1,582 matches
-
dar neinteresantă. Problema care merită realmente toată atenția este determinată de evenimentele care generează întreaga serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul comprehensiv. El poate, eventual, să stabilească stările subiective care au contribuit la apariția unui eveniment; ambiția lui Napoleon de a stăpâni Europa, mânia lui Achile pentru moartea prietenului său etc. Întrebarea se mută însă automat la un nou nivel: de ce X
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de luare a deciziilor. O explicație de acest gen nu este deloc intuitivă. Ea nu poate fi realizată prin empatie, prin proiectarea cunoașterii comune asupra altor epoci, ci printr-un ansamblu teoretic care poate fi complet neintuitiv. În general, metoda comprehensivă lasă să se înțeleagă faptul că, dincolo de starea de spirit a actorilor, nu mai există nimic. Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
epoci, ci printr-un ansamblu teoretic care poate fi complet neintuitiv. În general, metoda comprehensivă lasă să se înțeleagă faptul că, dincolo de starea de spirit a actorilor, nu mai există nimic. Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face este să determinăm cauza subiectivă a acțiunilor umane. Ea reprezintă elementul inițial al seriei de determinare (cauzative) care duce la evenimentul de explicat. Această presupoziție este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să o facă inteligibilă. Deși nu este exprimată într-un mod clar, este conținută aici o teză generală. Situația ca atare fixează doar unele limite ale deciziilor, dar nu o determină pe una sau pe alta. În acest sens, demersul comprehensiv nu este principial predictiv. El este doar o înțelegere a unor fapte petrecute. Invocarea situației face opțiunea doar familiară, îi reduce din caracterul ei neobișnuit în aparență. Acest aspect este foarte important de subliniat. Prin comprehensiune, cercetătorul nu face nici un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceste secvențe într-o relație mai generală de determinare(4), făcând abstracție de mecanismele prin care se realizează acesta și, în special, de conștiință ca verigă intermediară. Faptele sociale sunt explicate prin alte fapte sociale. Valoarea metodei comprehensivetc "Valoarea metodei comprehensive" Am văzut până acum care sunt limitele acestei metode. Ne putem însă întreba dacă între aceste limite are sau nu vreo valoare, dacă poate sau nu ajuta înactivitatea istoricului. Dar mai înainte de aceasta este necesar să fie analizat un aspect
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care sunt limitele acestei metode. Ne putem însă întreba dacă între aceste limite are sau nu vreo valoare, dacă poate sau nu ajuta înactivitatea istoricului. Dar mai înainte de aceasta este necesar să fie analizat un aspect mai practic. Este metoda comprehensivă un proiect elaborat de filosofi și propus istoricilor sau, totodată, este și o practică curentă a istoricului? Este nevoie să distingem modelul său formulat la nivelul epistemologiei de utilizarea sa în practica curentă a istoricului. Modelul epistemologic este influențat într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să distingem modelul său formulat la nivelul epistemologiei de utilizarea sa în practica curentă a istoricului. Modelul epistemologic este influențat într-o mare măsură de cadrul filosofic în care este elaborat. Am văzut în prima parte a acestei analize cămetoda comprehensivă, așa cum a fost ea propusă în contextul filosofiei germane postkantiene, purta din plin amprenta acestei filosofii. Ea se deosebește de propunerea lui Colingwood, de exemplu, mai influențat de o filosofie pozitivă, raționalistă. Se poate, desigur, face observația că însăși practica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a acesteia. Elaborând proiectul acestei metode, filosofia s-a inspirat din practica istoricului. Ea nu a propus o metodă nouă, ci a căutat doar să formuleze conceptual această practică și să o justifice teoretic. Teza susținută aici este că metoda comprehensivă, utilizată destul de frecvent în practica istoricului, are o anumită utilitate. Ea este o metodă relativ eficace, în condițiile lipsei unor instrumente teoretice mai puternice de explicație. La nivelul cel mai elementar, istoria este locul de întâlnire cu altul. Eu, ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a) O selecție mai bună - nu completă și nici exactă, dar cu un anumit grad de probabilitate - a factorilor determinanți. b) O sesizare intuitivă a modului în care acești factori au acționat și a puterii lor. Consecința unei asemenea cercetări comprehensive este transformarea unui eveniment istoric care părea straniu, înconjurat de alte evenimente ce nu se legau între ele, într-un eveniment care pare familiar, normal, de înțeles, intuitiv, la nivelul cunoașterii comune. În realitate, ea nu se deosebește de explicația
