1,810 matches
-
asertivă mai mare decât alte tipuri de subordonate (relative și circumstanțiale) (v. și Ledgeway 2008: 459 pentru o observație asemănătoare asupra napolitanei vechi). Această predicție, formulată ca observație de unii autori (v. Zafiu 2014 cu referire la inversiunea în propoziții condiționale) este confirmată de excerptarea preliminară a materialului, însă va trebui verificată statistic mai riguros într-o cercetare viitoare. Așadar, inversiunea este cel mai frecvent atestată în propoziții conjuncționale (completive sau circumstanțiale) (pentru relația dintre inversiune și complementizatorul să subjonctival, v.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1648: 9r) q. Adevăr grăesc voao căveni-vor toate acestea spre neamul acesta (NT.1648: 31r) Mai rar, structurile inversate apar în subordonate circumstanțiale (112) și, foarte rar, în propoziții relative (113) (v. Zafiu 2014 pentru o discuție detaliată a circumstanțialelor condiționale): (112) a. Atunce cânduîntoarce-se-va vrăjmaș<ul>ui mieu înderretu, nu voru putea și vor peri de fața ta (PH.1500−10: 5r-v) b. Cătră tinre chemu, Dzău mieu, nu mai tăcea de la menre, se nu cumva mai tăcea-veri de la menre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deci structurile de tip V-AUX / V-CL-AUX. Poziția auxiliarului rămâne un indicator fidel pentru diagnosticarea deplasării verbului la C. De asemenea, în §3.2.1.2 supra, am scos în evidență dificultățile de natură fonologică pe care le ridică inversiunea condiționalului (structurile V−AUX și unele structuri V−AUX−CL rezultă sistematic în structuri cu hiat, ceea ce diminuează în mod server rata inversiunilor cu condiționalul), astfel că am decis să avem în vedere doar formele de viitor și de perfect compus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1.2 supra, am scos în evidență dificultățile de natură fonologică pe care le ridică inversiunea condiționalului (structurile V−AUX și unele structuri V−AUX−CL rezultă sistematic în structuri cu hiat, ceea ce diminuează în mod server rata inversiunilor cu condiționalul), astfel că am decis să avem în vedere doar formele de viitor și de perfect compus, a căror inversiune - fie V−AUX, fie V−CL−AUX - nu este afectată de constrângeri fonologice. Tabelul 3 prezintă distribuția gramaticii V-la-C în funcție de criteriul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tipul de auxiliar (§3.2.1.2 supra) și la distribuția inversiunii în propoziția principală vs propoziția subordonată (§3.2.2.2.2 supra), am eliminat din cercetarea cantitativă a distribuției globale a gramaticii V-la-I vs gramatica V-la-C formele de condițional, întrucât constrângerile fonologice joacă un rol foarte important în inversiunea condiționalului. Dată fiind păstrarea condiționalului inversat în imprecații, unde verifică trăsătura [+directiv] proiectată în planul irrealis (v. §III.3.5) - context înregistrat și pentru româna veche -, luarea în considerație a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inversiunii în propoziția principală vs propoziția subordonată (§3.2.2.2.2 supra), am eliminat din cercetarea cantitativă a distribuției globale a gramaticii V-la-I vs gramatica V-la-C formele de condițional, întrucât constrângerile fonologice joacă un rol foarte important în inversiunea condiționalului. Dată fiind păstrarea condiționalului inversat în imprecații, unde verifică trăsătura [+directiv] proiectată în planul irrealis (v. §III.3.5) - context înregistrat și pentru româna veche -, luarea în considerație a condiționalului ar fi creat ambiguitate în discuția privitoare la gramatica V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vs propoziția subordonată (§3.2.2.2.2 supra), am eliminat din cercetarea cantitativă a distribuției globale a gramaticii V-la-I vs gramatica V-la-C formele de condițional, întrucât constrângerile fonologice joacă un rol foarte important în inversiunea condiționalului. Dată fiind păstrarea condiționalului inversat în imprecații, unde verifică trăsătura [+directiv] proiectată în planul irrealis (v. §III.3.5) - context înregistrat și pentru româna veche -, luarea în considerație a condiționalului ar fi creat ambiguitate în discuția privitoare la gramatica V2 a limbii vechi.După cum
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întrucât constrângerile fonologice joacă un rol foarte important în inversiunea condiționalului. Dată fiind păstrarea condiționalului inversat în imprecații, unde verifică trăsătura [+directiv] proiectată în planul irrealis (v. §III.3.5) - context înregistrat și pentru româna veche -, luarea în considerație a condiționalului ar fi creat ambiguitate în discuția privitoare la gramatica V2 a limbii vechi.După cum am subliniat în repetate rânduri în secțiunile anterioare, deplasarea la C în gramatica V2 romanică veche este în primul rând o strategie de codare a forței
