1,109 matches
-
noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat de acuratețea terminologică. 11 Definițiile clasicizate ale echivalenței logico-semantice (cf. Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt - vezi și Gorăscu, "Condiționalul indiferenței" [...], în acest volum. 14 Alternative
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt - vezi și Gorăscu, "Condiționalul indiferenței" [...], în acest volum. 14 Alternative terminologice: prospectiv//retrospectiv; progresiv//regresiv 15 De altfel, nu întotdeauna posibilitatea de opțiune alternativă antrenează modificări de structură sintactică: putem avea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
640. 23 Cf. Gorăscu (1983). 24 Precum și are un rol suplimentar față de și în structurarea sintactico-discursivă a enunțului: segmentează șirul de elemente aflate în raport copulativ și emfatizează caracterul deschis (până în acel punct) al enumerării. 1 Toate tipurile de conectare/conectori antrenate în procesele luate în discuție sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în structurarea sintactico-discursivă a enunțului: segmentează șirul de elemente aflate în raport copulativ și emfatizează caracterul deschis (până în acel punct) al enumerării. 1 Toate tipurile de conectare/conectori antrenate în procesele luate în discuție sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2 Ne vom ocupa numai de acei conectori dintr-o clasă de conectare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
enumerării. 1 Toate tipurile de conectare/conectori antrenate în procesele luate în discuție sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2 Ne vom ocupa numai de acei conectori dintr-o clasă de conectare pentru care fenomenele avute aici în vedere se verifică. * Utilizăm simbolurile: (α) - aserțiune, (π) - presupoziție 3 Nu intră aici în discuție cele
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2 Ne vom ocupa numai de acei conectori dintr-o clasă de conectare pentru care fenomenele avute aici în vedere se verifică. * Utilizăm simbolurile: (α) - aserțiune, (π) - presupoziție 3 Nu intră aici în discuție cele două tipuri de dacă cu funcție de tematizare − cf. GALR II: 917−918, nici
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
accent frastic pe conector: DÁCĂ mă rogi așa frumos, bine, o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având drept argumente tot funcții propoziționale), putând fi deci considerați predicate de rang înalt, în legătură cu care se poate pune problema caracterului "necesar adevărat"/"necesar fals
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de conversație, principiile raționale care guvernează comunicarea verbală, 4) problema conectorilor pragmatici, a deicticelor, a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7-lea al sec. al XX-lea, și multe altele. 4.2.2.3. Ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
p. 211−217. Șerbănescu [Vasilescu], A., 2007, Cum gândesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor, Iași, Editura Polirom. Ștefan, I., 1979, "Clișeul de vârf. Variațiile de sens ale unui cuvânt", în LR, XXVIII, 5, p. 521-524. Ștefănescu, A., 2007, Conectori pragmatici, București, Editura Universității din București. Șuteu, Fl., 1959, "Expresii la modă", în LR, VIII, 3, p. 55-58. Șuteu, Fl., 1966, "Pe linia folosirii prepozițiilor la nivelul presei", în PN XI , 3, p. 42-44. Taylor, J. R., 2003, La categorizzazione
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
din fereastra dedicată rezultatelor. Prin interogarea rezultatelor din fereastra pentru rezultate se pot vizualiza simultan semnalele privind deplasarea pistonului, viteza de deplasare a tijei cilindrului cu simplă acțiune, presiunea amonte și aval de rezistența hidraulică și forța de antrenare. Pe conectorii către blocul de vizualizare a rezultatelor sunt menționați parametrii măsurați și unitățile de măsură pentru aceștia. 3.3.2.1 Modelarea și simularea cilindrului cu simplă acțiune Ecuația debitului prin cilindrul hidraulic cu simplă acțiune se exprimă prin relația: . Conform
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
sau conexiunea care se instituie, în interiorul unei secvențe discursive, între entitățile discursive componente, atât între entitățile lingvistice, cât și între entitățile logice. Relația dintre entitățile discursive este asigurată de ceea ce în literatura de specialitate s a impus sub numele de conectori. Conectorii, exprimând relațiile între entitățile discursive, rămân mereu aceeași, de aceea ei au fost numiți și constante, iar diversele entități (lingvistice și logice) conexate de ei schimbându-se permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conexiunea care se instituie, în interiorul unei secvențe discursive, între entitățile discursive componente, atât între entitățile lingvistice, cât și între entitățile logice. Relația dintre entitățile discursive este asigurată de ceea ce în literatura de specialitate s a impus sub numele de conectori. Conectorii, exprimând relațiile între entitățile discursive, rămân mereu aceeași, de aceea ei au fost numiți și constante, iar diversele entități (lingvistice și logice) conexate de ei schimbându-se permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni, propoziții
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
numiți și constante, iar diversele entități (lingvistice și logice) conexate de ei schimbându-se permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni, propoziții, fraze sau enunțuri, pot fi corelate și integrate într-o secvență discursivă cu ajutorul conectorilor lingvistici, adică un „cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției a cărui funcție este să asigure legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
