9,673 matches
-
ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu au legătură cu activitatea vulcanică propriu-zisă, ci se rezumă doar la o asemănare morfologică prin apariția, la scară mai mică, de conuri și cratere. Este exprimat prin prezența unor conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei și a unui material vâscos argilos. Peisajul oferă o imagine selenară, lipsită de vegetație în preajma conurilor, și un Faleză și plajă (Eforie Sud) Râpa Roșie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de conuri și cratere. Este exprimat prin prezența unor conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei și a unui material vâscos argilos. Peisajul oferă o imagine selenară, lipsită de vegetație în preajma conurilor, și un Faleză și plajă (Eforie Sud) Râpa Roșie (Sebeș) Grădina Zmeilor (Podișul Someșan) zgomot intermitent în zona craterelor, de bolborosire, ca efect al expulzării materialelor. Cel mai spectaculos areal cu vulcani noroioși în țara noastră se întâlnește în Subcarpații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
disocierii "nevrotice" a subiectului poetic de eul empiric. Carmelia Leonte abordează opera lui Emil Botta deseori în orizontul stilisticii (atunci când vorbește, de exemplu, despre rolul prepoziție peste ori despre cel al argoului și "limbajului popular"), folosind, inspirat, jocuri de cuvinte (con)damnat și plasând ludicul, râsul și derâderea printre pivoții textelor analizate: "Râsul și derâderea, iată o nouă ecuație a scrierilor lui Botta", scrie ferm Carmelia Leonte care descoperă, la rigoare, în continuarea amintitelor considerații privind "sacralitatea" din preajma poeziei și scenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se poate furișa ilicit, aducându-i un nou spectru cromatic, mult mai larg, eliberator. Însă jocul se dovedește în scurt timp incontrolabil. Chipuri valpurgice se întrec pentru a cuceri fatidica linie a morții. Sistemul de valori al unor astfel de (con)damnați nu este diferit de al nostru. Sarabanda morții seamănă suspect de mult cu cea a vieții. Prefăcătoria, minciuna fac ca dihotomia viață-moarte să se dovedească naivă. Naivitatea cultivată insistent se vrea o tactică de învăluire, persuasivă, prin care poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele cursului principal depun peste conurile de dejecție materiale aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
20,2 km2 (sau 18,3%). Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250 m, care reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea inferioară a versanților de cea superioară, iar cea de 300 conturează platourile (suprafețele) structurale, cu înclinări mai modeste
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
2 - 2,5 m) variază în lungul și latul șesului, în funcție de grosimea aluviunilor depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele sunt, în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu. • pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală a Lohanului, în conurile de dejecție ale Târziilor și Olteneștilor. Aici, apa este mai adâncă decât în șesurile aluvionare. Sunt mai puțin sălcii decât cele din șesuri, pentru că se filtrează prin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele sunt, în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu. • pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală a Lohanului, în conurile de dejecție ale Târziilor și Olteneștilor. Aici, apa este mai adâncă decât în șesurile aluvionare. Sunt mai puțin sălcii decât cele din șesuri, pentru că se filtrează prin materialul permeabil cărat de torenți (nisipuri). De aceea, pot fi utilizate ca ape
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Pavnotescu (c) MARIA OCTAVIAN PAVNOTESCU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Maria Octavian Pavnotescu Galeria cu antichități EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Fiicei mele Nausica Roxana Pavnotescu, primăvara vieții mele! Ea a sfidat timpul și a încurajat insolita revenire la poezie! 1. Conul de umbră Efecte de regie Nu mai sunt demult, iată! De la o vreme punțile au dispărut, acolo unde marginile lor sau dislocat în absolut. Aș fi căzut în dreapta mea și în stânga mea, în apă sau în prăpastie... totuna! De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
din acest volum al Mariei Octavian, dar sunt cele ce definesc și califică superior actuala etapă evolutivă a poetei. În temeiul acestei constatări, se poate spune despre Galeria cu antichități că o exprimă pe poetă integral. Dumitru Micu Cuprins 1. Conul de umbră 3 Efecte de regie 3 Pudoare 3 Portret 3 Ironie 3 Senzualism suav 3 Trinitas 3 Retrăire 3 " Femeia avea gleznele legate" 3 Despuiere 3 Proiect 3 Mărturisire 3 Vocile 3 Fenomen spiritualist 3 Determinism 3 Febră mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
era la zi cu cunoștințele în materie. Și, cum vă spun, într-o noapte stătea Bunica în curtea de la munte, în picioare, cu mâinile încrucișate la piept și se uita la gardul construit în jurul ei, în formă de trunchi de con. Gardul era din scânduri vechi și în unele locuri lipseau scândurile de tot. Te întrebai cum rezistă încă în picioare. La un moment dat Bunica G. îl vede pe bunicul ei din partea mamei cum dădea târcoale ocolului. Fac o paranteză
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
protector sub forma unui clopot de la gât în jos. Are mare grijă să nu-i atingă capul, ca să nu-i provoace tulburări sau dezechilibre în starea ei de sănătate. După ce și-a format platforma de lucru - clopotul sau trunchi de con - spiritul intră sub acest clopot și începe să lucreze la formarea viitorului său trup. Lucrează singur sau ajutat de spirite specializate în acest sens, în funcție de hotărârile care s-au luat Sus cu privire la starea sa fizică, terestră. Lucrează mai întâi din
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
