957 matches
-
și slab, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat Senior al războiului (...). Cele două fraze descriptive (P3 și P4) subliniate de punctuație și de conectorul argumentativ TOTUȘI corespunde unei structuri: Temă-titlu servitorul chinez P3... Totuși... P4 Fiecare frază descriptivă corespunde unei secvențe, iar ansamblul, unui text complex. Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
el permite să se facă o reprezentare exactă a PĂRȚILOR sepiei. Textele B și C Aceste două texte sînt saturate de PROPRIETĂȚI. În secvența B, PROPRIETĂȚILE sînt date sub forma unei simple liste în care ordinea are prea puțină importanță. Conectorul ȘI servește doar de a lega calificativele de sensul lor opus (de exemplu: "serioasă și veselă", "realistă și visătoare" etc.) pentru a înfățișa registrul larg de calități ale femeii descrise. Ceea ce deosebește totuși cele două secvențe este faptul că la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
108, 112, 115, 124, 131, 132, 136, 154-156 coeziune 66, 96, 98, 99, 109, 112, 115, 118-120, 124, 129, 131, 155 comparație 29, 63, 65, 68, 74, 77, 88, 117, 141, 156, 157, 203, 205, 219, 229, 230, 232, 236 conector 38, 96, 102, 112, 114, 115, 117, 132, 159, 162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
răspunsul nr. 1) pentru că ................................................... Am răspuns ............................................. .(răspunsul nr. 2) pentru că .................................................... Am răspuns ...............................................(răspunsul nr. 3) pentru că ...................................................... PRIMA ETAPĂ A CHESTIONARULUI (pentru primul cuvînt indus; subiectul răspunde de trei ori, cu ajutorul grilei de mai jos, cîte o dată pentru fiecare termen asociat): Conector nr. SCB Exprimarea relațiilor Da Nu Poate 1 L "Sărăcie" înseamnă același lucru, are același sens ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 2 L "Sărăcie" poate fi definită ca în răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 3
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de variație, cuprinși între 0 și 1. Acești indici exprimă raportul dintre numărul de răspunsuri "da" ale unui subiect sau grup de subiecți și suma răspunsurilor posibile (pentru întregul unui eșantion chestionat, Vt, pentru fiecare SCB, Vscb, și pentru fiecare conector, Vx). Plecînd de la aceste calcule, se reperează gradul de centralitate sau de asociativitate al elementelor unei RS. Un element central va avea o valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă proprietatea unui termen indus de a intra într-un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
posibilități de inovație. Preferința vorbitorilor pentru un anumit tipar, manifestată prin frecvența sporită la un moment dat a unor construcții, poate fi determinată de factori extrasintactici precum efortul locutorului pentru "planificarea" structurii și gradul de accesibilitate a poziției sintactice a conectorului / subordonatei relative. 2. DINAMICA SISTEMULUI DE CONECTORI Probabil cea mai importantă tendință ce se manifestă în sistemul conectorilor propozițiilor relative este fenomenul de slăbire a funcției relativizatoare a unor elemente care dobândesc astfel statut de instrumente de joncțiune apropiat de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Relatori Ceea ce numim relator 2 este un "cuvânt relativ" care nu se mai asociază unei categorii relativizate din propoziția subordonată pe care o introduce. În structura sintactică a construcțiilor relative introduse prin relator, lanțul relativ 3 nu (mai) este întreg, conectorul semantic nu prezintă decât parțial trăsăturile anaforice ale relativizatorilor. Relatorii se opun relativizatorilor, cuvinte relative prototipice, caracterizate sintactic prin relația strânsă cu categoria relativizată din care sau "deplasat" în "capul" propoziției relative, respectiv semantic printr-o relație de tip anaforic
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
în relativele cu antecedent depinde și de natura semantică a antecedentului, ce fiind destul de rar asociat unui antecedent animat. Din statistica efectuată reiese că relativul ce substituie nume animate în 20% din totalul relativelor (RIS și RP) care au acest conector. Procentele calculate separat pentru RIS și RP arată că avem de-a face cu o distribuție echilibrată între cele două categorii de relative: 18,93%, respectiv 26,02%. Valoarea mai mare înregistrată în RP e determinată de prezența numelor proprii
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
face cu o distribuție echilibrată între cele două categorii de relative: 18,93%, respectiv 26,02%. Valoarea mai mare înregistrată în RP e determinată de prezența numelor proprii exclusiv în categoria relativelor apozitive. În ceea ce privește distribuția pe registre a relativelor cu conectorul ce asociat unui antecedent animat, observăm că o frecvență mai mare se înregistrează în varianta scrisă a limbii, în texte jurnalistice sau academice. Rtv are un public ce iese din agenda pe care i-o face clasa politică, își duce
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
cu destulă precizie distribuția unor structuri sau a unor unități. Raportul dintre RIS și RP nu are mari șanse să se schimbe câtă vreme nu se produc modificări în sistemul limbii în privința dependenței semantice dintre un tip de nominal și conectorul relativei ori în privința organizării sintactice a construcțiilor relative înseși. Cu alte cuvinte, creativitatea vorbitorilor este limitată în această privință, constrângerile semantico-sintactice sunt foarte puternice. O serie de factori extrasintactici/extralingvistici pot determina totuși preferința vorbitorilor pentru un anumit model de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
ellipsys), 3) conjuncție/conectare (engl. conjunction) 4) coeziune lexicală (engl. lexical cohesion). Corelativele se subsumează mijloacelor de conjuncție/conectare, alături de conectorii frastici și trasfrastici. Mai precis, structurile corelative alcătuite din două componente 1 - dintre care unul este, de regulă, un conector, iar celălalt este de obicei un adverb - reprezintă o modalitate de marcare suplimentară a raporturilor semantico-sintactice2 dintre unitățile textului, fie ele "unități de același rang" (aflate, gramatical vorbind, în relații de coordonare), fie "unități de rang diferit" (aflate, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
