1,332 matches
-
P. Klee); o succesiune de puncte dispuse într-o anumită direcție, avînd o anumită mișcare și prezentînd o anumită stabilitate (după Kandinsky). B. Ritm compozițional Acest indicator reliefează sintetic sintaxa imaginii plastice. Ritmul se constituie ca urmare a structurării spațiului compozițional prin periodicitate, măsură, succesiuni, direcționări, dispuneri gradate, prin repetiție sau alternanță a elementelor de limbaj. Este un indicator relevant în contextul analizei sintaxei imaginii. C. Acord cromatic / valoric Indicatorul se raportează atît la dimensiunea gramaticii limbajului vizual, cît și tehnicile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ipotezei de lucru a urmărit măsurarea influenței spațiului de învățare asupra rezultatelor artistico-plastice școlare. Enunțul ipotezei se bazează pe raportul dintre cele două variabile introduse în experiment: variabila independentă (clasă, muzeu) și variabila dependentă rezultatul creației artistice-plastice (elemente grafice, ritm compozițional, acord cromatic / valoric, expresivitate, grad de finalizare). IPOTEZĂ: dacă activitățile artistice plastice au loc în spațiul muzeal, atunci rezultatele organizării spațiului compozițional sînt expresiv-performante. STABILIREA VARIABILEI INDEPENDENTE Factorii induși în cercetare au fost: clasa; muzeul în aer liber. STABILIREA VARIABILEI
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
două variabile introduse în experiment: variabila independentă (clasă, muzeu) și variabila dependentă rezultatul creației artistice-plastice (elemente grafice, ritm compozițional, acord cromatic / valoric, expresivitate, grad de finalizare). IPOTEZĂ: dacă activitățile artistice plastice au loc în spațiul muzeal, atunci rezultatele organizării spațiului compozițional sînt expresiv-performante. STABILIREA VARIABILEI INDEPENDENTE Factorii induși în cercetare au fost: clasa; muzeul în aer liber. STABILIREA VARIABILEI DEPENDENTE V 1 elemente grafice specifice compoziției decorative; V 2 ritm compozițional; V 3 acord cromatic / valoric; V 4 originalitate, expresivitate; V
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plastice au loc în spațiul muzeal, atunci rezultatele organizării spațiului compozițional sînt expresiv-performante. STABILIREA VARIABILEI INDEPENDENTE Factorii induși în cercetare au fost: clasa; muzeul în aer liber. STABILIREA VARIABILEI DEPENDENTE V 1 elemente grafice specifice compoziției decorative; V 2 ritm compozițional; V 3 acord cromatic / valoric; V 4 originalitate, expresivitate; V 5 grad de finalizare. Scorul final al variabilei dependente va fi calculat ca medie între scorurile celor cinci itemi prezentați mai sus. Orice proces de măsurare trebuie să se concretizeze
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
expresie plastică, obținînd configurări complexe, prin ordonări și recontextualizări; Obține expresivități ale punctului prin repetare, densificare sau rarefiere, grupare, alternare, ale liniei prin mișcare, tensiune, contrast, ale culorii prin evidențierea unui centru de interes sau a unor centri de interes compozițional. 3. Elevul folosește valoarea și/sau culoarea ca elemente de limbaj plastic, cu rol constructiv, demonstrînd stadiul de formare a acestei competențe prin următoarele niveluri de performanță: ITEM 3 (I3) Nota 1 5 Nota 6 8 Nota 9 10 folosește
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Nota 9 10 folosește în mod inexpresiv elementele plastice cu rol constructiv, nu se folosește de stilizare ca element specific compoziției decorative, preluînd în mod neselectiv datele oferite de natură. Dovedește un nivel redus de exprimare artistică. configurează echilibrat spațiul compozițional, fără a obține expresivități ale imaginii. Dovedește un nivel mediu de exprimare artistică. elaborează expresiv spațiul compozițional. Dovedește un înalt nivel de exprimare artistică, observînd caracteristicile artei decorative, identificînd elementele specifice stilurilor și tehnicilor studiate, realizînd o selecție a conținutului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ca element specific compoziției decorative, preluînd în mod neselectiv datele oferite de natură. Dovedește un nivel redus de exprimare artistică. configurează echilibrat spațiul compozițional, fără a obține expresivități ale imaginii. Dovedește un nivel mediu de exprimare artistică. elaborează expresiv spațiul compozițional. Dovedește un înalt nivel de exprimare artistică, observînd caracteristicile artei decorative, identificînd elementele specifice stilurilor și tehnicilor studiate, realizînd o selecție a conținutului informațional-vizual. Lucrarea conține mesaj. 