stârnită, de asemenea, curiozitatea acestuia; a doua fază, pozitivă, în care discipolul era ghidat tot prin alternanța întrebărilor către înțelegerea corectă a problemelor. Relansat în formula conversației, dialogul se menține ca principală metodă de predareînvățare. Însăși etimologia termenului, convesatio (lat. con = cu și versus = întoarcere spreă, redă ideea restabilirii unei interacțiuni între interlocuitori. Termenului de conversație i se adaugă, uneori, atributul de euristică pentru a se evidenția, calitatea dialogului de cale către cunoașterea/aflarea adevărurilor (euriskein = a afla, a descoperi). Conversația
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Nistorești, Gura Beliei. Aici este interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
exemplifica din muzică: Simfonia a V-a lui Beethoven, dedicată destinului, este construită în jurul unui motiv menit să semnifice so klopft das Schiksal an die Pforte -"așa bate destinul la ușă": sol-sol-sol mi. Dacă în prim parte a simfoniei, allegro con brio, nota a patra a temei fatidice este coborâtoare, semnificând faptul că destinul este cel care domină, în partea a treia, Allegro, notele ajung la unison sol-sol-sol sol, pentru ca în Scherzo învingerea destinului să fie simbolizată de înălțarea notei finale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
meargă spre Nord. — Cum te cheamă? — Ivan. Atât. Niciodată un al doilea nume. Pe goeletele care tăiau valu rile în căutarea balenelor gătea mâncăruri fabuloase din te miri ce. Nu și pentru el. Pentru el era de-ajuns o biată con servă de hering. În porturi, Ivan cobora semeț și lua drumul piețelor de zarzavaturi, de pește proaspăt și fructe uneori necunoscute lui, care-i fereau pe marinari de scorbut și eșuau ornamental în sosul vreunui șalău cum nu mai gustase
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în ziare iPOD-uri sms-uri cărțidespreselfachievement, stau vrafuri vrafuri de fotografii, toate secretele cutiei de carton deșertate în geanta de pe umăr. Deocamdată, muzica îi anulează gândurile. Uruitul metroului (pe care-l simte, pentru că nu-l aude) îi dă un re con fortant sentiment de siguranță, din cele pe care ți le dă rutina. Rutina înseamnă permanență. Final previzibil. Linie dreaptă, scutită de viraje bruște. David urăște virajele bruște. Cu toate acestea, undeva, în buzunarul cel mai mic al genții care i
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu pedigri (sau fără), preferințe vestimentare, decolteu negeneros în care imaginația ta se pierde ca un vierme într un măr (îmi place asta...) și fuste non minuscule, genți atotîncăpătoare, cum au femeile pe care le cunoști, toate haotic guvernate de con ceptul de melting pot, un creuzet în care tot, pixtimbruportofelabo namentlametrou, totul se pierde iremediabil, ca Eva în Albion (mărul, viermele, tu, Eva, Albionul, te-ai prins? Genial!) și... Șșșșșșșșșșșșșș. Te rog... te rog. Am înțeles. Îl simțise, înainte să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pașii elastici, cu zgomotul tocurilor care, după alte zeci și zeci de minute, în care cupa a fost reumplută de mai multe ori, ajung până la el. — Gata, Alexandre. Să mergem acasă. Docil, se ridică sub priviri îngrijorate care se balansează con tinuu, ca într-o mișcare ciudată de tango, își ia un la revedere bolborosit și se împleticește pe scări, susținut de brațul ei ferm în mantoul negru, pe care-l știe rece, la fel de rece ca silabele care par să vină
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fost o grosolănie din partea mea. Nu asta am vrut să spun. Îmi pare rău. — E-n regulă, nu-ți face griji... și ai, oricum, dreptate, ți-am umblat în lucruri... — ...nu... nu despre asta e vorba. A fost demult. Nu con tează. — Contează. A contat... Și mie îmi pare rău. Oricum... nu știam că vorbiți, tu și mama ta. — Nu vorbim. — Cum adică? — Ea nu vorbește. — Nu înțeleg. Nu vorbește cu tine? — Nu... Nu vorbește cu nimeni. Nu vorbește deloc. 51
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
I.G.L.L. Caragiale”, cum îi plăcea să-i spună cu glas tare, ca să atragă atenția colegelor (I. G. L. L. înseamnă Întreprinderea de gospodărie locală a locuințelor). De aceea, o vară întreagă a citit numai Caragiale. Și în toamnă „a luat” ! Con brio! S-a mirat și directorul Gavrilă Strat, poreclit „Dulăul”, fiindcă atunci când vorbea părea că hămăie printre ostrețele gardului. Tot elevul Perju îi scosese porecla... Ehei! Ce timpuri! Rozându-și (cu discreție!) unghiile și ascultând părerile „colectivului” despre el, ȘEFUL
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de coe rență a autorului în exprimare și registru stilistic), cât mai ales din cauza caracterului limitat al oricărei pânze țesute vreodată de om, opul se încheia în mod bizar și oare cum inadecvat cu „Nici o masă fără pește“ și „Marian + Con s tanța = LOVE“. Cuvintele cu caracter personal ce fac de regulă trimiteri sexuale se înghesuiseră și ele pe aceeași pânză, văduvind gardurile și pereții liftului de noile achi ziții în limba română, extrase direct și cu tot cu rimă din ultimele manele
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ie a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uime?te prin for?a revelatoare a orizonturilor cosmice nem? rginite (cum le nume?te Edgar Papu). Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" se contureaz? pe de o parte la nivelul con?inutului imagistic, dar ?i la nivelul expresiei poetice', În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel de sugestii. De exemplu, descrierea palatului Dochiei sau a domei celeste, simbolizând acel tip de spiritualitate dacic? deschis ideii de cunoa? tere, devin, În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
topos poetic În teoria literar?? ?i la semnifică?iile superioare pe care acesta le cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]