4,120 matches
-
state independente, iar Italia este țara "clasică" a micilor republici urbane, învecinate cu ducate la fel de mici și regate. Tendința generală a popoarelor creștine de a realiza simplificarea politică și unificarea lor teritorială în cadrul restrâns al unei circumscripții urbane, al unui comitat, ducat sau mic regat ceea ce s-a propus să fie denumit mai comod cu numele de "țară" explică destul de bine structura diversă, care prezenta atunci pe cea a țărilor continentale, relativ mai mult unificată: Franța. Principalele trăsături relevă adevărata situație
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domeniului lor nu prin asimilare brutală, ci prin adăugare și suprapunere în jurul unui nucleu inițial, de țări preconstituite: încorporare respectând libertățile, instituțiile și individualitatea fiecărei țări23. Din această perspectivă, departe de a reprezenta o nouă feudalitate, cele 16 ducate sau comitate, care la mijlocul secolului al XIV-lea au fost reatașate domeniului regal și vor constitui încet-încet noile pairii de creație regală, substituindu-se vechilor pairii feudale, se apropie mult de micile state princiare germane pe cale de a se constitui. Burgundia, de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
relații în forma unei piramide vasalice. În contractul de vasalitate 84 obligațiile corelative s-au concretizat, la nivelul vasalului și în sens pozitiv, în sfat și ajutor. Nici un senior nu putea decide în probleme majore fără să fi luat "sfat": comitatele engleze (shires) aveau o adunare care în timpul regelui Edgar (959-975) se întrunea de două ori pe an, în prezența comandanților regali provinciali (ealdermen) și a episcopului, pentru a discuta cele mai importante probleme ale regiunii 85; o mărturie de la sfârșitul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări, în majoritatea țărilor europene. Astfel, vasalul avea dreptul și posibilitatea de a fi judecat de și între egalii săi87. În Anglia, Legile lui Ine de Wessex (c. 690 d.Chr.) se referă la justiție (riht), fiind invocate în fața conducătorului comitatului (shireman). Se pare că adunarea comitatului, la fel ca toate celelalte adunări din acea perioadă, combina funcții judiciare, administrative și legislative. Sistemul judiciar feudal reunea în jurul seniorului persoane "reprezentative" (înțelepți, oameni de încredere), care cunoșteau "obiceiul pământului" (consuetudo terrae) și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vasalul avea dreptul și posibilitatea de a fi judecat de și între egalii săi87. În Anglia, Legile lui Ine de Wessex (c. 690 d.Chr.) se referă la justiție (riht), fiind invocate în fața conducătorului comitatului (shireman). Se pare că adunarea comitatului, la fel ca toate celelalte adunări din acea perioadă, combina funcții judiciare, administrative și legislative. Sistemul judiciar feudal reunea în jurul seniorului persoane "reprezentative" (înțelepți, oameni de încredere), care cunoșteau "obiceiul pământului" (consuetudo terrae) și știau cel mai bine să-l
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
altfel în istoria parlamentarismului medieval situații excepționale în care din motive de ordin material electorii au încercat să recupereze de la mandatarii "infideli" repararea prejudiciului ce le-a fost cauzat 124. Se putea întâmpla ca un delegat să fie dezavuat de către comitat, Capitlu sau oraș, cu obligația ca de a proba violarea mandatului de către acesta. În acest context se va impune, în secolul al XVII-lea, liberum veto125 singurul principiu compatibil cu independența stărilor din rațiuni de oportunitate politică. Exprimarea dezacordului se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i trimită nobilii, cavalerii și orașele. În secolul al XIII-lea regii Angliei trimiteau scrisorile de convocare comitatelor (shire) și orașelor, evitând ca înscrisul (writ) să le ajungă indirect, prin intermediul șerifului 129. În același mod, direct, erau trimise scrisorile către orașe și în Transilvania și Boemia. Ca regulă, generală se va impune ca orașele, nobilii și cavalerii să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Soluția era reprezentarea cu puteri depline acordate delegaților. Aceasta va fi una din problemele ce vor sta în atenția regilor Angliei, având în vedere că ei nu puteau fragmenta Adunările de stări într-un fel asemănător suveranilor Franței, pentru că adunările comitatelor nu au jucat rolul Statelor provinciale din acel regat. Primul Parlament care a reunit seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și orășenimea, a fost convocat la 20 ianuarie 1265 (Parlamentul de la Londra)149. Înainte de domnia lui Eduard al III
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
având în vedere că ei nu puteau fragmenta Adunările de stări într-un fel asemănător suveranilor Franței, pentru că adunările comitatelor nu au jucat rolul Statelor provinciale din acel regat. Primul Parlament care a reunit seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și orășenimea, a fost convocat la 20 ianuarie 1265 (Parlamentul de la Londra)149. Înainte de domnia lui Eduard al III-lea (1327-1377) este însă destul de greu să distingem între Parlament și Consiliu, denumirile fiind folosite alternativ pentru a indica mai mult
