1,949 matches
-
prin definiție pur comunicativ: „locurile” în care el se produce sunt cele în care știința este „aplicată”; altfel spus, sunt locurile pragmatismului pur. Tehnicienii vorbesc între ei într-un jargon de specialitate, ce-i drept, dar cu rol strict, eminamente comunicativ. Canonul lingvistic ce funcționează înăuntrul fabricii tinde apoi să se răspândească și în afara acesteia: este limpede că aceia care produc vor să aibă cu aceia care consumă un raport de afaceri absolut clar. Există un singur caz de expresivitate - dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tinde apoi să se răspândească și în afara acesteia: este limpede că aceia care produc vor să aibă cu aceia care consumă un raport de afaceri absolut clar. Există un singur caz de expresivitate - dar de expresivitate aberantă - în limbajul pur comunicativ al industriei: este cazul sloganurilor publicitare. Într-adevăr, ele trebuie să fie expresive, ca să impresioneze și să convingă. Dar expresivitatea lor este monstruoasă, pentru că devine imediat stereotipă și se fixează într-o rigiditate opusă expresivității - aceasta din urmă fiind mereu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Aici se trăiesc valorile, încă neexprimate, ale noii culturi a civilizației consumurilor, adică ale noului și celui mai represiv totalitarism care s-a văzut vreodată. Din punctul de vedere al limbajului verbal, se produce reducerea întregii limbi la un nivel comunicativ, cu o enormă sărăcire expresivă. Dialectele (idiomurile materne!) sunt îndepărtate în timp și în spațiu: fiii sunt constrânși să nu le mai vorbească, pentru că trăiesc la Torino, la Milano ori în Germania. Acolo unde ele încă mai sunt vorbite, și-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
avansează metodic și cu prudență, ceea ce îl face fiabil. Prima impresie pe care o dă este de a fi rezervat, dar amabil și sociabil. Sensibilitatea și empatia îl caracterizează. Managerul „galben” are drept calități facilitatea de a comunica, tonicitatea, entuziasmul comunicativ, originalitatea, faptul de a ști să destindă o atmosferă grea și apăsătoare, de a iubi viața și de a da altora chef de viață. Îi plac sărbătorile și compania. Este foarte relațional. Atrage în mod natural simpatia datorită naturii sale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1989) sau dovezile documentare (Barzun și Graff, 1985). În general, textele contemporane au tendința să devină mai specializate, puțini fiind cei care tratează toată gama de metode necesare pentru colectarea datelor. În special, puține lucrări combină colectarea datelor prin mijloace comunicative și observaționale (adică interviuri și observații directe, inclusiv folosirea casetelor video) și utilizarea surselor documentare și de arhivă. În al treilea rând, cărțile care la Început par a fi texte metodologice comprehensive se ocupă și de alte subiecte În afară de colectarea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dacă nu chiar estetica, secole Întregi), ci, dimpotrivă, tocmai capacitatea individului de a depăși În orice moment tot ceea ce a fost creat/imaginat, până la momentul respectiv, În mediul limbajului. Poeticitatea și ficționalul nu mai reprezintă, astfel, abateri de la caracterul cotidian, comunicativ sau acțional, al limbajului; din contra, ele reprezintă plenitudinea funcțională a acestuia, În raport cu care orice utilizare apofantică sau practică reprezintă reducții (e drept, Întemeiate, cel mai adesea, de cea de-a doua trăsătură originară a limbajului uman, pe lângă creativitate - și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
duce la acumularea de informație și putem „să comunicăm cu” astfel de depozite informative; - răspuns discriminatoriu - accentuarea acordării selective de atenție și a interpretării; - stimuli - accentuarea caracterului mesajului în cauză, a răspunsului sau a reacției; - intenție - accentuează faptul că actele comunicative au un scop; - momentul și situația - acordarea de atenție contextului actului comunicativ; - putere - comunicarea văzută ca mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza mulțimea de variabile identificate și stocate de aceste definiții, în literatura de specialitate întâlnim o mulțime
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
