554 matches
-
socială și, în special, de pe urma legăturilor sociale. Tradiția omogenității sociale își propune să explice, folosind rețelele sociale, de ce anumite noduri (actori sociali) împărtășesc anumite atribute și caracteristici (comportamente, credințe, atitudini, stare de sănătate). Fiecare dintre cele două tradiții de cercetare conceptualizează rețelele sociale atât ca sisteme prin care circulă resurse (modelul fluxului), cât și ca forme de construcții arhitecturale (modelul arhitectural). Spuneam că în urma aplicării celor două criterii rezultă patru tipuri de teorii (vezi tabelul 3.2). În cele ce urmează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
măsurare a capitalului social după cum urmează (tabelul 3.5). În cele ce urmează, voi prezenta fiecare tip specific de măsurare a capitalului social în funcție de cadranul de apartenență indicat în tabelul 3.5, adică în funcție de modul în care capitalul social este conceptualizat prin încrucișarea unității de analiză cu tipul de structurare a legăturilor sociale. Multe dintre pachetele software dezvoltate în ultimii ani fac posibilă rularea unora sau chiar a tuturor formelor de măsurare a capitalului social prezentate în tabelul 3.5. De
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pe A când i se va solicita. În funcție de structurile situațiilor sociale, actorii au oportunități de a defecta, adică de a se bucura de bunurile oferite de ceilalți fără a oferi nimic în schimb în viitor. Capitalul social înțeles în forma conceptualizată de Coleman (1988) este o constrângere în calea defectării. Țesătura densă de relații sociale în care sunt poziționați indivizii (situațiile în care avem vecinătăți dens conectate) acționează ca mecanism de monitorizare și de sancționare a comportamentelor deviante dintr-un grup
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
complement de agent care intuiește un personaj (care poate sau nu să existe)... dar niciodată nu avem „acela a aruncat zarurile” (un subiect clar). Pentru că „acela” nu poate fi decât concept, iar conceptul sugerează neputința. Tot ceea ce omul nu înțelege, conceptualizează. Și atunci falia dintre Entitate și Umanitate capătă proporții uriașe pentru că nimeni nu poate rupe echilibrul ca să se înalțe pur și simplu în sferele pe care de fapt trebuia să le unească simbolic cu materia. Omul e la mijloc filosofia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Serge Doubrovski, în romanul său Fils, reacționează la această tentativă de teoretizare. El admite totuși concordanța numelui autorului și a unui pact romanesc, concordanță la care Lejeune nu găsea în practică nici un exemplu. De aici se naște ideea de a conceptualiza o asemenea cercetare sub termenul de „autoficțiune”. S-a pus întrebarea dacă este necesar și chiar pertinent să se erijeze acest amestec de ficțiune și referențial, de autobiografic, la rangul de concept. Formele scrierilor despre sine care reprezintă conceptul autoficțiunii
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
roman, pentru că cere o „puritate perfectă” și într-un spațiu restrâns, se renunță la orice complezență față de public. Serge Doubrovski a inventat în romanul Fils termenul de „autoficțiune”, care desemnează povestirea vieții în care se confundă autori și personaje. Teoreticianul conceptualizează acest termen ca reacție a încercării lui Philippe Lejeune în Pactul autobiografic de a stabili o clasificare a scrierilor despre sine. Autoficțiunea ar fi, după Serge Doubrovski, ficțiune de evenimente și de fapte strict reale, îmbinare de adevăr și mistificare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici ce se va construi pe semantica enunțării". Ea va beneficia de aceasta și-i va aduce de asemenea elementele pe care le conceptualizează. (Meschonnic 1973: 174-175) Barthes a urmat o vreme foarte îndeaproape reflecția lui Benveniste. Deplîngea faptul că lingvistica este incapabilă să treacă la un obiect de cercetare superior frazei "pentru că dincolo de frază, nu există nimic altceva decît alte fraze: după ce a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
numit acest nou model paradigma conjunctivă, pentru a sublinia atât dimensiunea sa interdisciplinară, în plan metodologic, cât și faptul că are drept referință un proces real de intensificare a interferențelor dintre culturile naționale, avansându-se un nou mod de a conceptualiza raportul de complementaritate și interacțiune dintre culturile europene, raport codificat în deviza Uniunii Europene: "uniți în diversitate" și vom completa "pentru o evoluție a societății". Ipoteza noastră a fost aceea că în gândirea contemporana se edifică treptat, prin eforturi variate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fizice (în afară, probabil, de dimensiunea scrisului) nu au nimic de-a face cu savoarea de a le folosi. Totuși simțim nevoia să atingem. Suntem ființe care ne tragem din animale, în ciuda puterii de a ne imagina și de a conceptualiza, de a avea procese cerebrale mai complexe, de a vizualiza și de a încadra în context; suntem ființe care experimentăm lumea doar cu ajutorul celor cinci simțuri (și poate, dacă avem înclinații - cu supra-simțul, care percepe ceea ce nu se poate simți