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comprehensiunea este însă un instrument eficace. Ea face din istoria care la primul contact pare să fie o îngrămădire de evenimente care mai de care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere a celuilalt sunt amplificate, dar nu modificate structural. O
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere a celuilalt sunt amplificate, dar nu modificate structural. O asemenea concluzie luminează și o funcție specifică a istoriei. Ea reprezintă, prin trăsăturile ei tradiționale, intuitive, comprehensive, o modalitate esențială a omului de a-și lărgi cunoașterea de sine prin cunoașterea celuilalt. El se decentrează din punct de vedere individual, dar și social și cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a-și lărgi cunoașterea de sine prin cunoașterea celuilalt. El se decentrează din punct de vedere individual, dar și social și cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc. Putem spune deci că metoda comprehensivă este în fapt o variantă mai primitivă, la nivelul simțului comun, a explicării de tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
monografiei sociologice, elaborat de D. Gusti și de principalii săi discipoli, H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția, care a stat la baza primei școli sociologice moderne din România - Școala sociologică de la București; prelucrând creator presupoziții pozitiviste franceze și comprehensive germane, D. Gusti și colaboratorii săi au construit un sistem sociologic articulat de teorii și concepte: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor sociale, conceptul unității sociale, legea paralelismului sociologic; acest sistem a servit drept cadru analitic cercetărilor empirice ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre cauzele pentru care politicile de la noi sunt inconsistente este tocmai incapacitatea acestora - devenită deja cronică - de a reflecta realitățile din țară. Păcat mai vechi, care Își are originea chiar la Începuturile statului român modern. O perspectivă științifică consecventă și comprehensivă asupra realităților sociale din România Își mai așteaptă Încă apostolii. Constantin Schifirneț: Nu cred că este corect a se vorbi de reluarea sau reinventarea sociologiei după 1989, deoarece, oricâte insatisfacții am avea față de perioada de dinainte de 1989, sociologia a existat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
methodological imperatives. Laumann and Michael apply both quantitative and qualitative methodologies when studying the sexual behavior of US citizens, insisting on the importance of social and psychological contexts of different variables when comparing and correlating them. Thus the explanations are comprehensive and can be used to enforce macro level policy decisions (mainly health policy in this case). Tang and Perish choose the reversed way: they are concerned with the impact of macro level social, political and economic transformations on the micro-social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
set de 260 de categorii de semnificanți (verbe la infinitiv sau substantive la singular). Lucrarea lui Silviu Totelecan Îmbogățește substanțial literatura română de specialitate atât prin metoda aplicată, cât și prin rezultatele analizei. Prin metodă ea susține cunoașterea de tip comprehensiv, pentru trecerea de la raportul „eu” (cercetătorul)/„el” (obiectul standardizat al cunoașterii, redus de cele mai multe ori la o unitate statistică) la raportul „eu”/„tu”. În cea de-a doua abordare, obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare În Păniceniul natal (comuna Căpușul-Mare, Cluj) și dezvoltă analize În care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și ale sale (capitolul III). Sub aspect metodologic, lucrarea promovează demersul multimetodă, deși opțiunea deschisă a autorului este În favoarea abordărilor comprehensive, calitative. Analizele demografice, de tip morfologie socială, pe zona Munților Apuseni, prezente