă opera spre un cerc superior de probleme, acolo unde și criticul, și scriitorul comentat pot respira aerul tare și pur al ideii. Procedeul este de natură impresionistă, însă C. îl corectează prin rigoarea analizei și, în genere, prin caracterul grav, serios al judecății critice. Aceasta este formulată fără ocoluri, în fraze aspre. A treia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
analizeze cât mai adecvat scrieri românești și străine (ale lui Marcel Proust, ale Virginiei Woolf) spre a le detecta laturi definitorii. În Giordano Bruno. Viața și opera (1947) obiectul se lărgește spre cuprinderea monografică a unei personalități, iar bibliografia, pertinent comentată, fixează originalitatea primului filosof modern care și-a îmbrăcat ideile în forme artistice. Nu o dată P. se oprește, în dezacord cu alți specialiști, asupra destinului unui gen, ca în Evoluția și formele genului liric (1968). Expunerea teoretică, susținută cu fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
printr-o grilă modernă, fără însă a fi neglijată paradigma epocii respective. În această categorie se inserează volumul I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei (1995), studiu dedicat poeziei originale a scriitorului pașoptist, și eseul, urmat de o antologie de texte comentate, Eminescu după Eminescu (2000), în care se face, edificator, demonstrația modernității poeziei eminesciene prin elementele sale simboliste, raportate la poezia lui Baudelaire, Rimbaud și Mallarmé. Cartea cea mai reprezentativă a criticului este Al doilea val. Generația Hyperion, cu un prim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
a criticului este Al doilea val. Generația Hyperion, cu un prim volum, Poezia anilor ’70 (2001), ce analizează un important segment de istorie literară contemporană. Autorul se referă la o a doua promoție („val”) a unei generații ilustre, mai puțin comentată, deși cuprinde nume precum Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Emil Brumaru, Vasile Vlad, Adrian Popescu, Nicolae Ioana ș.a. „Mașinăria hermeneutică” a criticului (Adrian Dinu Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând convingător și nuanțat originalitatea, profunzimea și valoarea poeților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia anilor ’70, București, 2001. Antologii: Camil Petrescu interpretat de..., București, 1984; Liviu Rebreanu interpretat de..., București, 1987; Eminescu. Texte comentate, București, 1989. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Paul Dugneanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1981, 19; Pompiliu Marcea, Un debut critic promițător, LCF, 1981, 24; Valentin F. Mihăiescu, 5 argumente în favoarea valorii, LCF, 1981, 52; N. Ciobanu, „Universuri imaginare”, LCF, 1982, 18; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
Occam"). Nu mai este niciun secret pentru cei care-i cunosc, fie și într-o măsură limitată, operă că Blake este un apologet al viziunilor, textele sale că ansamblu constituind adevărate paradigme în acest sens. Ele nu pot fi însă comentate satisfăcător în absența unui aparat critic bogat și variat. De aceea, precizez că, din punct de vedere metodologic, studiul meu se bazează în chip necesar pe o bibliografie extrasa din mai multe domenii de cercetare complementare, precum: poetica, estetică, hermeneutica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
iar cea de-a doua reelaborată și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. Bibliografie. Regula Sfîntului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice din marile ediții comentate și amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și pe cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1995, însoțită de un amplu comentariu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. Bibliografie. Regula Sfîntului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice din marile ediții comentate și amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A. de Vogüé în colaborare cu J. Neufville, în SChr 181-186, 1971-1972, și pe cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1995, însoțită de un amplu comentariu; de asemenea, articolul lui V. Recchia
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
românească pentru clasele a IX-a-a XII-a, ediția a IV-a, Editura Paralelă 45, 2008. 11) Șindrilaru, Florin; Crăciun, Gheorghe (coord.), Mari teme literare. Dicționar-antologie de texte literare, Editura Paralelă 45, 2009. 12) Vianu, Tudor, Dicționar de maxime comentat, Editura Științifică, 1971. 13) Zamfir, Mihai, Cealaltă față a prozei, Editura Eminescu, București, 1998. FERNANDO ARRABAL. SCENĂ ÎNTRE LIMBAJUL DRAMATIC ȘI LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC Dr. Adina VUKOVIĆ 1. DE LA TEATRUL FILMAT LA LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC Comunicare polimorfa, limbajul cinematografic se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
este ocupat de comentariile și glosările pe teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
patru volume de versuri: Țintă vie (1979), Tablou cotidian (1983), Conturul speranței (1987) și antologia de autor Alter ego (2001). Romanul Porțile verii (1989), eseurile critice din Partea și întregul (1999) întregesc aria activității lui C., ca și ediția de texte comentate Eugen Jebeleanu, Poezii (1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
procedurile interne; începând cu 1 mai 2009, proiectele mai mici de 100 de milioane dolari vor putea fi aprobate de autoritățile locale, fără a mai fi necesară aprobarea de la centru. Achizițiile în domeniul industriilor de materii prime sunt cele mai comentate, dată fiind valoarea strategică a acestor industrii, dar investițiile directe chineze s-au îndreptat către multe alte domenii: telecomunicații, energie nucleară, servicii (inclusiv servicii financiare), industria de produse high-tech, organisme de licențiere în domeniul energiei verzi etc. Programul de achiziții