5. Elevul obține performanțe de ordin tehnic folosind instrumente, tehnici și materialele de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
stilizarea, repetiția, alternanța, jocul de fond și simetria. Obiectivele urmărite vizează: organizarea, desfășurarea și evaluarea activității pe o temă impusă specifică repertoriului artei decorative; modificări ale organizării spațiului plastic pe următoarele componente: elemente de limbaj plastic; mijloacelor de expresie; ritm compozițional, originalitate, expresivitate. secvențialitatea distribuției orelor, împărțirea timpului de învățare în funcție de ritmul elevului și spațiul alocat activității. Obiectivele de referință specifice temei plastice (regăsite în Programa școlară), precum și operaționalizarea acestora pot fi reprezentate grafic: Obiective de referință ale temei plastice Compoziția
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
școlile și artiștii formularea unor analize personale pe imagine consolidarea culturii artistice Elemente de tehnologie didactică PROIECT DE ACTIVITATE Desfășurarea activității în clasă Desfășurarea activității în muzeu Tema plastică: Compoziția decorativă, principiile artei decorative Tema plastică: Compoziția decorativă Subiect: proiect compozițional, principiile artei decorative Subiect: proiect compozițional, principiile artei decorative Clasa: a VI -a Clasa: a VI -a Data: 27 mai 2003 Data: 29 30.05.2003 Durata: 2 ore Durata: 2 ore Scopul activității: formare a priceperilor și deprinderilor Scopul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
personale pe imagine consolidarea culturii artistice Elemente de tehnologie didactică PROIECT DE ACTIVITATE Desfășurarea activității în clasă Desfășurarea activității în muzeu Tema plastică: Compoziția decorativă, principiile artei decorative Tema plastică: Compoziția decorativă Subiect: proiect compozițional, principiile artei decorative Subiect: proiect compozițional, principiile artei decorative Clasa: a VI -a Clasa: a VI -a Data: 27 mai 2003 Data: 29 30.05.2003 Durata: 2 ore Durata: 2 ore Scopul activității: formare a priceperilor și deprinderilor Scopul activității: formare a priceperilor și deprinderilor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
evalueze și să autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare, îndrumat de profesor. Tipul activității: teoretică practică aplicativă Tipul activității: teoretică practică aplicativă Locul desfășurării activității: în clasă Locul desfășurării activității: în muzeu Metode și procedee de lucru: metodă proiect compozițional procedee fluidizare, suprapunere transparent opac, suprapunere grafică Metode și procedee de lucru: metodă proiect compozițional procedee fluidizare, suprapunere transparent opac, suprapunere grafică Mijloace de învățămînt: albume, reproduceri alb-negru, color, cuprinzînd aspecte din Muzeul Satului Mijloace de învățămînt: elemente de patrimoniu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
teoretică practică aplicativă Tipul activității: teoretică practică aplicativă Locul desfășurării activității: în clasă Locul desfășurării activității: în muzeu Metode și procedee de lucru: metodă proiect compozițional procedee fluidizare, suprapunere transparent opac, suprapunere grafică Metode și procedee de lucru: metodă proiect compozițional procedee fluidizare, suprapunere transparent opac, suprapunere grafică Mijloace de învățămînt: albume, reproduceri alb-negru, color, cuprinzînd aspecte din Muzeul Satului Mijloace de învățămînt: elemente de patrimoniu aflate în Muzeul Satului (case, instalații, interioare, obiecte) Materiale de lucru: coli format A3 / A4
