488 matches
-
popular, și cu considerații bizare de genul: „Proletariatul a susținut entuziast cinematograful” (corespunzînd ideii din manifestul revistei: „Proletarii creează forme noui”). Nota bene, Ion Călugăru va publica, în 1933, prima monografie românească despre Charlie Chaplin, cineastul asupra căruia Mihail Sebastian conferențiase deja într-o întîlnire „cu cîntec” a grupării Criterion. Cu privire la atracția „magică” a pantomimei asupra poeților avangardiști va scrie, mai tîrziu, pagini cald-comprehensive un bun cunoscător al domeniului, Iordan Chimet: „Sentimentul de încredere oferit de pantomima anilor ’20 provine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În artă; Însă În afara acestor domenii (pentru care testul final de selecție este utilitatea, sau beneficiul, pentru propria noastră specie), ea distorsionează grav și limitează orice relație lăudabilă. Mi-am nedumerit Întrucâtva gazdele mele din Uppsala, unde mă dusesem să conferențiez despre roman, cerându-le (după ce am Încheiat Îndeletnicirea literară) să văd grădina lui Linnaeus În loc de comorile uneia dintre cele mai vestite biblioteci din Europa. Mă Încerca din nou sentimentul că nu mă comport precum s-ar fi cuvenit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
spre sfârșitul acelei seri de 22 aprilie, mai temeinic decât i se vădise vreodată, că, întocmai cum fura el arme ori gologani, unii nu ezitau să fure deodată 500, ba chiar 1 000 de bărbați și femei. - ...Ctitorii unei închisori... - conferenție unul dintre poeții nouăzeciști, anume Radu Sergiu Ruba... Poet mai curând scund. Tacticos. Vorbea ținând spinarea țeapănă din pricină că era nevăzător. Lucru aproape neobservabil. Enciclopedist. Bancurile sale durau 45 de minute și nu puteau fi nicicând repetate de alte persoane. Din cauza
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
impecabil în forma sa, atât de superb și mare în ideile sale. Este o mare inteligență și unul din cele mai puternice creiere ale noii generații" (citat de Luiz Teixeira). Aceasta n-a împiedecat, firește, ca geamurile sălii unde a conferențiat Salazar să fie sparte de manifestații republicane și o parte din auditori - catolici, se înțelege - să fie duși apoi la spital. "Aceasta era pe atunci libertatea!", își amintește Salazar în 1935. În toamna anului 1914 Salazar termină Dreptul și intră
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
bun psihiatru trebuie uneori să Împărtășești slăbiciunea psihică a pacientului - nu poți rămîne Întreg la minte mereu. În felul acesta dobîndești, În schimb, Încrederea pacientului, și nu numai asta... Doctorul vorbea pe un ton liniștit și afabil, ca și cum ar fi conferențiat despre o temă abstractă, dar degetele-i lungi sfîșiau În bucățele unul din ziare. — Doctore Forester, spuse Digby, dar cazul meu e cu totul diferit! Eu mi-am pierdut memoria din pricina exploziei unei bombe... Nu a fost la mijloc nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu exista decât un televizor aprins. Pe fereastră, vedeam mașini și autobuze care transportau statui decapitate. În camera alăturată, cineva a trântit nervos telefonul. Am auzit, apoi, o colindă, cântată într-o limbă necunoscută, întreruptă de împușcături. Un domn distins conferenția acum la televizor, tradus în mai multe limbi. La sfârșitul conferinței, s-au transmis ultimele știri. O sectă, cu mulți prozeliți, decapitase toate statuile din oraș. Dar poliția era pe urmele răufăcătorilor. Cetățenii au fost rugați stăruitor să stea liniștiți
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Veja, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C. Zancu. La Bârlad, unde G.Nedelea „redacta ziarul Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară cu public, la ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină, părtaș la viața Academiei Bârlădene și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
d-l Sen, orgolios. Păcat că nu pricepi destul de bine bengaleza ca s-o asculți și d-ta... Am intrat în odaia mea oarecum intimidat, cu o turbure dezamăgire în suflet. Mi-am reluat lectura cu greu, căci figura Maitreyiei conferențiind despre frumos mă obseda. Ori e o farsă la mijloc, ori eu sunt un dobitoc, îmi spuneam. Niciodată n-aș fi crezut că fata aceasta poate gândi probleme atât de responsabile. Repetam prostit: esența frumosului... Când am auzit mașina oprindu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
