798 matches
-
mantia ocrotitoare. Providență Divină, Îngerul Iubirii, ajută-ne să gustăm iubirea lui Isus. Providență Divină, Îngerul păcii, fă ca sfânta frică de Dumnezeu să domnească în inimile noastre. Providență Divină, Îngerul mângâierii, păzește-ne și ocrotește-ne. Providență Divină, Îngerul concordiei, unește totdeauna inimile noastre întru caritate. Providență Divină, Îngerul sfântului exemplu, fă-ne să devenim Evanghelii vii. Providență Divină, Stăpână măreață a binelui, consumă-ne în iubirea lui Isus și a sufletelor. Sfântă Providență a planurilor admirabile, transformă-ne în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vă aduceți cu toți aminte numai de ceea ce ne unește, să depărtăm astăzi cuvintele amari și resimțimintele cari nu ar fi la locul lor, nici la momentul lor. Însă să nu pierdeți din vedere că, dacă entuziasmul dă coroanele, numai concordia, numai dreptatea, numai înțelepciunea le întărește pe fruntea celor ce le poartă. (Aplauze.) Sunteți marea majoritate a acestei Adunări, puteați dar să faceți această proclamare prin propriele d-voastră forțe și fără al nostru concurs; însă îndrăznesc a declara, în numele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
diplomația și detașarea. SHRI MATAJI NIRMALA DEVI - Maestrul spiritual unanim recunoscut în Sahaja Yoga. Este fondatoarea Sahaja Yoga și s-a ocupat direct și personal de răspândirea acestei metode în întreaga lume. Pentru meritele deosebite în promovarea păcii și a concordiei universale, a primit recunoașteri din partea celor mai importante instituții și personalități mondiale. În anul 1989 I s-a conferit Medalia Păcii a Națiunilor Unite. A fost nominalizată de două ori la Premiul Nobel pentru Pace. SHRI SURYA - zeul soarelui. SHRI
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
publicate în ziar o poartă autorul materialului” pentru că „punctul nostru de vedere nu întotdeauna poate să coincidă cu punctul de vedere al celui ce semnează, deoarece redacția respectă principiul democratic al pluralismului de opinii.” Firesc demersul, pentru că asta și înseamnă Concordia: concordanță, bună înțelegere, pace, unitate, a merge împreună. În gazetă semnează materiale de substanță: Ilie Gavanos Cu „undă verde”, Florea Șapcă, profesor de istorie cu ale sale considerații de ordin juridic despre „Particularitățile stăpânirii pământului conform dreptului de preemțiune în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nicolae Șapcă: „La Ionică și doina neamului?”, dar și Opinii „Ar fi bine și frățește”; Vadim Bacinschi: „De la Tisa pân' la Mare. Sate, sate neuitate.” Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform” Ivăr Siminoc la ”Divanul înțelepților”; Leon Părpăuț la „Talente tinere”, Alin Durere „In memoriam - Emil Cioran; Leonte Zvâncă - Opinii; Alexandra Popescu - „Deputați în cotidian”; Dumitru Hăjdău - „Viața, cum este ea” ș.a. Dintr-o pagină cu versuri de Grigore Bostan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dorințelor noastre, mărind prestigiul și autoritatea poporului nostru românesc din Bucovina, care ca băștinaș, are dreptul, menirea și chemarea de a fi întâi în țară.”... Această gazetă înlocuia Revista politică de la Suceava, iar pentru a o organiza, membrii Societății bucovinene „Concordia” l-au chemat din Transilvania și l-au folosit pe publicistul Pompiliu Pipoș, care redacta partea politică, iar după moartea acestuia direcția periodicului va fi luată de G. Bogdan-Duică (mai 1893 - iulie 1894), ajutat de Vasile Marco, ca redactor responsabil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți îi lasă și colaboratorii: V. Bumbac, C. Morariu, T. Robianu, V. Codreanu, T.V. Ștefanelli, Gheorghe din Moldova, A.C.Cuza, Adela Xenopol, Averchie Macovei, Olimpia Iliuț, C. Drăgulinescu. În periodicul din 26 octombrie/7 noiembrie 1895, Comitetul Societății politice Concordia publică Apelul prin care face cunoscut 90 faptul „istoric că de la 1774 până pe la finele primului deceniu al secolului prezent, afară de limba germană, care se folosea numai în trebile interne ale oficialilor împărătești, româneasca a fost singura limbă în care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gazeta Bucovinei, alături de Tudor Flondor și C. Berariu a lucrat și Temistocle Bocancea, împreună fiind autori ai libretului de operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei, ziar întemeiat la Cernăuți la 14 mai 1891 de către luptătorii bucovineni adunați în societatea politică „Concordia”, sub conducerea boierului Grigorcea. Director al ziarului era Pompiliu Pipoșiu. Prin articolele sale hotărâte, energice și pline de avânt național, Gazeta Bucovinei a știut să mobilizeze întreaga conștiință națională și cuvântul său era socotit un adevărat îndreptar politic. (Din aprecierile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
