4,850 matches
-
vede limpede ce chin (este termenul ce se repetă) presupune scrisul predist. „Chinul” este amplificat în acest caz de voința de a depăși ceea ce în altă parte el numește „tema naratorului”. Tema și, desigur, viziunea asupra ei. Autorul ține o condică a numelor, face fișa personajelor, stabilește scenariul, apoi îl schimbă și o ia de la capăt. Este limpede, nu scrie ușor, nu merge pe mâna inspirației, gândește mult și notează esențialul. Când reușește, este extraordinar de bucuros. „Deodată neputința de a
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
undeva, pe un drum, o situație încă neelucidată. M-am prezentat la miliția locală, m-a luat în evidență, mi-a eliberat o adeverință de identitate și mi-a spus să mă prezint în fiecare zi și să semnez o condică și că n-am voie să părăsesc comuna. Bineînțeles că nu m-am mai dus niciodată și după două zile am plecat la Iași. Am revăzut orașul după șase ani. Am avut multe surprize, i-am văzut pe unii dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pomenire, București, 1990; În culisele Europei Libere, București, 1992; Estrellita și regele Țării de Foc, cu o scrisoare de Vintilă Horia, București, 1993; „Momentul adevărului” și alte prospectări critice, Sibiu, 1994; Focul de pistol al lui Settembrini. Pagini regăsite din condica unui ușer, Sibiu, 1995; Celălalt Coșbuc, postfață Constantin Cubleșan, Sibiu, 1995. Traduceri: Ghitare cu ghimpi. Cântece și poeme contestatare din Europa și America Latină (Parafraze, tălmăciri, interpretări), București, 1993. Repere bibliografice: Dan Coman, Marginalii la romanul „Taina albă”, ST, 1956, 6
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
de ruși. Sunt deplânse abuzurile fanarioților, excesele dregătorilor și spolierile domnilor Constantin Hangerli, Ioan Gheorghe Caragea sau Alecu Suțu, rămași de pomină prin dăjdiile impuse. La sfârșitul cronicii se află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
împărăția lor pe hărți în chip de pătrat, dar iezuiții o înfățișează mai bine, ca o lună nu tocmai plină”), din unele sinteze locale de istorie („pentru o mai bună înțelegere a vechimii împărăției lor, vom scrie pe scurt din condica lor letopisețul dinastiei împăraților chinezi”), consultate, probabil, cu ajutorul unor traducători. Relația cu cartea lui Martini există, dar M. l-a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Genilie, M. este o publicație cu aspect de magazin, după modele similare franceze, cu literatură adecvată gustului epocii, cu articole istorice timid orientate în direcția afirmării idealurilor naționale și cu traduceri din literatura romantică. Aici s-au tipărit versurile din „condica” lui Alecu Văcărescu, scrise între aprilie 1795 și decembrie 1796. Le publică I. Genilie, autor și al unei prezentări succinte, care îl arată bine orientat în chestiuni de literatură și de folclor. Un articol despre românii din Istria (cu exemple
MONDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288236_a_289565]
-
creator. Aici ar fi elaborat, spre exemplu, Ion Barbu poezie și studii de matematică, iar Urmuz, celebra fabulă Cronicari. Scandalizat, la un moment dat, că i se servea cafea-filtru de proastă calitate, Ion Barbu nota la 27 noiembrie 1951, în condica de reclamații a cafenelei: „Nu vin la cafenea nici să fac afaceri, nici să stau de vorbă. Vin să-mi fac munca mea de matematician, care are din păcate nevoie de excitantul cafelei. Mă costă bani și sănătate, dar nevoia
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
de primă mână în descoperirea uneia dintre multiplele fațete ale istoriei. Informațiile ne parvin și din alte colecții documentare, culegeri de legi și dispoziții ale caselor regale, imperiale, voievodale, din scrisori, pricini de judecată, hrisoave de organizare a breslelor, privilegii, condici, formule de jurăminte etc. Hrisovul lui Pătrașcu Voievod din 1557 amintește de uciderea unui evreu în vremea domniei lui Mircea Ciobanul. Raportul agenților imperiali, Ioan Belsius și Marcus Bergkovicz către Maximilian de Habsburg, expediat din Hârlău la 8 aprilie 1562