decât Chabù, mergeam în fiecare vară la Puri, pe malul mării. Bunicul avea un hotel acolo. Valuri ca la Puri nu cred că mai există în alte mări. Cât casa asta... Îmi închipui! valurile cât casa și, alături, pe Maitreyi conferențiind despre esența frumosului. Nu-mi putui stă-pîni un zâmbet superior, de luciditate. ― De ce rîzi? mă întrebă tristă. ― Mi se părea că exagerezi. ― Și atunci trebuia să rîzi? Bunicul meu a exagerat mai mult ca mine: a făcut unsprezece copii... Se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în '53, istoricul Gh. I. Brătianu. Într-o baltă de sînge. "Vai de țara care își omoară istoricii și poeții", repeta tatăl meu. Prokofiev/ Șostakovici/ Haciaturian/ Prokofiev/ Șosta... Aveau loc "șe'ințe de lămurire", conduse de analfabeți: Însuși muzica (așa conferenția activistul de la Centru) a luat-o pe calea nouă". Eutherpe era silită/ siluită să accepte ideile comuniste. Se fabricau prin decret opere (Trandafirii Doftanei), marșuri, oratorii, cantate. Erai în FRONT, urma munca de răspundere, chiar și un loc în "activul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mîncat mălaiul... Cotoronțul a trăit un moment dramatic: povestește cum și-a uitat în tren bidonul cu vin (nou) și-i convins că va realiza proza etalon, proza viitorului. Îl confirmă generația PRO, care lipește pe ușile amfiteatrelor (unde au conferențiat Ibrăileanu, Călinescu, Petrovici, Cioculescu, Simenski, Caraman, Dima, Drăgan) instrucțiuni pentru un concurs literar: "Fredonați, Fredonați. Fredonați; Literatura s-a zis cu ea. Literatura e cacealma. Trimiteți 5 poezii sau proze pe dischetă sau prin e-mail. Numai în situații speciale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care se confrunta națiunea română, fapt ce a impus societatea ca un centru al vieții cultural-politice a localității. S-a acordat sprijin financiar elevilor săraci sau suferinzi, pentru a-și continua studiile. Inițiativa ca profesorii și învățătorii din Năsăud să conferențieze pe teme diverse, dar de interes deosebit este primită cu entuziasm. În februarie 1870 sosește din partea revistei orădene „Familia” un cadou reprezentativ, portretul lui Mihai Viteazul, eroul bătăliei de la Călugăreni. La începutul secolului al XX-lea se vor organiza manifestări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
l’âme asesezonate cu Ne vous esclaffez pas, en public, aux seuls mots de con bite ou cul [...] Attendez pour ce faire de vous livrez en cachette à la lecture de romans contemporains. Ils abondent de ces attributs”. Naratorul care conferențiază deschide dese paranteze prin care se Își secretă biografia, mai ales cea recentă, fiind vorba de moartea nevestei sale Lucienne, o femeie mai din p(t)opor care salva prin autenticitate ceea ce pierdea prin lipsa desăvârșită a instinctului social. Lucienne
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
inițiativa să clădească un palat cultural și o bibliotecă. în fiecare joi se va (!) ține conferințe și serbări pentru redeșteptarea mișcării culturale. Peste 20 de conferențiari s-au grăbit să se înscrie cu cîte o conferință. Pînă acum a(u) conferențiat d-l Gr. Tabacaru despre Cultură și pseudocultură și Pr. I. Tălmăcel despre Frumusețile Italiei”.3) „Palatul” trebuia să corecteze „gustul publicului”, să impună un anumit standard de calitate actelor culturale, cum o haină bună îi impune celui ce-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
8, octombrie 1925, coperta II) anunțul „Conferențiari înscriși pentru anul 1925-1926”, în care, la sfîrșit, figurează și numele celor doi directori ai revistei, G. V. Bacovia și Gr. Tabacaru, nu m-am grăbit să trag concluzia că primul ar fi conferențiat, deși lista e repetată întocmai, în același loc, și în numărul următor (9), din noiembrie 1925. Am îndoieli că și alții din acea listă și-au onorat angajamentul de a veni la Ateneul băcăuan. Din păcate, nu se poate verifica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ori, iar arhiva cu procesele-verbale de după astfel de întîlniri lipsește. Lista arată însă ceva ce n-ar trebui ignorat atunci cînd ne referim la starea culturală a orașului din acea epocă, anume că existau o seamă de inși capabili să conferențieze: Panaite Cantilli, Mircea Cancicov, Grigore Mîrza, Leonida Demetrescu, Mihail Văgăunescu, I. I. Stoican, Gh. Nicolau, pr. Iosif Tălmăcel, G. Berea, Pompiliu Neculau-Stoica, G. Malian etc. Oameni politici (deputați, senatori), profesori, avocați de succes, toți aveau experiență oratorică, cîțiva și publicistică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
parcurge. Secretul nu este doar să aveți aceste liste, ci să insistați ca ele să fie folosite de fiecare dată. De exemplu, eu folosesc o listă de verificare pentru bagaje în frecventele mele călătorii cu avionul, când sunt invitat să conferențiez. Astfel, evit să ajung la destinație fără șosete, pantofi sau lenjerie. N-ați vrea să decolați fără combustibil sau hărți. +++ Epilog Deși s-ar putea să nu aveți nevoie de o listă de verificare pentru fiecare serie de proceduri pe
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