asta nu știm, nici nu o să simțim... La așa anumita partidă națională nu vedem nici program, nici organe care să-l dezvolte”. Și din această cauză a fost nevoie de o organizare politică a românilor și s-a ajuns la... Concordia Nefiind organul unui partid politic românesc, Revista ataca, cu vehemență, deopotrivă administrația austriacă cât și pe românii, care în fața alegerilor spuneau că alcătuiesc partidul național, dar nu erau decât niște asociați la exploatarea drepturilor românilor în folosul personal. La 15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fostul său coleg de școală și studenție. Nu lipsesc note bibliografice, știri literare, teatrale, muzicale, cronici dramatice, varietăți. Ideile politice ale revistei prind a da roade. Dezinteresului și dezbinării, bărbații cu răspundere în viața politică se grupează în Societatea politică „Concordia” (1890) și încearcă să reconstruiască încrederea, sinceritatea și frăția în sânul populației și bisericii bucovinene. În aprilie 1891, revista respectându-și ceea ce spusese anterior, se dădea la o parte, încetându-și activitatea, făcând loc noului periodic „Gazeta Bucovinei”, scos la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
presărate aici, la care s-au adaos morminte nouă ale vitejilor legionari din luptele sângeroase ale războiului prezent; în temeiul acestor drepturi am trăit aici cei 150 de ani din urmă, ca un liniștit element de cultură, în pace și concordie, în mijlocul poporului român, care, deși suferind greu sub stăpânirea străină îndelungată, a arătat inimă caldă pentru vecinul popor polon, când martirii libertății noastre au căutat dincoace de Nistru scut în contra călăilor și temnicerilor. În amintirea neștearsă a poporului polon trăiește
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mine româna, noi cu mama maghiara și cu tata germana... Așa vorbeam noi și nimănui nu i se părea că ceva nu este în ordine. Mult mai târziu am dat de problemele legate de această temă. Acolo însă, acolo în Concordia mea, unde trăiau toate națiile posibile din România, din toate zonele, nimic nu era nefiresc! Decisiv am fost marcat în aceeași măsură de germană și română. Biografia mea pare o întreagă fantezie spre deosebire de opera mea care pare (sau poate părea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
instalat, în camera din dreapta, Nichita și Velea, încă becheri pe-atunci, iar în cea din stânga familistul ca și mine Cezar Baltag, căsătorit din studenție cu regretata poetă Ioana Bantaș. Viața coloniei noastre din strada Naipu s-a desfășurat în deplină concordie vreme de aproape trei ani, cât am poposit în acel spațiu de semirusticitate, un spațiu de contrast aproape șocant dacă-l raportam la acela din „centru“, unde ne desfășuram activitățile profesionale de rutină. Navigam zilnic între două lumi, pur și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Marcu, Ochia (min. 75 Bucă), Cojenel (min. 46 Bănaru) - Șt. Iordache, Tigoianu (min. 57 Ivașcă). Antrenor: Emil Ursu. Arbitru: Dragoș Istrate (București). Asistenți: Valentin Avram (București), Gabriel Stroe (Pitești). Observatori: Mihai Calistru (Botoșani), Constantin Mara (Predeal). Spectatori: 300. 10 APRILIE CONCORDIA CHIAJNA - FCM BACĂU 1-0 (0-0) Din păcate, elevii lui Gheorghe Poenaru se întorc cu mâna goală de la Chiajna, acolo unde au cedat la limită o partidă din care putea scoate măcar un punct. După o primă repriză anostă, din care
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
acest moment, totul este comun între noi. Credeți în mine, precum cred eu în Domnia-Voastră! Singur numai Dumnezeu poate ști ceea ce viitorul păstrează patriei noastre! Din parte-ne, să ne mulțumim întru a ne face datoria. Să ne întărim prin concordie! Să unim puterile noastre spre a fi la înălțimea evenimentelor! Providența, care a condus pe alesul Domniei-Voastre pănă aici și care a înlăturat toate piedecele din calea mea, nu va lăsa neîndeplinită opera sa. Trăiască România!" Negreșit că începutul domniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