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spațiul rămîn încă modalități insuficient explorate de către elev în mediul clasei, prin lipsa concreteții mesajului vizual tridimensional; contactul imaginației copilului, a disponibilităților sale de cunoaștere cu obiecte pe care le identifică emoțional și pe care le revalorifică expresiv în spațiul compozițional; rezultatele experimentului identifică clar cerințele publicului școlar în raport cu oferta muzeală, faptul că reușita activității didactice s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare; rezultatele experimentului nu au evidențiat "efectul cascadă" determinat de abundența materialului vizual
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
generate de o varietate de surse, incluzând inovațiile în domeniul instrumentelor financiare, noii intrați pe piețele financiare, de exemplu fondurile de risc, schimbarea practicilor participanților pe piețele financiare (de exemplu, investițiile instituționale). Informații necesare pot fi obținute prin utilizarea indicatorilor compoziționali ai sistemului, care evidențiază numărul și tipurile intermediarilor și piețelor financiare, în multe țări fondurile de pensii, societățile de asigurări și fondurile de risc jucând un rol semnificativ în cadrul sistemului financiar, având o pondere majoră în alocarea resurselor financiare disponibile
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
realizată prin tehnica "fluxului conștiinței". Prin nararea la persoana I se păstrează perspectiva punctului unic al evenimentelor, care complică însă prin relativizare, în sensul că, asupra aceluiași eveniment, acționează două sau mai multe puncte de vedere. Particularitatea romanului este structura compozițională. Scrierea de tip clasic, bazată pe succesiunea de planuri narative, e înlocuită cu scrisorile, confesiunile și documentele ce alcătuiesc "dosarul de existențe". Scriitorul adună dovezi ale vieții misterioase și imprevizibile, pentru a descoperi, ideea lor, semnificațiile generale ale existenței. AUTENTICITATEA
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
ref id="40"> 40 Căl inescu, George, op. cit., p .660. </ref> , acest mod de realizare artistică aparține nu neapărat capriciilor memoriei individuale, cât procedeelor teatrale aplicate în roman: Particularitatea cea mai izbitoare a romanului "Patul lui Procust" este structura lui compozițională. Construcția de tip clasic, bazată pe succesiunea de planuri narative, e înlocuită cu un număr de scrisori, confesiuni și documentecare alcătuiesc șirul de mărturii al unui "dosar de existențe", scriitorul apărând în postura de judecător de instrucție care adună dovezi
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV-VI p.Chr.), considera prezența criptei, element compozițional al planului bazilicii, vrednică de luat în considerație, fiind o expresie a venerației față de martiri, cripta este plasată mai în toate cazurile în presbyterium, fără să fie însă o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Descoperiri arheologice extra coemeteriale 3.1. Bazilici paleocreștine Din cele 30 de bazilici descoperite în Sciția Minor, unele conțin și cripte-martyrium, altele cripte-reliquarium, iar restul, deocamdată, întrucât cercetările nu s-au finalizat încă, nici una dintre toate aceste. Cripta, ca element compozițional al planului bazilicii, este o încăpere subterană, acoperită de boltă, existentă de obicei sub altarul unor bazilici paleocreștine (secolele IV-VI), ca o expresie a venerației față de martiri. În criptă se păstra corpul întreg al unuia sau a mai multor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Contimporanul trebuie completat cu paralelismul dintre Craii... mateini și Paradisul suspinelor. Ambele sînt romane poetice, manieriste și fantaste, cu intarsii onirice și cruzimi perverse, populate de personaje tarate. La Mateiu Caragiale însă dominanta e dată de bizantinismul arhaizant, de armonia compozițională, „heraldică”, și de limpezimea frazei baroce, în vreme ce la Ion Vinea primează sondajul psihanalitic, disonanța și nota experimentală, amestecul derutant de formule narative. De o parte - o modernitate întoarsă, voit vetustă, „reacționară” (dar, paradoxal, valorizată drept radicală în ultimele decenii, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