1933-1955), funcționar la Straja Țării (1938-1940), din 1956 predă istoria literaturii universale și istoria artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Este veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societății „Prietenii istoriei literare”, în cadrul căreia adesea a conferențiat, președinte al cenaclului literar-cultural „Octavian Goga”. La „Sepia”, în 1931, asigură rubrica de polemică „De toate”, la „Epoca”, în 1933-1934, este titularul rubricii „Cronica literară”, iar la „Revista generală ilustrată”, în 1938, ține altă rubrică, intitulată „Gând, vorbă și slovă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
Societății Scriitorilor Români. Redau pasajul care interesează, poate, aici: Domnul Zaharia Stancu cere lămuriri cu privire la modul cum s-a desfășurat ultima ședință a Societății, deoarece domnia sa a primit reclamațiuni asupra modului de a se comporta al domnului Eftimiu, care a conferențiat cu acest prilej. Dl. Călugăru arată că domnul Eftimiu a încercat să dea orientări cu caracter personal, în opoziție cu cele stabilite de Comitetul Societății. Domnul Eftimiu a înfățișat pe Caragiale altfel decât a fost marele critic al burgheziei. Vorbitorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Altmeyer, Gustave Charlier, Eugène Goblet d'Alviella, Guillaume Des Marez, Jacques Pirenne, Jean-Auguste-Ulric Scheler, Paul-Louis- Désiré Thomas, Pierre-François Van Meenen, Sylvain Van de Weyer ori Léon Vanderkindere 55. De-a lungul timpului, mai mulți savanți europeni au fost invitați să conferențieze la prestigioasa școală de studii în filosofie și litere din capitală Belgiei, precum Cohen (Université de Paris), Diehl, Homolle, Picard (Institut de France), Pernot (Université Paris - Sorbonne), Iorga (Universitatea din București), Pârvan (Academia Română), Altamira, Castro (Madrid), Reed (Michigan University) etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studenție la presa de partid, iar în timpul conflagrației mondiale va fi redactor la ziarul „Ardealul”, patronat de Iuliu Maniu, precum și corespondent de presă și redactor la „Universul” (1943-1945). Devenit în 1945 secretar general al Organizației Tineretului Țărănist din Transilvania, va conferenția în anii următori pe teme de doctrină politică, combătând, de pildă, noțiunea de „clasă țărănească” și felul în care era manipulată de noua guvernare. La alegerile din 1946 candidează pe listele partidului. Condamnat la temniță grea și confiscarea averii, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
acest prilej, alocuțiuni D. D. Roșca și studentul Radu Stanca. Prima șezătoare literară organizată are loc la Teatrul Municipal sibian. În programul ei studenții Radu Stanca, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu, Romeo Dăscălescu prezintă din creațiile lor. Tot acum Ovidiu Drîmba conferențiază despre Ardealul în cultura noastră. La 20 februarie, la Timișoara, răspunzând invitației primite din partea studențimii, Cercul organizează o acțiune similară. Citesc din creațiile proprii Ovidiu Drîmba, Eugen Todoran, Romeo Dăscălescu, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu s. a. Aici va conferenția Radu Stanca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
Ovidiu Drîmba conferențiază despre Ardealul în cultura noastră. La 20 februarie, la Timișoara, răspunzând invitației primite din partea studențimii, Cercul organizează o acțiune similară. Citesc din creațiile proprii Ovidiu Drîmba, Eugen Todoran, Romeo Dăscălescu, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu s. a. Aici va conferenția Radu Stanca. La Arad, la 23 februarie, se va repeta programul timișorean. În lunile următoare se va organiza un ciclu de conferințe după următorul program: 15 martie, Mari cărți de dragoste de Ovidiu Drîmba; 19 aprilie, Ion Pillat, poet al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
din Roma La Sapienza, autor al multor volume și director al revistei de literatură comparată I Quaderni di Gaia. La ea au colaborat, intermitent, și comparatiști români, iar publicațiile noastre specializate (câte sunt) sunt prezentate și recenzate cu regularitate. A conferențiat și la Accademia di Romania, de la Roma. Este un prieten real al comparatiștilor noștri, ale căror lucrări le semnalează și elevilor săi. Carla Valentino, de pildă, se ocupă de unii români într-o carte de prim ordin despre istoria ideii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
profesorul Ariton Iacobeanu. Principala activitate consta în susținerea de prelegeri și proiecții la care participau personalități ale culturii și științei. Seria conferințelor este deschisă de Nicolae Iorga, cu o expunere despre istoria sufletului omenesc, istoricul vizitând frecvent locul natal și conferențiind pe diferite teme. Societățile muzicale Armonia și Harfa de la Institutul de fete "Goraș" reîncep timid activitatea odată cu 1923, dar locația favorită a intelectualității o constituia Teatrul "Mihai Eminescu" pe scena căruia au urcat marii artiști, precum Tony Bulandra, cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]