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inversiunea are loc. Pe de altă parte, verificarea trăsăturii [+directiv] prin deplasarea verbului la C nu a fost eliminată (ci, mai degrabă, este opțională, vezi variația de la imperativ Du-te și culcă-te / te culcă!). Astfel, întrucât în limba veche condiționalul se inversează din princina a două trăsături, dintre care numai una prezintă relevanță diacronică, am considerat că analiza cantitativă a condiționalului generează ambiguitate. Din acest motiv și din considerentele fonologice explicate mai sus, am lăsăt deoparte condiționalul și ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
degrabă, este opțională, vezi variația de la imperativ Du-te și culcă-te / te culcă!). Astfel, întrucât în limba veche condiționalul se inversează din princina a două trăsături, dintre care numai una prezintă relevanță diacronică, am considerat că analiza cantitativă a condiționalului generează ambiguitate. Din acest motiv și din considerentele fonologice explicate mai sus, am lăsăt deoparte condiționalul și ne-am concentrat asupra perfectului compus și a formelor simple de viitor. Datele sunt prezentate în două tabele. Tabelul 4 înregistrează ocurențele structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în limba veche condiționalul se inversează din princina a două trăsături, dintre care numai una prezintă relevanță diacronică, am considerat că analiza cantitativă a condiționalului generează ambiguitate. Din acest motiv și din considerentele fonologice explicate mai sus, am lăsăt deoparte condiționalul și ne-am concentrat asupra perfectului compus și a formelor simple de viitor. Datele sunt prezentate în două tabele. Tabelul 4 înregistrează ocurențele structurilor V-la-I și V-la-C într-o manieră defalcată, după fiecare tipar de construcție urmărit. Tabelul 5 prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întreprinde un studiu al inversiunii auxiliarului bazându-se pe o analiză calitativă a CC2.1581 și arată că alternanța dintre structurile inversate și structurile neinvesate poate fi interpretată și ca strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție condițională - propoziție principală; propoziții principale coordonate). Foarte interesantă și nesemnalată în bibliografie este foarte rara situație în care dacă (condițional (127a) sau marcă a transpunerii interogației totale în vorbire indirectă (127b)) este omis / elidat, subordonarea făcându-se fără altă marcă decât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dintre structurile inversate și structurile neinvesate poate fi interpretată și ca strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție condițională - propoziție principală; propoziții principale coordonate). Foarte interesantă și nesemnalată în bibliografie este foarte rara situație în care dacă (condițional (127a) sau marcă a transpunerii interogației totale în vorbire indirectă (127b)) este omis / elidat, subordonarea făcându-se fără altă marcă decât inversiunea. (127) a. √ Face-veri dumneata acest lucru, noa<uo> părea-va foarte drag; carile dumneata veri împlea cu vârvu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
învăța[t] să întreb fr[ații] de sat și nepoții √ fi-vo[r] vreadnici să de ei pentru capul miu, să-m scumpere capul și să ție ei moșîia. (DÎ.1563-4: II) Exemplele de tipul (127a) amintesc în parte de propozițiile condiționale de tipul III din engleză (situație ireală proiectată în trecut), în care inversiunea auxiliarului conduce la imposibilitatea lexicalizării conjuncției condiționale if (engl. Hadi it tinot rained yesterday, we would have finished painting the walls = If it had not rained yesterday
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-m scumpere capul și să ție ei moșîia. (DÎ.1563-4: II) Exemplele de tipul (127a) amintesc în parte de propozițiile condiționale de tipul III din engleză (situație ireală proiectată în trecut), în care inversiunea auxiliarului conduce la imposibilitatea lexicalizării conjuncției condiționale if (engl. Hadi it tinot rained yesterday, we would have finished painting the walls = If it had not rained yesterday, we would have finished painting the walls ' Dacă n-ar fi plouat ieri, am fi terminat de zugrăvit pereții'). De
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din perspectiva formării gramaticii V2 relaxate a limbilor romanice vechi, fază de tranziție în trecerea de la latină la limbile romanice. Această categorie include situații în care verbul se deplasează la C în condițiile în care este precedat de propoziții subordonate condiționale sau temporale, de ablativul absolut, de negație, de adverbe/grupuri adverbiale. Cu privire la româna veche, este de reținut și observația Rodicăi Zafiu (2014), conform căreia inversiunea (deplasarea V-la-C) din propozițiile principale este o strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de ablativul absolut, de negație, de adverbe/grupuri adverbiale. Cu privire la româna veche, este de reținut și observația Rodicăi Zafiu (2014), conform căreia inversiunea (deplasarea V-la-C) din propozițiile principale este o strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție condițională - propoziție principală; propoziții principale coordonate). Ledgeway (2012: 153) ilustrează această categorie prin exemple precum cele din (135). (135) a. Quod si resilierit, destinaui illum artificii docere 'dacă e neobosit, am hotărât că va învața o meserie' (latină; Petroniu, Satyricon; Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