continua gândul pe un suport concret: Draga mea, dacă ai putea să-mi pui un supliment, aș fi cel mai fericit om de pe planetă! Desigur că mama se conforma întru totul rugăminții tatălui meu, iar cina lua sfârșit în deplină concordie apoteotică în cadrul sfintei familii terestre, considerată a fi însăși temelia, frumusețea și scopul existenței umane. Dar: " Timpul nu mai avea răbdare." (Marin Preda) Ceva misterios, impalpabil și periculos plutea în apropierea noastră. După igiena obligatorie de seară, ne-am ocupat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Frontului Renașterii Naționale, de altfel, singura organizație care a depus liste electorale. Adunările legiuitoare și-au început activitatea la 7 iunie 1939; în mesajul de deschidere Carol al II lea afirma că acestea sunt reunite sub semnul renașterii și al concordiei naționale, generate de actul din 10 februarie 1938 când el, regele a intervenit cu gândul curat și cu conștiința că îndeplinește un comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam și moștenirea sfântă a făuritorilor României Mari. Constituirea Parlamentului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Providențe. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă facă sfinte pe toate. Rugați-vă pentru mine». Don Calabria mergea deseori să viziteze surorile, pentru a le încuraja în munca lor grea materială și spirituală. Dorea ca între ele să domnească concordia și veselia. Uneori se înfățișa cu o istorioară curioasă ori le punea la încercare cu ghicitori și replici inocente, ca aceasta: «N-ați auzit, surorilor, ce i s-a întâmplat lui don Antonio B.?». În fața privirilor interogative ale femeilor uimite
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iar imaginea de înapoiere generală persistă. Ion Iliescu trebuie să fie un om necăjit. Dolănescu și Benone Sinulescu s-au împăcat, după un război de 40 de ani, fără să fie nevoie de intervenția sa, iar intenția de a reinstaura concordia în Insula Afroditei n-a dat chiar rezultatele scontate. Sigur că, vineri, cînd a auzit că-l cheamă Vodă la palat, Gigi Becali a azvîrlit cît colo helanca albastră pe care o purtase toată ziua, și-a pus cămașă albă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pentru "reținerea absentului", iar pe cel din greacă pentru "reelaborarea absentului".25 Procesul de reelaborare dovedindu-se mai dificil decât reținerea (imaginea a ceea ce e absent se fixează, e ușor de repetat), fantezia înclină către ireal mai mult decât imaginația. Concordia această lexicală nu e însă întotdeauna foarte clară, deși distincția se menține în timp. Grecescul phantasia a fost tradus în latină în trei feluri: visiō,26 imaginatio și transliterarea phantasia (poetica). Într-o abordare cronologică, visio e atestat primul, la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a sofiștilor era construită pe privilegiul puterii autoritare, deținut de aristocrația cetății lor, Platon atacă în primul rând tema fracturii dintre demos și aristoi. Ideea sa de construcție politică este condiționată de unitatea pólis-ului, implicit de ideea de concordie − temă reluată peste timp în unele teorii politice, târzii medievale și renascentiste (v. descrierea societății feudale tripartite, Duby 108-09). Specializarea profesională a trei segmente sociale ale cetății, similare realității naturii umane (cele trei nivele din anima), nu implică o diferență
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
trebuie să existe diferențe de situare economică între guvernanți și guvernați (idee influențată de imaginea idilică a unui stat nestructurat social), atât pentru a înlătura fracționările interne, cât și pentru a elimina șansele de război între cetăți. Teza aceasta, a concordiei, a fost dezvoltată și în programul Academiei sale din Atena în legătură cu practica politică locală, dar a fost orientată și către formarea filosofică a viitorilor legislatori ai cetății (Giorgini 27); este deosebit de relevant acest aspect, dacă ar fi să comparăm paideia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prefață" a "oglinzilor principilor" de mai târziu. Philia, noțiunea greacă fundamentală pentru înțelegerea Eticii, văzută cu multiplele ei înțelesuri (Cărțile VIII și IX), este interesantă pentru discuția de față ca politiké philía, prietenia politică, traductibilă parțial și prin concordia (homonóia). Dacă e să realizăm, ca până acum, paralela cu evul mediu, s-ar putea spune că, dacă valorile familiale ale prieteniei (între tată și fiu, între soț și soție) se regăsesc doar parțial în morala creștină, cea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este redactor-șef la „Familia română” de la Oradea (din 1998), unul dintre conducătorii Editurii „Alexandru cel Bun” și președinte (din 2000) al Fundației „Casa Limbii Române” din Cernăuți. T. debutează în presa locală cu versuri, în 1962. Mai colaborează la „Concordia”, „Bucovina”, „Glasul Bucovinei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Buletinul «M. Eminescu»”, „Literatura și arta”, „Literatorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Septentrion literar” ș.a., precum și la numeroase alte periodice din Ucraina și Serbia. Prima carte, Harpele ploii, i-a apărut în 1981
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]