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cele două tipuri de clasificare ține de modalitatea în care se raportează la dilema lui Sartori. Având în vedere că tipul de clasificare radială urmează ideea lui Wittgenstein privind asemănările de familie, el presupune faptul că un fenomen poate fi conceptualizat plecând de la un set de atribute definitorii care nu sunt împărtășite de toate cazurile particulare. Cu alte cuvinte, niciunul dintre cazuri nu este identic cu celălalt , însă fiecare membru al familiei împărtășește câteva atribute definitorii cu ceilalți membri ai acesteia
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
privitoare la așa-numita democrație "cu adjective" (Collier & Levitsky, 1997). Chiar dacă nu este locul să intrăm în profunzimile acestei dezbateri, credem că pentru a ne clarifica poziția, este relevant să spunem câteva cuvinte cu privire la modul particular în care a fost conceptualizată democrația, mai cu seamă când vine vorba de a o studia în raport cu populismul. Cu alte cuvinte, nu intenționăm să propunem un nou concept de democrație, sau să rezumăm definițiile sau teoriile democrației existente, ci mai degrabă vom trasa o schiță
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
are ca punct de plecare sugestia făcută de el privind cele trei perioade istorice principale, împreună cu unele surse primare odată obscure pe care le-a descoperit ca pionier al formei. Acestea fiind spuse, încerc să reorganizez materialul și să-l conceptualizez din punct de vedere istoric prin asimilarea și în același timp prin depășirea a ceea ce Paul Many numea "înțelegerea instituționalizată biografic a istoriei jurnalismului" (561). Acesta este punctul fundamental de plecare preluat de Connery în privința jurnalismului literar narativ în anii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Kenneth Burke, a cărui ilustrare tocmai am parcurs-o, împreună, în subcapitolul anterior. Cu toate că narațiunea, ca tehnică retorică, e cunoscută din vremea antichității și reapropriată, ca atare, din perspectiva criticismului neo-aristotelian, Walter F. Fisher, "părintele" orientării critico-retorice narative, o conceptualizează diferit. Pentru Fisher, povestea sau narațiunea reprezintă un element fundamental al comunicării umane, grație capacității sale de a oferi structură experienței oamenilor, în timp ce tot ea, povestea, ajută ființele umane să formeze comunități care împărtășesc modalități comune de interpretare și înțelegere
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ce poartă numele de criticism retoric îi datorează (și) lui Lewis și poate în primul rând lui Lewis condiția de posibilitate. Criticismul narativ, cum am văzut, este un tip de abordare a fenomenelor discursive din perspectiva unei paradigme alternative, care conceptualizează domeniul Științelor comunicării însuși într-o manieră radical diferită de cea întreprinsă, de pildă, de cercetătorii veniți dinspre științele sociale și chiar diferită de modalitățile (mai) tradiționale de abordare critico-retorică a discursului în general. Însă efortul deosebit al lui Lewis
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
economice; pe de altă parte, însă, Foucault se angajează într-o analiză mai profundă, orientată politic, a sistemelor de gândire, distorsionate, firesc, din perspectiva unei ideologii sau a alteia. Foucault propune, deci, două modalități radical diferite, fundamentate istoric, de a conceptualiza puterea: "schema contract-opresiune, cu caracter juridic și schema dominare- represivitate sau război-represivitate, pentru care opoziția pertinentă nu este cea dintre legitim și ilegitim, ca în cazul primei scheme, ci cea dintre luptă și supunere"715. În contextul dichotomiei de mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Furet XE "Furet, François" și toți ceilalți. Nu pot să spun că e aceeași situație ca la Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" . Dar există sigur o dimensiune pe care nu o pot măsura, nu știu cum se poate măsura, nu o pot conceptualiza, nu știu exact ce influență a putut avea conexiunea evreiască. Oricum, nu cred că asta a fost influența de bază. Dar este ceva mult mai profund care se întâmplă la Chicago, și în America în general. Eu mă simt bizar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
auzit de el, iar el nu a auzit de mine. Și totuși, de unde aceste afinități? Nu vreau să vorbesc de lucruri oculte, pe care nu le înțeleg. Dar rațional nu există absolut nici o legătură! Aici este ceva ce nu pot conceptualiza: nici măcar nu sunt așa de mulți cercetători care au în centrul atenției tocmai aceste două subiecte. Pur și simplu, statistic vorbind, nu prea sunt. Nu cunosc pe nimeni la Ierusalim sau în tot Israelul care să se ocupe atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