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de inedit a consemnărilor odată cu apropierea de prezent. Structura cărții, scrupulul „științific”, ispita informației enciclopedice fac manifestă influența lui D. Cantemir (văzută ca un repertoriu „prețios” de date, Istoria... avea să-i sugereze lui
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
facem o apreciere pentru programul de antrenament, și o să ai și un regim. Corpul mi se încordează, și mă aștept să mă măsoare din cap până în picioare cu o privire distrugătoare. Dar n-o face, zâmbește doar, după care deschide condica de pe masă și-o răsfoiește. ― În mod normal, trebuie să aștepți cam trei săptămâni pentru o apreciere, dar a anulat cineva programarea pentru mâine-dimineață. Poți ajunge la 8? Mâine la 8 dimineața? A înnebunit? 8 dimineața e în toiul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dimineața? A înnebunit? 8 dimineața e în toiul nopții. ― E bine la opt, mă aud eu spunând. Vorbele mi-au ieșit gură înainte să apuc să mă gândesc la ce tocmai am spus. ― Minunat, zice blonda, scriindu-mi numele în condică. N-o să ai nevoie de echipament, doar un tricou și niște pantaloni scurți.... Se uită la mine și vede cum mi-a căzut fața la gândul că o să port echipament mulat pe corp. ― Merg și niște pantaloni de trening. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de la Brad, Ion, "Românii din Dobrogea", în Românul, 22 septembrie 1878 și în Telegraful, 24 septembrie 1878. Ionescu de la Brad, Ion, Ghica, Ion, Bălcescu, Nicolae, "Românii din Dobrogea", în România Literară, nr. 2/2 ianuarie 1855. Iorga, Nicolae, "Documente. O condică de pomeni dobrogene în 1859", în Revista de istorie, București, 1925. Iorga, Nicolae, "Ce reprezentăm în Dobrogea", în Neamul Românesc, nr. 8-9, Tipografia Neamul Românesc, București, 1910. Iorga, Nicolae, "Drepturi naționale și politice ale românilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu deranjăm. Bine? Vă imaginați răspunsul și cam în douăzeci și ceva de minute, câte doi, câte doi, au plecat liniștiți acasă, iar eu glonț pe terenul de sport. A doua zi, directorul era deja sosit și, când să semnez condica, constat că în dreptul numelui meu la ziua anterioară, scria frumos peste semnătura mea: „Se va tăia ziua din salariu, pentru absență nemotivată”. M-am întors rapid. Chiar în spatele meu rânjea hâtru directorul și fără să mai fie nevoie să cer
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
cu soarta aruncării lor la coș, precum și jurămintele contradictorii de loialitate pe care le depusese ca funcționar, de la numirea sa până acum, ce le privea nu în substanța semnificației lor ci asemeni unor obligații de serviciu ca semnatul zilnic al condicii de prezență, negândindu-se vreodată, măcar teoretic, la posibilitatea unui refuz - formă a protestului. „Toate vin și pleacă” rostise cândva, semeț, într-o discuție cu oarecare subiect politic general, vorbire ce nici nu-i aparținea, luată din gura poporului încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mai mare decât în ziua precedentă, dacă ceasurile acelei dimineți nu s-ar fi amestecat haotice, dacă afișul de pe gardul de peste drum..., dacă nu ne-am fi aflat în ultimele trei zile ale anului când nici un proces nu figura pe condica tribunalului, ca o altă vacanță, dacă președintele ar fi fost acolo la ora aceea de dimineață (când veni, spre prânz, era târziu, timpul se diluase, nu mai avea încărcătura din ajun), dacă n-ar fi început pe străzi pocnetele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
a îmbătrâni” - „De unde știi?” o întrebai. Nu răspunse, în schimb îi simții adierea rochiei albe atingându-mi brațul, apoi prezența i se șterse, în timp ce tatăl meu prinse un post de radio ce transmitea o muzică orientală, tărăgănată și tristă. 22. Condicile tribunalului erau îmbâcsite de procese, curgere fără sfârșit, sălile pline de oameni, împricinați, inculpați, martori, gură cască, iar noi în robele noastre negre, prezidând această varietate tristă, de zeci de ani aceeași, ultimii purtători la scenă deschisă ai principiilor revoluției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