avut ca soț Diogenia timp de trei ani și șapte luni și s-a săvârșit în pace' (CIL III, 7582, Tomis) Foarte relevant pentru asimetria propoziție principală/propoziție subordonată ni se pare exemplul (142), unde se observă că propoziția subordonată condițională prezintă ordinea canonică, cu verbul la final, iar propoziția principală prezintă o formă de gramatică V2, cu verbul în a doua poziție; a se remarca și valoarea iusivă a verbului din propoziția principală: (142) Quod si q(ui) ex eis
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche, deplasarea verbului în domeniul C, manifestată prin encliza auxiliarelor și a pronumelor clitice, este mult mai frecventă decât în româna contemporană și apare atât în contextele familiare din româna contemporană (pentru verificarea trăsăturii [+directiv] la imperativ și cu imprecațiile condiționale și subjonctivale), cât și într-o serie de alte contexte, unde factorii injonctivi nu sunt implicați. Pentru acest al doilea tip de deplasare la C, care a fost eliminat diacronic în trecerea la româna modernă, am propus o analiză mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniul complementizatorului (V-la-C), diagnosticată prin encliza pronumelor clitice și/sau a auxiliarelor, este de asemenea prezentă în gramatica românei moderne; locusul deplasării la C este FINP - trăsătura [+directiv] este responsabilă de deplasarea la C pentru imperativul pozitiv și în imprecațiile condiționale și subjonctivale - gerunziul se deplasează la FINP în vederea verificării morfologiei nonfinite strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea grupului verbal (phrasal VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
secolele 12-14; în analiza portughezei vechi, Ribeiro (1995) are în vedere texte din secolul al 14-lea. 1 Opțiunea V-la-C este încă prezentă în româna modernă (ca opțiune generală, la imperativul afirmativ și la gerunziu; ca opțiune reziduală, la imprecațiile condiționale și subjonctivale și în unele contexte puternic marcate stilistic; v. §3.5 infra) și era mai frecventă în limba veche, caracterizată de o gramatică V2 reziduală (v. §IV.3.2.2.4). 2 Pe scurt, operațiunea de deplasare lungă a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care mi-a atras atenția că analiza prin excorporare (operațiune identificată de el însuși) este exclusă tot de comportamentul adverbelor clitice. 4 Deplasarea centrului cu proprietățile de linearizare explicate în (8) a dat naștere la formele sintetice de viitor (și condițional) din limbile romanice (altele decât româna); în structura V-AUX, auxiliarul a fost reanalizat ca afix și apoi ca marcă flexionară a verbului (Roberts și Roussou 2003: 48-58). 5 Din perspectivă diacronică, vom arată în §IV.4 că, în structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai degrabă cu poziționarea joasă a subiectului (in situ sau în periferia vP) în combinație cu deplasarea joasă a verbului. (i) aueilăsat cu al lor cuvânt (DÎ.1599: XXX) 6Alte funcții ale SAI în engleză sunt inversiunea negativă (i), inversiunea condițională (ii), legitimarea unor forme de elipsă (iii) etc.: (i) At no time willJessica say that. 'Jessica nu va spune asta niciodată' (ii) Hadthe people not been informed, the situation would have been much worse. ' Situația ar fi fost mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ce urmează la auxiliarul pasiv; din punct de vedere morfologic, auxiliarul pasiv are comportamentul unui verb plin, variind flexionar în funcție de mod, timp și aspect. 2 V. §3.1.4.2 infra pentru exemplificare și analiză. 3 Structurile dublu compuse de condițional sunt sporadice (Zafiu 2016): De-ară fi amu fost fiind pre pămant (CPr.1566: 553;Zafiu 2016). 4 Viitorul perfect dublu compus (Zamfir 2007; Zafiu 2016) este atestat rar, în unele texte din secolele al 16-17-lea, și este în general
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
auxiliarul antepus cu acelea cu auxiliarul postpus" (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 180); "putem admite [...] mobilitatea auxiliarului față de infinitiv (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 187). 30 Adams (2013: 652-673) remarcă aceeași mobilitate în latină a componentelor formelor ulterior gramaticalizate ca viitor sau condițional în limbile romanice. 31 Zafiu (2016) propune și segmentarea fi-reaș pentru exemple de acest tip (reaș < vreaș); pentru discuția de față, segmentarea alternativă acoperă același fenomen, i.e. inversiunea auxiliarelor între ele. 32 În structurile neinversate, semiadverbul mai prezintă proprietățile de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]