pentru înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel ca negația, contrazice/respinge caracterul exclusiv al lui (x). Semantic structura corelativă exprimă un raport de complementaritate 10, ce justifică încadrarea în clasa perechilor corelative
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel ca negația, contrazice/respinge caracterul exclusiv al lui (x). Semantic structura corelativă exprimă un raport de complementaritate 10, ce justifică încadrarea în clasa perechilor corelative care redau raportul semantic cumulativ
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
strică, dar toată lumea înțelege ce înseamnă declarația politică, figura de stil, retorica (EZ). În exemplele de mai sus că nu redă o relație sintactică între două unități de rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
perechea corelativă poate fi transmisă și prin structuri în care cel de-al doilea component (y) lipsește; cu alte cuvinte, construcția are forma: nu numai... Ø. Există două tipare de structuri eliptice. Primul se caracterizează prin faptul că, deși grupul [conector + și inclusiv] este omis, totuși în imediata vecinătate a textului este redat prin extensie conținutul componentului (y). căci nu există numai deriva infernală a valorilor; √ ci, deopotrivă există și o derivă sublimă, un delir ascendent, simetric delirului descendent al viciului
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
doar o etapă în evoluția formelor artistice, ci o întrerupere a acelei ordini culturale". 2.2.3. În ce privește al doilea component al structurii corelative constatăm că ambele variante pot apărea fără (semi)adverbului inclusiv și. 2.2.3.1. Uneori conectorul este însoțit de un modificator, la fel ca și în cazul construcției discutate anterior (vezi supra, 2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
0 Cotidianul 56 150 1 70 1 7 0 TOTAL OCURENȚE 581 762 28 301 5 37 1 În ipostază de corelativ frastic totuși apare mai degrabă în structuri cu propoziții concesive relative sau conjuncționale având ca prim termen un conector nespecific (cf. GALR II: 594-595). Oricum ar fi, pe adresa de la numerele 9-11 exista totuși un contract de vânzare-cumpărare din 1940, care atesta posesia Mariei Mihaescu (EZ) Și totuși, oricât de importantă ar fi transpunerea românească a lui Heidegger și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a putut totuși vedea că "it struggled to rule the world and when it prevailed all went well with us" (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 3.2. Fără a avea rol de corelativ într-o structură cu un conector, totuși apare în context cu un circumstanțial concesiv în următoarele situații: a) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin participii, adjective sau adverbe (cf. GALR II: 598) Căutarea aceasta e mai mult sau mai puțin irelevantă, deoarece un personaj, chiar univoc
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Fără a pune în umbră necesitatea faptei neezitante și a respectului față de legea morală, socotim totuși că buna practicare a virtuții nu are decât de câștigat de pe urma reflexivității inteligente (A. Pleșu Minima moralia). 3.3. În cele mai multe contexte, totuși este conector transfrastic, întrucât exprimă raportul semantic de concesie (opoziție) la nivelul discursului, antrenând progresia tematică 20. Dar ideea că "se poate și altfel" sau că, odată gestul făcut, "s-ar fi putut și altfel" generează coșmarul celui nehotărât. Lucrurile ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
frastic destul de limitat, conectorii concesivi tipici (deși, chiar dacă, cu toate că) fiind destul de puternici pentru a exprima - singuri - semnificația "condiție, ipoteză contrazisă"21. Se observă, în schimb, o tendință bine conturată de folosire a lui totuși (cu semnificație nealterată) în ipostaza de conector transfrastic, cu rolul de a introducere a unei noi teme în discurs 22. 4. TRECERI DINSPRE CLASA CORELATIVELOR ÎNSPRE CLASA CONECTORILOR Structura pe de o parte..., pe de altă parte este menționată în GALR în subcapitolul rezervat conectorilor de structurare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
orice caz, ceea ce se întâmplă în România (G. Liiceanu, Despre limită). Ocurența lui pe de altă parte "desprins" din structura corelativă antrenează însă alteori modificări semantico-pragmatice. Astfel, se observă tendința de "golire" a sensului, pe de altă parte devenind un conector trasfrastic cu rolul pragmatic de trecere la altă idee sau de introducere a altei teme în discurs, temă legată - mai mult sau mai puțin - de cea anterioară (de tipul "în altă ordine de idei"/"în aceeași ordine de idei"): O
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
lui nu numai ..., ci(dar (și) în textele artistice; în schimb, în textele estetico-filozofice situația este inversată, fiind preferată structura nu numai..., ci/dar (și). 5.1.2. Adverbul totuși funcționează ca un corelativ frastic mai ales în construcții unde conectorul propozițional este polivalent. În schimb, se observă tendința de transgresare în clasa conectorilor transfrastici - fără pierdere de informație. Avansăm ipoteza că într-o situație similară este și atunci din structura dacă..., atunci. In acest caz, este necesară o cercetare mai
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
atunci fiind corelativ și în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în construcții temporale (atunci... când). 5.1.3. O transgresare spre clasa conectorilor pragmatici se produce și în cazul structurii corelative pe de o parte..., pe de altă parte, unde al doilea component tinde să devină conector pragmatic. Spre deosebire de totuși, conectorul pe de altă parte are tendința de a funcționa la nivel discursiv cu o semnificație "deviată". Graficul de mai jos ilustrează faptul că pe de altă parte este folosit ca pereche corelativă în concurență cu cealaltă ipostază a sa (de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]