zic, ridicând capul de deasupra socotelilor mele. Eu mâni dimineață îs aici, cucoane Petrache; nu-ntârzii nici o clipă. —Bine, zic eu iar. Și omul s-a dus. Nici n-am știut când s-a dus. Eu eram foarte ocupat cu condicile mele verzi. Iar după masă m-am mirat când am văzut-o pe Polixenia venind. Pe urmă mi-am adus aminte. Aha! vii să faci o leacă de dulceți?... Da. Așa a spus Neculai... —Bine, rostesc eu iar. Las’ că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Bravo! Mi-ai luat vorba din gură. E foarte bine...Și acum să ne veselim...Dă ordin să cânte muzica... Cotoșman: Muzica, muzica, un moment numai să-i dau tonul...Miauuuuu ...(Începe din culise o muzică sărbătorească Toate personajele dansează). CONDICA LUI MOȘ CRĂCIUN I. Personajele: 1. MOȘ CRĂCIUN (Cu sacul plin de jucării în spate și cu un coș cu daruri, bomboane, ciocolată, fructe etc.) pe care îl poartă la braț, la subsuoară, MOȘUL are un registru sau o condică
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
CONDICA LUI MOȘ CRĂCIUN I. Personajele: 1. MOȘ CRĂCIUN (Cu sacul plin de jucării în spate și cu un coș cu daruri, bomboane, ciocolată, fructe etc.) pe care îl poartă la braț, la subsuoară, MOȘUL are un registru sau o condică mare. 2.MIRCEA ANGHELESCU 11. ANDREI 3. MARIANA 12. MARGARETA 4. ILEANA 13. AUREL 5. EMILIAN 14. RADU 6. DĂNEL 15. SAVA 7. PETRUȚA 16. MATEI 8. DOREL 17. MIHAI 9. GEORGEL 18. GINUȚA 10. NICU 19. FLORENTINA Copiii sunt
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
vine... Să-l primim cum se cuvine! GEORGEL: Să strigăm însuflețit Moș CRĂCIUN, bun sosit! MOS CRĂCIUN: (Intră-ncet cu sacu-n spate plin cu jucării. În mână ține un coș cu daruri, iar la subsuoară are un registru sau o condică mare). TOȚI COPIII: Moș CRĂCIUN, bun sosit! MOȘ CRĂCIUN: Bună seara! Bun găsit! Corul cântă, după aceeași melodie următoarele versuri: Moș CRĂCIUN, Moș CRĂCIUN, Fii la noi binevenit, Să aduci darurile tale, Că demult noi te-am dorit! Moș CRĂCIUN
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cam obosit, firește... Bucuros primesc a sta Însă mai întâi, nepoate (către Nicu) Să las sacul jos din spate Ș-apoi daruri vă voi da... Lasă sacul si coșul cu daruri jos și apoi se așează pe scaun, ținând registrul (condica) pe genunchi. Rotește privirea prin sală și se adresează tuturor celor prezenți: Iată, anul s-a-mplinit De când nu ne-am întâlnit... Și acum când am sosit M-am mirat de ce-am zărit: Sate electrificate, Noi orașe ridicate, Blocuri pân la
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Iași, 2007, p. 140. footnote>, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni<footnote Ibidem, p. 138, 154. footnote>. Potrivit Condicii liuzilor, din anul 1803, în satul Belcești se aflau 95 birnici, 6 scutelnici și 11 bejenari, însumând 112 nume<footnote Th.Codrescu, Uricariul, VII, Iași, 1886, p. 319. footnote>, iar în anii 1813<footnote Arh.St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.57
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
95 birnici, 6 scutelnici și 11 bejenari, însumând 112 nume<footnote Th.Codrescu, Uricariul, VII, Iași, 1886, p. 319. footnote>, iar în anii 1813<footnote Arh.St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.57, f.59v. footnote> și respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, Condica visteriei Moldovei din anul 1816, Iași, 1979, p.100. footnote>, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
p.58; Th.Codrescu, op.cit. p.139. footnote>, veniți, de obicei, din afara granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care le era favorabil. Prezența lor la începutul secolului al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
stat, pentru că 13 erau scutelnici ai mănăstirii Frumoasa, 7 erau țigani ai aceleiași mănăstiri, iar mazilul din sat, asimilat în starea negustorilor, își plătea darea la Iași<footnote Ibidem, p.225. footnote>. În primul deceniu al secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]