integrate într-o secvență discursivă cu ajutorul conectorilor lingvistici, adică un „cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției a cărui funcție este să asigure legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică noțiuni, judecăți sau propoziții logice atomare pot fi interconexate în propoziții logice compuse prin intermediul conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică noțiuni, judecăți sau propoziții logice atomare pot fi interconexate în propoziții logice compuse prin intermediul conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca argumente o pereche ordonată de propoziții (P, Q) și al cărei rol este de legare a acestor propoziții în vederea obținerii unei propoziții compuse S.” (idem:125). Conectorii logici sunt unii din conectorii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în propoziții logice compuse prin intermediul conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca argumente o pereche ordonată de propoziții (P, Q) și al cărei rol este de legare a acestor propoziții în vederea obținerii unei propoziții compuse S.” (idem:125). Conectorii logici sunt unii din conectorii lingvistici ai limbajului natural, dar care au o valoare logică: și, sau, dacă...atunci, etc. Distincția între entități lingvistice și entități logice își are originea în concepția gânditorilor Port-Royal-ului, care este cunoscută sub numele de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conectorilor logici, care „desemnează o funcție care are ca argumente o pereche ordonată de propoziții (P, Q) și al cărei rol este de legare a acestor propoziții în vederea obținerii unei propoziții compuse S.” (idem:125). Conectorii logici sunt unii din conectorii lingvistici ai limbajului natural, dar care au o valoare logică: și, sau, dacă...atunci, etc. Distincția între entități lingvistice și entități logice își are originea în concepția gânditorilor Port-Royal-ului, care este cunoscută sub numele de doctrina paralelismului logicogramatical. Ea susține
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ori, e compatibil cu o logicitate „slabă”, fuzzy. Conectivitatea relevă ideea că discursul este o producție lingvistico-logică, compozițională, în sensul că este compus din unități inferioare, cuvinte (noțiuni), enunțuri (propoziții logice), fraze (raționamente). Ceea ce studiem, în acest capitol, nu sunt conectorii, ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125). Mai precis spus, analizăm câteva forme sau determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în cabluri submarine ce leagă continentele. Conectarea fibrelor optice una de alta este mai complexă decât cea a cablurilor electrice. Capetele fibrei trebuie să fie atent tăiate, și apoi unite fie mecanic fie prin sudare cu arc electric. Se utilizează conectori speciali pentru conexiuni ce pot fi înlăturate. Fenomenul transmiterii luminii prin cilindrii de sticlă era cunoscut încă din epoca Greciei antice. Se pare că acest fenomen era folosit de meșterii sticlari pentru a obține piese decorative. Apoi venețienii în epoca
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Argumentele trebuie să fie credibile, din viața de zi cu zi sau din operele studiate, în funcție de cele enunțate de către specialiștii din domeniu etc. Fiecare argument trebuie să fie notat cu alineat, pentru a fi mai ușor de identificat ideile. a)Conectori ai argumentării: -verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
o judecată de valoare: cum cred unii, unii cred că. -termeni sau expresii care exprimă indirect o judecată de valoare: putem spune că. -pronume și adjective pronominale demonstrative care fac legătura între idei: aceasta, aceștia, și asemenea, și nu. -alți conectori: de menționat că, numai că, de astfel, de asemenea care se referă la realizarea conexiunii secundare interne a unui argument. 3.CONCLUZIA -întărirea ipotezei prin reluare în mod nuanțat a celor menționate; -concluzia poate fi reluată într-un enunț marcat
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
că, numai că, de astfel, de asemenea care se referă la realizarea conexiunii secundare interne a unui argument. 3.CONCLUZIA -întărirea ipotezei prin reluare în mod nuanțat a celor menționate; -concluzia poate fi reluată într-un enunț marcat prin următorii conectori: în consecință, cu alte cuvinte, prin urmare, așadar, rezultă. -este foarte importantă dispunerea textului în paragrafe distincte; timpul verbal este prezentul neutru (timp etern, al reprezentării, actualizate, al înscrierii particularului în general). MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 1: * Realizați un text
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
anumită temă cu argumente, exemple clare. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV(fiecare parte în paragraf diferit): 1. Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată 2. Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate 3. Formularea concluzie, toate în paragrafe distincte CONECTORI: 1. pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere, în opinia mea, părerea mea este că, (nu) sunt de acord cu 2. pentru argument: în primul rând... în al doilea rând, pe de o parte... pe de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
acord cu 2. pentru argument: în primul rând... în al doilea rând, pe de o parte... pe de altă parte, în plus, de asemenea, de pildă, de exemplu, desigur că, fără îndoială, cu siguranță, în ciuda/ contrar celor spuse, cu toate că, Alți conectori secundar pentru argumentare:chiar dacă, fără îndoială, cu siguranță, desigur, probabil. Posibil ca, deoarece, din cauză că, încât,putem spune că, cum cred unii, de menționat că, de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 3. pentru
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]