1,551 matches
-
și flexibilă care să le ofere atât cadrului didactic, cât și fiecărui elev în parte, dar mai ales echipei ca entitate distinctă libertatea necesară de a evolua și de a acumula o experiență unitară, o coerență interioară și un flux comunicațional, intern și extern, profund și dezvoltat pe paliere extrem de variate (înglobând cât mai multe arii de exprimare concretă și cunoscută de către toți membrii grupului). Sub sintagma exerciții (sau jocuri) de spargere a gheții regăsim, spuneam, extrem de multe și de variate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
noteze numele în dreptul uneia dintre ele - avem astfel constituite șase grupuri cu identități primare gata formate. În ceea ce privește controversa creativă, putem propune un exercițiu care folosește extrem de mult capacitățile nonverbale, procedura putând fi folosită, de altfel, pentru relevarea și dezvoltarea comportamentului comunicațional nonverbal. Astfel, elevii/studenții sunt rugați să formeze un cerc mare în mijlocul clasei; apoi, fără să comunice între ei altfel decât prin mesaje nonverbale, ei vor trebui să se dividă în grupuri de câte patru. Dacă unele grupuri devin prea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
constituie o rețea extrem de dinamică și de flexibilă de interrelaționări permanente; astfel, putem trage o concluzie aparent paradoxală: metodele de interacțiune educațională înregistrează la capitolul efecte optimizarea comunicării, dar, concomitent, eficiența acestor metode depinde de existența unor astfel de structuri comunicaționale optime în clasa de elevi (acest rezultat este similar interogației pe care o exprimam referitor la ce apare mai întâi - coeziunea grupului sau performanța). Rezolvarea acestei contradicții constă în conturarea cadrului de aplicabilitate a metodelor de interacțiune educațională, aspect posibil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utiliza în lipsa celor așa-zis „clasice” sau „tradiționale” deoarece - după cum am văzut deja - avantajele și limitele lor sunt complementare. Reactualizarea celor din urmă din perspectiva interacțiunii educaționale reprezintă o necesitate și o promisiune a școlii moderne. Referitor la ansamblul fenomenului comunicațional ca atare, nu putem să nu remarcăm faptul că avem de-a face cu o dezvoltare extrem de rapidă și în multiple direcții, dezvoltare care ne va pune în situația unei restructurări a tuturor domeniilor de studiu didactic. Comunicarea devine - atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Classroom, Wm.C. Brown Publishers, Dubuque. Shapiro, D. (1998), Conflictele și comunicarea, Editura ARC, București. Simon, H.A. (1991), Models of my life, Basic Books, New York. Simonet, R. (2000), Comment reussir un exposé oral, Éditions Dunod, Paris. Slama-Cazacu, T. (2000), Stratageme comunicaționale și manipularea, Editura Polirom, Iași. Sprinthall, N.A.; Sprinthall, R.C.; Oja, S.N. (1994), Educational Psychology - A Developmental Approach, McGraw-Hill, Inc., New York. Stan, C. (2001), Teoria educației, Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Stanton, N. (1995), Comunicarea, Editura știință și Tehnică, București. Staw, B.M.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rubrica relativă la Politica socială, Reforma administrației publice: verbe la viitor, mascând ceea ce nu se făcuse, dintre multele slogane promițătoare. Asemenea analize, care pot fi prezentate și în mod mai extins și ameliorat, nu sunt menite a da "rețete", strategii comunicaționale manipulatoare și nici doar modele negative: ele pot să ajute la "interpretarea" unui text scris în Ll și să ducă la o conștientizare relativă la studiile politico-literare, dar și o conștientizare a modeștilor indivizi care sunt în afara "Puterilor" (economice, politice
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
și automatizării gesturilor motrice fundamentale prin jocuri-exerciții ce dezvoltă comportamentul de manipulare, de la execuția - prin imitație - a unor acțiuni simple, rutiniere. Astfel, variațiile mari de ritm intelectual și de stil de lucru, de rezistență la efortul de durată, de abilități comunicaționale și de nevoi cognitive care există Între elevi, impun acțiuni de organizare diferențiată a procesului de predare Însușire, pe grupe de elevi În care primează sarcini individuale de lucru. Dacă jocul capătă o valoare practică, atunci aduce variație În procesul
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
instrucție. Deși este dezagreabil pentru el, trebuie să i se impună acest program. Adaptarea școlară se realizează prin următoarele: inserția sau integrarea afectivă a copiilor; dezvoltarea interesului, a curiozității și a dorinței lor de cunoaștere; cultivarea aptitudinilor; crearea unei ambianțe comunicaționale și comportamentale pozitive. În mod asemănător, dificultățile de adaptare școlară sau aplicarea greșită a metodelor de educație sau învățământ pot duce la rândul lor la situații neplăcute, de felul celor de mai jos: hipertrofia Eului, cu manifestări de tipul paranoiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