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost organizată începând cu secolul al XIII-lea171. Alături de Dieta regatului au funcționat adunări locale ale nobilimii comitatense (közgyülés). Organizarea lor este legată de modificările politice datorate crizei de sistem a regatului maghiar în secolul al XIII-lea și transformarea comitatului regal în comitat nobiliar. În acest fel, o parte din puterea regală este deja uzurpată de nobilime, care va impune partajul contractual al suveranității. Conform hotărârii Dietei din anul 1298, doi membri aleși de Dietă făceau parte din Consiliul regal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
începând cu secolul al XIII-lea171. Alături de Dieta regatului au funcționat adunări locale ale nobilimii comitatense (közgyülés). Organizarea lor este legată de modificările politice datorate crizei de sistem a regatului maghiar în secolul al XIII-lea și transformarea comitatului regal în comitat nobiliar. În acest fel, o parte din puterea regală este deja uzurpată de nobilime, care va impune partajul contractual al suveranității. Conform hotărârii Dietei din anul 1298, doi membri aleși de Dietă făceau parte din Consiliul regal, Dieta asigurându-și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tuturor marilor seniori ai regatului și chiar episcopilor, să depună jurământ de fidelitate. Dar suveranul va trebui să țină seama de vasalii săi, care dispuneau de o forță militară remarcabilă, ajutor necesar, rezultat din contractul de vasalitate (auxilium). Treptat organizarea comitatului decade, deoarece vasalii vor scăpa jurisdicției comitelui. Cei care posedau domenii ce se bucurau de imunitate, fiind denumiți optimates regis, iar Cronica lui Moissac (813) îi amintește cu numele senatus sau maiores natu Francorum 183. Împreună cu clerul înalt și comiții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor funcționau la diferite niveluri teritoriale, "instanța" supremă fiind, după cum am arătat, Statele Generale. "Nordul" și "Sudul" Franței convocau separat propriile lor adunări: Stările Generale din Nord (Languedoc) și Stările Generale din Sud (Languedoïl). Alte mari regiuni ale Franței (ducate, comitate), care vor deveni mai târziu provincii, își întruneau reprezentanții în "state provinciale". Unele părți din aceste regiuni convocau, și ele, "state locale", subliniind caracterul lor restrâns în raport cu "statele provinciale". În sfârșit, unele localități cu condiții naturale particulare regiunile montane și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
un rol important și le-au diversificat structura. De pildă, provincia Agenais 196. Consiliul general (Curia generalis) din Agenais este atestat prima dată în anul 1182, iar în 1232 exista deja o adunare a baronilor, cavalerilor și consilierilor municipali din comitat, supuși contelui de Toulouse. Aceste stări s-au întrunit în secolul al XII-lea, cu structura menționată, transformându-se într-o veritabilă Adunare de stări. Funcțiile adunării au rămas esențial juridice, nobilii având un rol primordial. Baronii erau invitați personal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
jumătatea secolului al XIII-lea se menționează prezența consilierilor din burgurile și satele apropiate, clerul fiind reprezentat ca "stare" doar din anul 1271, într-un număr mic. Atribuțiile principale ale Consiliului general se manifestau în direcția menținerii ordinii în teritoriul comitatului și organizarea apărării, obligațiile militare revenind în mod egal feudalilor și orașelor. Consiliul general rezolva toate problemele ce priveau recrutarea soldaților și litigiile intervenite în legătură cu aceasta între administrația comitatului și orașe sau între diferite orașe. Avea, de asemenea, numeroase prerogative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale Consiliului general se manifestau în direcția menținerii ordinii în teritoriul comitatului și organizarea apărării, obligațiile militare revenind în mod egal feudalilor și orașelor. Consiliul general rezolva toate problemele ce priveau recrutarea soldaților și litigiile intervenite în legătură cu aceasta între administrația comitatului și orașe sau între diferite orașe. Avea, de asemenea, numeroase prerogative în domeniul monetar. Contele percepea subsidii extraordinare, din partea fiecărui oraș și a fiecărui senior prin intermediul comisarilor săi, de exemplu contribuția pentru organizarea Cruciadelor. Consiliul general nu vota impozitele până la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Agenais începeau să se întrunească separat, rezultat al agravării contradicțiilor dintre orășenime și stările privilegiate. Nobilii și clerul acuzau orașul de uzurparea funcțiilor lor juridice iar orașele erau indignate pentru faptul că clerul refuza să participe la cheltuielile comune ale comitatului. Consiliul general din Agenais începea astfel să prezinte câteva trăsături caracteristice ale funcționării adunărilor și reprezentării stărilor la scara întregii țări: ostilitate între stări și apropierea orașelor de puterea centrală. Mai devreme sau mai târziu, Adunările de stări au apărut