se combine politica comparată și relațiile internaționale pentru a înțelege "noua guvernanță" a Uniunii Europene. În ciuda eclectismului, această agendă susține faptul că Uniunea Europeană nu este un stat, ci un sistem unic de guvernanță non-ierarhică, reglementatoare și deliberativă. Această agendă care conceptualizează Uniunii Europene ca fiind sui generis, îi explică în primul rând evoluția folosind o (nouă) teorie instituțională, și sugerează că legitimitatea este garantată pe baza rezultatelor transparente, eficiente în sensul lui Pareto, și consensuale. Totuși, această agendă este vulnerabilă criticilor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
fost utilizată cu succes într-o mare parte a cercetărilor actuale despre UE. De exemplu, Uniunea Europeană este de multe ori tratată ca un fel de sistem federal și comparată cu Statele Unite sau cu Germania (Scharpf, 1988). UE a mai fost conceptualizată și ca un sistem consociațional (Taylor, 1996). Și o mare parte a studiilor despre procedurile legislative comunitare utilizează modele de votare, bazate pe ideea de rational choice (alegere rațională) (Tsebelis și Moser, 1996; Crombez, 1996; Garrett și Tsebelis, 1996; Steunenberg
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
că fac parte dintr-o pătură cât de cât instruită a societății româ nești. Nu cred c-ar fi foarte puțini, nu cred c-ar fi minoritari. Dar mă întreb ce gândește marea masă despre ideea de jus tiție, cum conceptualizează. Oamenii se gândesc la contactele avute personal cu justiția. Au avut un proces, l-au pierdut, deci nu mai au încredere în justiție. Au avut un proces, l-au câștigat, au încredere în justiție. La urma urmei, ideile progre siste
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
este construit, constituit și reconstituit prin fiecare interacțiune dintre actorii sistemului.113 Spre exemplu, legitimitatea statului suveran se bazează pe valori, altele decât principiul suveranității în sine. Christian Reus Smith a utilizat conceptul de scop moral al statului pentru a conceptualiza valorile justificatoare și a argumentat că diferite idei hegemonice despre scopul moral al statului au conferit suveranității diferite înțelesuri în diverse perioade istorice.114 Un alt subiect cercetat sunt consecințele "naționalizării" actorilor statali într-un sistem teoretic care încearcă să
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fluide și relaționale? Cine participă la construirea identităților? Care este scopul și care sunt resursele reclamate? Ce înseamnă acest lucru pentru cercetarea empirică? Cum putem să studiem o identitate care este fluidă, schimbătoare? Cum pot specialiștii în relații internaționale să conceptualizeze identitățile și să le studieze în moduri relevante și utile?237 Noțiunea de identitate este utilizată în abordarea constructivistă, la fel ca și alte concepte, în moduri disparate, iar nivelelor multiple de analiză se adaugă diversitatea punctelor de vedere. Cei
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Tipul de anarhie depinde de ceea ce doresc statele să fie. Presupoziția se bazează pe caracterul construit al identității, iar caracterul anarhiei depinde de modul în care identitățile, respectiv interesele sunt definite. Wendt propune o teorie științifică a sistemului internațional, dar conceptualizează identitatea ca fiind circumscrisă identității statale. Cu alte cuvinte, Wendt are nevoie ca identitatea să fie construită și, în același timp, dată. Acest dat necesar nu poate fi susținut decât prin excluderea dimensiunii constructiviste. Conceptul de identitate este impus printr-
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
relație de constituire reciprocă. Statele sunt parțial autoconstituite, prin propria lor dinamică internă, și parțial produse de mediul internațional. Dinamica internă și cea internațională sunt ambele esențiale. Christian Reus Smith a utilizat ideea de scop moral al statului pentru a conceptualiza valorile justificatoare și a argumentat că diferite idei hegemonice despre scopul moral al statului au conferit suveranității diferite înțelesuri în diverse perioade istorice.340 Legitimitatea statului suveran se bazează și pe alte valori, nu numai pe principiul suveranității în sine
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pot impune identități altora. Teoreticienii reprezentărilor postulează faptul că elitele pot construi alteritatea prin "numirea" unor identități anume pentru a legitima propria dominație. Acest cadru plasează agentul în abilitatea unui grup de a proiecta identități pentru alții. În schimb, psihologii conceptualizează aceste procese sociale în termeni de categorizare și selecție, plasând agentul la nivel individual.377 Teoreticienii identității sociale încearcă să afle de ce și cum indivizii convertesc percepțiile legate de diferențe în categorii care definesc grupurile. Acest lucru conduce către al
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]