recomandă valorificarea „cu moderație” a experiențelor artistice extreme. O atitudine prudentă, comună întregii noastre critici moderne: inovația radicală și revolta anticanonică sînt acceptate doar în măsura în care ele se lasă integrate în metabolismul „tradiției”, iar autorii comentați evoluează către „cumințire” și organicitate compozițională. O discuție pe marginea poeziei „fulgurante” a lui Voronca din volumul Plante și animale începe printr-o paralelă relevantă cu literatura suprarealistă. Estetica surprizei, a arbitrarietății imagiste este ilustrată prin intermediul unor ample citate din manifestul lui André Breton, regretul fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca jocul norilor, forme noui, îndrăznețe și uimitoare, proprii tuturor mitologiilor, dar chiar să evolueze spre basme în cari nihilismul fantastic al primelor fragmente și automatismul marionetelor sale primare să se dezvolte în compoziții limpezi și armonioase”. Armonia și „limpezimea” compozițională fac din aceste scrieri „probe îndestulătoare pentru a marca o dată în istoria scrisului nostru contimporan și pentru a asigura scriitorului Urmuz o pagină a sa, proprie”. Criticul vede în autorul Fuchsiadei un scriitor adevărat (iar nu un amator), ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fi putut figura printre modelele românești ale acestei literaturi de contrapagină, care dela Aristofan pînă la Bernard Shaw s-a înscris împotriva istoriei și a miturilor legendare”. Coerența internă, păstrarea unui oricît de relativ echilibru între tradiție și inovație, virtuozitatea compozițională sînt, pentru Perpessicius, virtuți estetice obligatorii, reclamate în toate comentariile sale asupra literaturii „avangardiste”. Ceva mai tîrziu, comentînd volumul „Ale vieții valuri”, schițe vesele, al lui Tudor Mușatescu („Mușătescu”), va elogia „două excelente momente de comedie peste cari ai impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dintr-o sensibilitate de „poet lettre” format la școala simbolistă. Artistul din Perpessicius mediază accesul critic în intimitatea acestui tip radical novator de literatură. Acolo unde alții văd mai ales dizarmonia și fronda superficială, el sesizează, atent și comprehensiv, armonii compoziționale și note de profunzime. Un critic interbelic de poezie „nouă” și un apologet urmuzian: Lucian Boz Rolul de asimilatori și diseminatori al unor critici „de plan secund” în impunerea avangardei literare românești nu trebuie ignorat. Un caz relevant este cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și a ambițiilor ierarhizante, deschiderii ecumenice și eclectice. Dacă însă Boz practică o critică asumat empatică, eseistică, Perpessicius - fidel esteticii clasicizante, filtrată printr-un impresionism autentic - încearcă să descopere, dincolo de stratul îndrăznelilor formale, o structură de adîncime ordonatoare, o virtuozitate compozițională „manieristă”, de natură să legitimeze artistic experiențele novatoare, iar academistul Const. I. Emilian se vede nevoit să ia act de relevanța internațională a fenomenului avangardist („anarhic”) privit - dintr-o perspectivă conservatoare, evident ostilă - drept esența însăși a modernității artistice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
seamă protagonistul, mopete, „un fel de Charlot cu veleități culturale, un individ pe care, la prima vedere, nu îți vine să dai prea mulți bani”362. Vom încerca, în cele ce urmează să analizăm acele procedee portretistice și acele strategii compoziționale care îl transformă pe acest personaj, în aparență insignifiant, într-un „erou” memorabil. Așa cum, de altfel, au procedat majoritatea comentatorilor, vom începe, inevitabil, de la sonoritățile numelui. Constatăm, mai întâi, că această creație onomastică recognoscibil ivănesciană are, în mod evident, asociații
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]