depozite informative; - răspuns discriminatoriu - accentuarea acordării selective de atenție și a interpretării; - stimuli - accentuarea caracterului mesajului în cauză, a răspunsului sau a reacției; - intenție - accentuează faptul că actele comunicative au un scop; - momentul și situația - acordarea de atenție contextului actului comunicativ; - putere - comunicarea văzută ca mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza mulțimea de variabile identificate și stocate de aceste definiții, în literatura de specialitate întâlnim o mulțime de modele ale comunicării (de altfel, putem spune că majoritatea autorilor care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre exponenții principali ai școlii de la Palo Alto (P. Watzlawick, J.H. Beavin, D. Jackson) focalizează demersul de cercetare mai degrabă pe relațiile dintre elemente decât pe acestea din urmă luate separat și specifică faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă; în cartea lor Pragmatics of the human communication. A study of interactional patterns, pathologies and paradoxes, autorii evidențiază foarte clar acest punct de vedere: „Dacă admitem că, în cadrul unei interacțiuni, orice comportament are valoare de mesaj, adică reprezintă o comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
drept un fenomen cultural esențial; astfel, devine important studiul modalităților în care membrii unei comunități își utilizează resursele verbale și nonverbale în direct acord cu contextul oferit de situația de comunicare. Liderul acestui curent, Dell Hymes, urmărește să descrie resursele comunicative ale comunităților culturale; asupra lui Hymes (ca și asupra lui Lévi-Strauss, așa cum am putut observa mai devreme) se poate observa amprenta lingvistului Jakobson (a cărui schemă a funcțiilor limbajului o preia). Această structurare, condensată de C. Bachmann, J.Lindenfeld și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importante (școala, familia, grupul de prieteni, mass-media) îl au asupra dezvoltării elevilor/studenților. Apoi, colectivul de cursanți va fi împărțit în patru grupuri, fiecare grup trebuind să găsească argumente pentru care mediul educogen pe care îl reprezintă are o importanță comunicativă mai mare decât celelalte trei. După ce aceste argumente au fost găsite, membrii unuia dintre grupuri prezintă și sunt combătuți de membrii tuturor celorlalte trei grupuri, fiecare din punctul de vedere al mediului educogen pe care-l reprezintă în dezbatere. La
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ambele părți că cineva are dreptul să pretindă ascultare de la ceilalți (și aici întâlnim exemple ca părinte-copil, profesor-elev). Ea implică un cod sau un standard acceptat de ambii parteneri. Denis McQuail (1999) spune că există matrice sociale definite de procesul comunicativ în acest sens: astfel, se așteaptă de la profesori să-și educe elevii, de la managerul unei organizații, să-și conducă subordonații etc. Asemenea dezvoltări ale puterii legitime sunt necesare, întrucât ele regularizează interacțiunile sociale în direcția unor principii nescrise de evoluție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
criteriul partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
facă în cadrul grupului. Subordonații care se implică mai mult în această negociere devin parte a in-group-ului și vor primi mai multă informație, încredere, dobândind mai multă influență decât cei din out-group; în același timp, ei vor deveni mai implicați, mai comunicativi (Dansereau et al., 1975). Într-adevăr, îndemnăm cititorul să observe în activitatea sa curentă din grupurile în care activează o asemenea rețea de relaționări: membrii care sunt mai implicați și mai influenți sunt în directa apropiere a liderului, pe când restul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pornească de la recunoașterea nevoii de schimbare (în unele organizații, din cauza nevoii de stabilitate, necesitatea schimbării poate să nu fie recunoscută ca atare, de unde rezultă că liderul trebuie să aibă un rol aparte în a face această nevoie recunoscută). ¬ Modelul competențelor comunicative. Acest model propus de către Barge și Hirokawa (apud Brilhart, Galanes, 1995) pornește de la ideea că procesul de conducere implică anumite comportamente care ajută grupul să depășească obstacolele în atingerea scopurilor; acest lucru se petrece prin procesul de comunicare și liderul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lideri și ceilalți), leadership-ul transformațional (pleacă de la o idee ce aparține în mare măsură influenței actului de comunicare în aria conducerii; caracteristica „transformării” caracterizează leadership-ul drept un proces ce schimbă și transformă indivizii care sunt părți ale acestuia), modelul competențelor comunicative (pornește de la ideea că procesul de conducere implică comportamente de comunicare ce ajută grupul să depășească obstacolele în atingerea scopurilor), teoria conducerii de echipă (a înglobat funcțiile conducerii asupra echipei, pornind de la relevarea a două astfel de funcții centrale: de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