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
baroni, 10 clerici și 1-2 consilieri). Mult mai complexă este, însă, istoria Statelor Generale din Languedoc, convocate din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Semnificativ este faptul că, în această regiune a Franței, Statele locale nu erau legate de comitat, ci de seneșalate (Toulouse, Carcassonne, Beaucaire). Până în anul 1303 Filip al IV-lea convoca la Montpellier adunările din Carcassonne și Beaucaire, fiecare avându-și propriile termene și luând separat hotărâri. Prima adunare a Statelor Generale din Languedoc s-a desfășurat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
alegerea membrilor convocați, iar legile nu puteau fi întocmite împotriva voinței regelui. Formula "Eu și noi toți", înscrisă în preambulul fiecărei legi, era singura modalitate prin care regele era obligat la respectarea acestora, ca de altfel pe toți supușii săi213. Comitatele (shire) aveau o adunare (shire-gemot) care la finele secolului al X-lea se întruneau de două ori pe an în prezența unor comandanți regali (ealdormen) și a episcopului, pentru a discuta cele mai importante probleme ale regiunii. Legile lui Ine
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea se întruneau de două ori pe an în prezența unor comandanți regali (ealdormen) și a episcopului, pentru a discuta cele mai importante probleme ale regiunii. Legile lui Ine din Wesex, referindu-se la drept (riht), erau invocate în fața conducătorului comitatului (shire-man)214. La sfârșitul perioadei anglo-saxone adunările Witena-Gemots și shire-gemots slăbesc, concomitent având loc consolidarea monarhiei. După cucerirea normandă (1066) în Anglia va fi sancționată prima Cartă de libertăți. La încoronare Henric I o făcea publică, această Cartă fiind semnată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ca deputații să se prezinte cu puteri depline. Aceasta va fi una din problemele ce vor sta în atenția regilor Angliei, mai ales că ei nu puteau fragmenta Adunările stărilor privilegiate într-un mod asemănător celor din Franța, întrucât adunările comitatelor nu au jucat rolul Statelor provinciale. Regele rămânea simbolul unități statului, fiind obligat să asigure Marelui Consiliu o activitate regulată. În acest scop convoca în adunări toți membri cu drept de reprezentare, cu care delibera în privința nevoilor urgente ale regatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aparțină unui număr de 3 electori (Simon de Montfort, Gilbert Gloucester și episcopul de Chichester) și Consiliului de 9 persoane, ales de acești 3 electori 226. Pentru prima oară au fost convocați în Parlament câte "patru cavaleri loiali din fiecare comitat, aleși cu consimțământul comitatului"227, pentru ca împreună cu baronii și prelații să dezbată problemele regatului. Parlamentul lui Simon de Montfort s-a constituit conform noilor condiții sociale și politice, având o structură proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
3 electori (Simon de Montfort, Gilbert Gloucester și episcopul de Chichester) și Consiliului de 9 persoane, ales de acești 3 electori 226. Pentru prima oară au fost convocați în Parlament câte "patru cavaleri loiali din fiecare comitat, aleși cu consimțământul comitatului"227, pentru ca împreună cu baronii și prelații să dezbată problemele regatului. Parlamentul lui Simon de Montfort s-a constituit conform noilor condiții sociale și politice, având o structură proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și omnipotentul Parlament de la Westminster
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și politice, având o structură proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și omnipotentul Parlament de la Westminster. La 20 ianuarie 1265 este convocat celebrul Parlament de la Londra, primul în care au dezbătut împreună seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și reprezentanții orașelor. Se materializau în acest fel, după o jumătate de secol, prevederile din Magna Charta cu privire la "participarea parlamentară". Au fost convocați câte doi cavaleri din fiecare comitat (shire) și doi deputați din fiecare oraș și district, printr-un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în care au dezbătut împreună seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și reprezentanții orașelor. Se materializau în acest fel, după o jumătate de secol, prevederile din Magna Charta cu privire la "participarea parlamentară". Au fost convocați câte doi cavaleri din fiecare comitat (shire) și doi deputați din fiecare oraș și district, printr-un înscris trimis nu șerifului, ci direct orașului. Tot în acest an Henric al III-lea va impune, pentru prima dată, în scrisoarea căte Capitlul de York, trimiterea a doi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]