virtuală; - această „intrare în virtual” va duce la îngustarea orizontului personal și ulterior, prin repetiție, la o stare de „dependență de calculator”; - dependența de calculator va conduce la o stare de izolare, de însingurare a individului, blocându-l emoțional-afectiv și comunicațional. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea de sănătate mintală. Ele au un caracter de noutate absolută și se impune o analiză atentă a lor, în vederea asigurării protecției (psihoprofilaxiei) individului, dar și în cea a adaptării sale la aceste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să aibă, din punct de vedere teoretic, un efect pozitiv pentru persoană. Din nefericire, însă, el are adesea un efect negativ, creând, așa cum spuneam, o stare de dependență de sursa de informație și de calculator, o subordonare mintală, afectivă și comunicațională, care poate duce la un veritabil „transfer nevrotic” al persoanei prin „intrarea” în „universul virtual” al informației. În acest caz avem de-a face cu o situație nouă de o severă gravitate pentru starea de sănătate mintală, stare pe care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
el-căutarea și transmiterea cunoștiințelor.Realitatea le-a confirmat, le-a depășit iar societatea contemporană a marcat un ritm accelerat al dezvoltării tehnologice. În toate țările sistemele de învățământ se află sub presiunea social determinată de implementarea noilor tehnologii informatice și comunicaționale în toate domeniile de activitate. Pentru a răspunde necesităților societății în dezvoltare, sistemele de învățământ și-au regândit atât conținuturile (Ce învățăm?),cât și metodele (Cum învățăm?). Ele au introdus TIC în practica școlară, proces extrem de dificil, datorită necesității de
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
restructurare a viziunii presupune nu numai inițierea computerizată la nivelul formării deprinderilor de utilizare a TIC , ci și o înțelegere a modului nou în care trebuie văzută interacțiunea elevului cu cunoașterea în procesul învățării. În primul rând, tehnologiile informatice și comunicaționale permit accesul la mult mai multe resurse decât manualul tradițional, dar ceea ce este mai important, ele permit noi tipuri de activități ale elevului, mult mai stimulative și mai productive. Tehnologiile informatice și comunicaționale permit pe de o parte, accesul la
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
învățării. În primul rând, tehnologiile informatice și comunicaționale permit accesul la mult mai multe resurse decât manualul tradițional, dar ceea ce este mai important, ele permit noi tipuri de activități ale elevului, mult mai stimulative și mai productive. Tehnologiile informatice și comunicaționale permit pe de o parte, accesul la mai multe date, (baze de date,enciclopedii, manuale, culegeri de exerciții ) și pe de altă parte accesul la diferite programe educaționale. Utilizatorilor li se oferă posibilitatea de a comunica, de a coopera, de
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
de decizii, readucerea în memoria activă a unor fapte, aplicarea de proceduri Dacă trebuie să răspundă caracteristici diferite ale situațiilor de învățare -niveluri diferite de competențe, număr de elevi în clasă, ritmuri diferite de învățare, învățare independentă. Tehnologiile informatice și comunicaționale permit pe de o parte accesul la mai multe date (baze de date, bănci de date, enciclopedii, manuale, culegeri de exerciții) iar pe de altă parte, accesul la diferite programe educaționale. Elevilor li se oferă posibiltatea de a comunica, de
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
dublului mesaj etc., neagă această funcție, contribuind la apariția resentimentelor, creșterea rezistenței și a rebeliunii copiilor față de părinții lor, la sporirea animozității, tensiunii și distanței dintre copii și părinți. 3. Comunicarea îndeplinește o funcție educativă. Părinții își modifică pattern-urile comunicaționale în funcție de nivelul de dezvoltare al copiilor pentru a le permite acestora să dobândească structuri comportamentale și cunoștințe tot mai complexe. Funcția educativă este în strânsă legătură cu stilurile educaționale parentale. Spre exemplu, stilul autoritar obiectiv presupune utilizarea frecventă a inducției
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
social către asimilarea și manifestarea de comportamente individuale compatibile cu tabla de valori și atitudini a noului sistem integrator; marginalizarea socială poziție socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor, cu acces drastic limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității. Sursa marginalizării sociale nu trebuie căutată în raritatea resurselor, ci într-un anumit mod de organizare socială caracterizat prin accesul accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