după dictare reușește să scrie doar câteva litere și silabe, nu poate să alcătuiască propoziții și nici texte scurte; atenția: instabilitate și nivel de concentrare scăzut; voința: mobilizatoare pentru activități de scurtă durată; temperament: este un copil liniștit, introvertit, puțin comunicativ, cu stare emoțională predominant depresivă (este trist, plânge foarte des), cu o imagine de sine negativă, cu o marcată lipsă de Încredere În forțele proprii; dezvoltarea psihomotrică: schema corporală-formată; lateralitate-dreaptă; orientare În timp-relativ bună; orientare spațialăbună. Cauze care au determinat
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
din bancă, anihilat În libertatea lui, iar În cel de-al doilea caz, o libertate nedirijată la fel de periculoasă pentru personalitățile În formare ale elevilor. „Relația clasică: profesor autoritate, elevdependență nu mai este de actualitate și nu are efect benefic. Relația comunicativă trebuie să fie o interlocuțiune a două minți” (Stroe apud Cornel Hăvârneanu, Crina Duță, Agresivitatea În școală, pg. 62). Profesorul trebuie să fie permanent preocupat de crearea de situații propice dezvoltării personalității elevilor, să fie un bun manager, un fin
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
amor, deschise sau disimulate, dar ceea ce îi caracterizează e o anume intelectualitate, o vervă livrescă, o predispoziție de a se referi, indiferent de natura conversațiilor, la opere și personalități din toate domeniile, mai cu seamă din acela al artei. Expansivi, comunicativi, unii dintre ei par a nu fi imuni la o anume neliniște interioară, stârnită de sentimentul apartenenței la o generație cam superficială, care „nu știe să iubească”. Deficitar în privința creației de personaje individualizate, romanul (mai curând o „baladă” prozastică) rezistă
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
realizare. Etapa a II-a : Analiza resurselor După identificarea obiectivelor, profesorul trebuie să realizeze o analiză detaliată a principalelor categorii de resurse implicate în desfășurarea activității : resurse umane: elevul (trasături de personalitate, interese, etc.), profesorul (pregătire științifică și psihopedagogică, competența comunicativă, etc.); resurse de conținut didactic: ansamblul valorilor educaționale (cunoștințe, deprinderi, capacități) ce fac obiectul procesului de predare/învățare; resurse de ordin material: materiale didactice și mijloace tehnice care pot contribui la eficientizarea activității; locul desfășurării activității (clasă, laborator, etc.); timpul
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
realizare. Etapa a II-a : Analiza resurselor După identificarea obiectivelor, profesorul trebuie să realizeze o analiză detaliată a principalelor categorii de resurse implicate în desfășurarea activității : * resurse umane: elevul (trasături de personalitate, interese, etc.), profesorul (pregătire științifică și psihopedagogică, competența comunicativă, etc.); * resurse de conținut didactic: ansamblul valorilor educaționale (cunoștințe, deprinderi, capacități) ce fac obiectul procesului de predare/învățare; * resurse de ordin material: materiale didactice și mijloace tehnice care pot contribui la eficientizarea activității; * locul desfășurării activității (clasă, laborator, etc.); * timpul
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
pe care le ridică disciplina Educație muzicală și, mai mult decât atât, realizarea în sine a educației muzicale în învățământul primar. Ca dascăli, să ne gândim că educând elevii în spiritul prețuirii muzicii, îi ajutăm să devină mai sensibili, mai comunicativi, mai toleranți, mai OAMENI! Pentru că, așa cum Nichita Stănescu aprecia, „muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare.” EDUCAȚIE MUZICALĂ - DOMINANTE ALE NOULUI CURRICULUM PENTRU CLASELE III-IV Componentă de bază a educației estetice, Educația muzicală are ca
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mișcarea de dans Este vizibilă astfel importanța pe care curriculumul acestei discipline o acordă educației estetice a elevilor prin receptarea și valorizarea frumosului din muzică. Devine posibil acest lucru prin accentuarea funcției expresiv - comunicative a muzicii, funcție concretizată în practică prin cultivarea disponibilității copiilor de a trăi și de a înțelege muzica prin practicarea ei. II. STRATEGII ACTIV - PARTICIPATIVE UTILIZATE ÎN LECȚIE, ÎN PERIOADA NOTAȚIEI În lecția de educație muzicală, ca și la celelalte
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
un adevărat temperament poetic”. Amabilitatea criticilor e de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu sunt lipsite de o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]