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și aici se ridică problematica relației dintre morală și voința liberă de opțiune a individului. Aplicații: Dacă valorile sunt standarde sau reguli de comportament pe bază de judecăți de valoare, dați exemple de valori: 1.Personale 2.Organizaționale 3.Comunitare Comentați: Sursa valorilor este bivalentă. Se află în interacțiunea dintre persoană și societate. Punct de discuție: În ce fel perspectivele diverse pe care le au oamenii asupra unor evenimente pot genera conflicte de valori? Valorile diferă și ne diferențiază. Ele creează
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
Frunzetti, Scarlat Callimachi, Veronica Porumbacu ș.a. În afara micilor medalioane literare de prezentare a poeților prezenți în revistă, Savin Bratu semnează un articol intitulat Orizontul poetic al lui D. Th. Neculuță. La rubrica „Proză” Marin Preda se distinge cu schița Salcâmul, comentată ca oferind „conturarea unei forțe epice cu totul personale”, și cu Întâia moarte a lui Anton Tudose. În afara lui Mihail Sadoveanu, „prozatorul național”, prezent cu schițele Mărturisire și Într-o zi de primăvară, majoritatea prozatorilor sunt pe cale de afirmare: Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a unor instrumente portabile pentru observații. Vrem ca această „Cetate a stelelor” să devină o prezență activă, vie, în viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
evalua permanent ceea ce știm și ceea ce facem cu ceea ce știm. Ca profesori, suntem datori să livrăm elevilor nu numai cunoștințe, ci și repere privind statutul sau valoarea lor. De fapt, asta ar însemna să educăm. Temă de reflecție Identificați și comentați situații de supralicitare a actului evaluativ în unele momente ale procesului educativ (create de dumneavoastră sau de alți factori). Sugerați și câteva căi de a ieși din aceste situații. 1.2. Școala și examenele eitc " 1.2. Școala și examenele
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și referințe livrești: „Evoe Bachus... Rue de Grenelle./ Armand Colin... Teatrul din Louvain./ Frumoasa Jeannette...// Noi doi, botezați de Rousseau și de Eau de Cologne-ul doamnei de Staël,/ Strângeam mâinile bunului și prostului Mitru”. Perspectiva unui conflict cu rușii e comentată ironic: „Ne vor bea ochii și părul nostru / (Pe care l-a mângâiat Madame la comtesse de Ségur).” Când filosofarea banală din Unde se duc morții?... ia sfârșit, sentimentul evanescenței devine tulburător prin simplitate și liniște. Transferul în neființă, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
tip naturalist în sens superior, adică o analiză sufletească a individului, îndeosebi a femeii, ființă aspirând la mai mult decât îi oferă mediul social citadin și, uneori, ereditatea tulbure. Este o imagine ieșită din realitatea cotidiană cunoscută direct de autoare, comentată, interpretată cu noi modalități de investigație. Un fel de variante feminine ale eroilor lui Camil Petrescu, personajele trăiesc drame, nefericiri, căutând absolutul în iubire, imposibil de realizat în luptă cu adversitățile exterioare și, mai ales, cu „lașitatea bărbaților”. Scriitoarea valorifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
ei. Cei care au pus problema confidențialității au fost asigurați, chiar de la bun început (ca și mai târziu, când au avut loc întâlnirile), că povestea lor, chiardacă urma să fie inclusă într-o carte, va fi în primul rând verificată, comentată și corectată de ei înșiși și că vor avea dreptul de a decide să nu fie citați. În cazurile în care problema confidențialității nu a fost discutată la început, cercetătoarele au lămurit-o din proprie inițiativă spre finalul întâlnirilor 5
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
familii, să se autoîntrețină. Probleme sunt cu spiritul lor de discernământ, un procent mai mare decât cei cu intelect de 90 ajungând în anturaje predispuse spre infracțiune. De aceea și munca depusă cu absolvenții este importantă"59. O chestiune mult comentată și rămasă la nivelul disputelor îl reprezintă raportul dintre înzestrarea naturală și educație. Într-un articol publicat în 1958, Anastasi argumenta că psihologii trebuie să se orienteze către întrebarea "Cum interacționează ereditatea și mediul?" și nu către stabilirea influenței fiecăruia
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
științei, datorate unor specialiști cunoscuți (Mihail Kogălniceanu, B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, Nicolae Densușianu, Simeon Mangiuca ș.a.). Merite are R.R. mai ales pentru efortul familiarizării cititorului de limbă germană cu literatura română, populară și cultă. Din folclor sunt publicate, uneori și comentate, numeroase versuri (doine, balade) și narațiuni în proză (basme, legende, povești). Pagini din literatura contemporană sunt receptate cu promptitudine, versiunile oferite de R.R. fiind frecvent primele variante ale acestor texte într-o limbă străină. Sunt prezenți V. Alecsandri și D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
În schimb, descoperiri similare s-au făcut destul de frecvent în așezările atribuite paleoliticului superior de pretutindeni, atribuite lui Homo sapiens sapiens, pe care însă nu le vom aminti, tocmai datorită frecventei lor deosebite. Multe dintre ele au fost amintite și comentate, de altfel, de A. Leroi-Gourhan încă din 1964. Totuși, una din descoperirile de acest fel trebuie să o menționam pentru că ea a fost făcută într-o regiune apropiată de Poiana Cireșului. Este vorba de un „arici de mare” fosil de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
colocvii cu secolul și oamenii lui. Temele mari ale exegezei teologice „în context literar” vin să evidențieze destine și să elibereze perspective, toate circumscrise unei experiențe a abisului, deschisă în aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
supunem unor exigențe metodologice severe. Teoriile învățării sunt expuse sintetic - dar respectând cu strictețe textele originale ale cercetătorilor, adesea pervertite de exegeți prea puțin meticuloși; asumarea acestei aspre norme de fidelitate ne-a obligat să respectăm „litera și spiritul” autorilor comentați și să ignorăm diverși hermeneuți care „citează, fără a citi”, clasifică, etichetează și comentează (adesea fără nici o legătură) cercetări și teorii care au cu totul altă semnificație decât cred ei „din auzite”, la „mâna a doua”. În schimb, metodele de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]