În special În capitolul II, sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a determinărilor și constrângerilor. Analiza sociologică a deviat astfel într-un sociologism fără subiecți sociali și cu o focalizare exclusivă pe principiile constitutive și reproductive ale ordinii sociale. Astfel de abordări și teoretizări au fost contracarate mai ales prin sociologia comprehensivă a acțiunii inițiate de Max Weber. Holismului societal i s-a opus individualismul metodologic centrat pe acțiunea individuală saturată de semnificații. Numai că și abordările de tip weberian s-au restrâns la practicile și dezvoltările sociale circumscrise național și chiar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o sociologie pe care o vrem înnoită să ne ofere instrumente și cadre pentru construcția noului tip de reflecție. Prima parte a lucrării este menită să formuleze, printr-un gen de hermeneutică sociologică, temeiurile pentru o nouă abordare, de tip comprehensiv, ce va fi concretizată în partea a doua printr-o analiză instituționalistă a mesajelor lumii pe care o trăim. Trebuie să spun că analiza tranziției postcomuniste din perspectiva principiilor și structurilor instituționale specifice modernității mi s-a părut cea mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar avea două surse constitutive: una este substanțială, adică ține de natura dezvoltării sociale, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe care îl considerăm. Ca importanță și noutate a impactului, este cel mai controversat și cel care se așteaptă să schimbe, poate în mod fundamental, configurația sistemelor și a instituțiilor de învățământul superior. Pentru a da un sens cât mai comprehensiv acestei afirmații, vă propun un exercițiu de imaginație comparativă și globalistă. Dacă vă uitați în trecut, vă veți aminti desigur că numărul universităților era destul de mic; la fel și numărul studenților. Ca și muzeele, universitățile aveau distincție arhitecturală, erau situate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de tip vocațional (dreptul, ingineria de vârf, economia, medicina) își conservă pozițiile tradiționale și chiar tind să atragă în jurul lor noi construcții. Studiile clasice de filologie, de filozofie sau de istorie abia dacă mai supraviețuiesc, și aceasta doar în universitățile comprehensive vechi. Cele care câștigă teren sunt noile domenii interdisciplinare, fie științifice, fie de profesionalizare, de la ingineria genetică la științele materialelor, ale comunicării sau la științele cognitive, de la politicile publice și științele administrației la studii culturale europene sau americane. Apar programe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
anumită propensiune spre „harță” (probabil în lumina unor elemente extratextuale, pe care le va fi cunoscut), un exces de încifrare, reținea înclinarea spre parabolă (oarecum în descendența lui Eugen Jebeleanu) și credea că „mișcarea favorită este cea esopică”. Lecturi critice comprehensive și empatice ale poeziei lui M. sunt acelea ale lui Lucian Raicu și Valeriu Cristea, primul remarcând că „poemele acestea au strania putere de a se impune, de a deveni familiare în toate detaliile lor aparent hazardate, încât după ce le-
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
patru seri - mai ales cînd profesorii erau membri ai Alianței Reiki. Acest lucru presupunea un minimum de 12 ore de predare și includea patru acordaje diferite, permițînd energiei Reiki să se formeze Încet pe parcursul celor patru sesiuni și o expunere comprehensivă a sistemului de vindecare Reiki Usui, așa cum era el predat de doamna Takata. Această expunere cuprindea povestea despre modul În care a fost descoperit Reiki de către dr. Usui și o pregătire completă privitoare la pozițiile mîinilor pe cap și pe
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
economic al țării, care influențează piața forței de muncă, precum și nivelul cheltuielilor publice reprezintă principalul factor structural al evoluției sistemului social. În acest context, noua viziune a autorităților statului cu atribuții în domeniul protecției copilului este aceea de a privi comprehensiv situația tuturor copiilor, nu doar a celor aflați în dificultate sau în situație de risc. Situația de risc nu este specifică doar țărilor aflate în tranziție (de la economia planificată la economia de piață, de la o societate totalitară, închisă la o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]