norme, între norme și comportamente, între persoane. Acestea sunt elementele care dimensionează integrarea socială ca : integrare culturală - când normele și valorile unei culturi sunt consistente între ele; integrare normativă măsura în care valorile grupului devin norme efective pentru membrii; integrare comunicațională schimbul interpersonal de semnificații; integrare funcțională este tipul de integrare în raport cu schimbul de servicii; ea variind de la interdependență extremă la autonomie individuală înaltă (W. Landecker, 1951). 2. Managementul serviciilor de îngrijire la domiciliu Conceptul de politica socială desemnează: 1. orientarea
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că aceste competențe sunt acumulate prin activitatea în biserici, organizații voluntare și la locurile de muncă, domenii care nu sunt, cu excepția
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre organizațiile comuniste, ci și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu oamenii, de a convinge despre nevoia și urgența acțiunii colective, de a delega responsabilități, de a monitoriza punerea în practică a efortului comun, de a pedepsi, de a recompensa și de a întreține contactele cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scopul dacă este prea agresiv, cu intenția de a-l blama pe celălalt sau, dimpotrivă, exprimat prea timid și într-un mod pasiv. Conținutul unui mesaj asertiv trebuie să fie precis, descriptiv și direct. O persoană care deține această competență comunicațională știe și poate să-și exprime dorințele, să spună ce gândește, să refuze, să rezolve conflicte într-o manieră fermă, dar fără să și jignească interlocutorii, menținându-și, în același timp, controlul asupra focarelor conflictuale. Caracteristica tipurilor de comportament Își
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
în școli. Dintre toate acestea, ne-am oprit atenția supra sugestopediei, o metodă modernă de asimilare a limbii engleze într-un mod eficient și extrem de plăcut. Inventată de bulgarul Gheorghi LozanovGîn 1971, sugestopedia, ramură a sugestologiei - știința sugestiei, un factor comunicațional constant care, în special prin intermediul unei activități mentale para-conștiente (nivele noi ale manifestării psiho-fiziologice ale personalității) poate crea condiții pentru stimularea rezervelor capacităților funcționale ale personalității. Metoda consta în aplicarea studiului sugestiei în pedagogie, dezvoltată cu scopul de a ajuta
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
referă la mai multe elemente: structura ierarhică a materialului, relația parte-întreg, cu prevalenăa holisticului; materialul utilizat într-o oră academică est de la două la zece ori mai mare față de cantitatea de material utilizat într-o oră tradițională; metodele utilizate sunt comunicaționale; de pildă, atenția elevilor este direcționată spre întreaga propoziție, spre aspectul semnificației comunicației, spre locul și rolul acesteia, totul într-un context relaxat, chiar amuzant, în timp ce pronunția, vocabularul și gramatica rămân în planul al doilea, deși nu sunt trecute cu
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
de a manipula obiectele, folosind un cadru de referință stabil. Majoritatea copiilor cu sindrom Down manifestă deficite de atenție și sindromul hiperkinetic, cel puțin episodic. Înțelegerea limbajului vorbit, este de asemenea de multe ori o problemă, deoarece reprezintă o barieră comunicațională mai gravă decât articularea propriu-zisă a cuvintelor. Acest fapt conduce la frustrări și la lipsa de atenție a acestor copii. Comportamentul de tip impulsiv reclamă o strategie educațională și de comunicare specială, care să nu faciliteze excluderea acestor copii din
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sănătatea mentală, de modul de implicare în realitatea înconjurătoare, de gradul de adecvare a relațiilor individuale psiho-voliționale; dependenții de alcool și stupefiante, cei din urmă fiind expuși în primul rând autovictimizării; imigranții, psihicul acestora fiind afectat de probleme de ordin comunicațional, de lipsa mijloacelor materiale și de ostilitatea băștinașilor; etnicii care se confruntă cu problema integrării sociale din partea lor, și a discriminării rasiale din partea majoritarilor; indivizii normali dar cu inteligența redusă, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Ruano-Borbalan, J.-C. (ed.) (1998), L’identité. L’individu, le groupe, la société, Édition Sciences Humaines, Auxerre. Scott, W.R. (2004), Instituții și organizații, Polirom, Iași. Seca, J.-M. (2001), Les représentations sociales, Armand Colin, Paris. Slama-Cazacu, T. (2000), Stratageme comunicaționale și manipularea, Polirom, Iași. Vultur, S. (1997), Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956, Amarcord, Timișoara. Zavalloni, M. (1972), „L’identité psychosociale, un concept à la recherche d’une science”, în S. Moscovici (ed.), Introduction à la psychologie sociale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]