864 matches
-
este prezentă într-o mare măsură și la codependenți. Partenerul de viață al unui alcoolic tinde să nege suferința din familie față de persoanele din afara acesteia și induce acest consemn al secretului și copiilor. Prin urmare, aceștia suferă, dar nu se confesează. De cele mai multe ori, deoarece partenerul consideră alcoolismul o boală rușinoasă sau dorește să evite eventualele oprobrii/atitudini critice din partea comunității de vecini sau religioase din care face parte. Uneori, negarea la membrii familiei este atât de încăpățânată, încât chiar și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trebuie să mai repet pentru orele ce urmau. Într-o altă zi, diriginta, un adevărat pedagog, foarte apropiată de elevii pe care se străduia săi îndrume cu simț de răspundere, mai ales pe fete, care cred că i se și confesau chiar și pe partea sentimentală, nu știu dacă voit, sau din întâmplare (înclin să cred că voită ne-a dat, mie, Corneliei și Anișoarei să pregătim pentru ora de dirigenție un referat cu date pe care trebuia să le culegem
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
mai tinere decât Desdemona. Încă mai locuiau cu părinții. O priveau cu respect pe Desdemona, care era stăpâna propriei case. Geloase pe frumusețea ei, se uitau la ea cu admirație; flatate de atenția pe care le-o arăta, i se confesau; iar când Începu să le dea sfaturi despre cum să se aranjeze, o ascultară. Desdemona Îi spuse lui Lucille să se spele mai des și Îi sugeră să-și dea cu oțet la subsuori, ca dezodorizant. O trimise pe Victoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
e Ben, pentru că, până acum, pasiunea mea a fost un secret, dar trebuie să spun cuiva. Și este mult mai bine să le spun Sophiei și Lisei, care oricum n-ar avea cum să-l întâlnească vreodată, decât să mă confesez, să zicem, Geraldinei. ― Adjunctul redactorului-șef de la serviciu. ― Și??? ― Și... Să le spun? Să păstrez secretul? Ei, la naiba. ― Și cred că este de-a dreptul minunat. Așa. Respiră adânc. Ai zis-o. Nu mai e cale de întoarcere. Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
început trebuie să apară însă un sfârșit, iar mâine este ultima lui seară la Kilburn Herald. Jemima Jones se simte rău numai gândindu-se la asta - de fapt, atât de rău, că și comite un păcat de neiertat și se confesează Sophiei și Lisei, numai pentru că nu are cu cine altcineva să vorbească, și de fapt nu vrea să spună nimic, dar o face din greșeală. ― Pari un pic necăjită, observă Sophie. E totul bine? ― E bine, îi răspund, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la pat, iar Charlie era îngrozitor de slab la pat. ― Dar ce vrei să spui, cum poate fi cineva atât de prost la pat? ― Da, nici eu n-aș fi crezut. Dar, spuse ea aplecându-se în față ca să mi se confeseze, penisul lui era cam atât de mare: și Lauren își ridică degetul mic. ― A, am făcut eu. Deci nici o speranță? ― Nici o speranță. Trebuia să mă avertizeze. Ajungi să cunoști pe cineva, crezi că e perfect, și apoi bum! Descoperi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și râdem când îmi povestește despre Diana Macpherson, în silă, ce-i drept. Cu toate că simt un fior de gelozie când îmi spune de greșeala făcută la beție, nu prea mă deranjează, pentru că el e îndeajuns de relaxat să mi se confeseze. Oricum nu are nimic cu ea, și îmi dezvăluie că i s-a oferit o slujbă mult mai bună de la un alt post TV, ceea ce rezolvă problema. Partea amuzantă este că de fapt chiar îmi pare un pic rău pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fi emis o idee demonstrată științific. — Păi, e doctor. Taică-miu-i zugrav. E-o diferență. — Oricum, el pierde, spuse Nick Întristat. Η Nu s-ar zice. Totul se compensează. — Chiar și el zice că a pierdut o grămadă, se confesă Nick. — Ei, nici lu’ tata nu i-a fost ușor, zise Billy. — Da’ totul se compensează, spuse Nick. Rămaseră așa, privind focul și gândindu-se la acest adevăr profund. — Mă duc s-aduc o buturugă din spate, spuse Nick. Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îndepărtată. Dar acesta a fost momentul de cotitură care le-a apropiat ca pe două surori vitrege, de fapt, ca pe două surori. Roxanne Își imaginase că Heidi Însăși fusese amenințată cu moartea. A Încurajat-o deci să i se confeseze, să-i spună dacă are nevoie de terapie sau să se mute În altă casă. Putea chiar să stea cu ea și cu Dwight, bărbatul mai tânăr decât ea cu care urma să se mărite. Dar Heidi a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
era ca în ochiul unui uragan, liniște deplină. Împrejur era agitație mare, dar în interior aveam impresia că pacea domnește peste tot. Am început să suspectez secta Aum de comiterea atacului abia după ce suspecții au fost prinși și s-au confesat. Toți erau vechi cunoștințe de-ale mele. Dacă ei au dat asemenea declarații, era foarte posibil să fie adevărat. Oricum pentru majoritatea celor din Aum nu conta dacă acei membrii chiar au acționat sau nu, problema era dacă își puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sentimentele nici față de persoanele apropiate. Povesteam până la un anumit punct, dar mi se părea că, dacă voi spune mai mult, oamenii îmi vor afla slăbiciunile și nu puteam lăsa asta să se întâmple. Nu-mi mai este greu să mă confesez. Rudele mele au încercat să-mi aranjeze întâlniri ca să mă mărit. Îmi spuneau că a venit vremea să mă așez la casa mea. Cred că oamenii care au fost în Aum și au la activ crime brutale, nu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Proust, de Benjamin Constant, Eugène Fromentin, La Bruyère, Huxley, Thomas Hardy. Vădit (și mărturisit) îndatorat este clasicilor francezi, în special lui Racine - și rușilor. Recurgerea însă la "documente" (fragmente de jurnal, scrisori), și mai ales nevoia irepresibilă de a se confesa (fie și sub un nume de împrumut, Sandu) îl situează tipologic și în descendența lui Gide. Asemenea lui André Gide, el e un autentist clasicizant. Cu toate că, neavând mișcare epică și încălcînd toate canoanele, scrierile sale: cele ample (O moarte care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
a scris niciodată o pagină de confesiuni care să nu miroasă a mândria scriitorului de a fi renunțat la mândria lui. Lucrul care trebuie ascultat, de fiecare dată când cineva face o confesiune publică, este cel pe care nu îl confesează. Într-o anumită perioadă din viață (de obicei, din nefericire, într-o perioadă de succes), un om se poate simți în stare să destăinuie că a copiat la examenul final de la universitate sau, chiar, că între douăzeci și doi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
țiglă ale caselor cufundându-le În tăcere. - Nu miroase tocmai ca al nostru, dar la o adică merge. Noi suntem și la capitolul ăsta mai avansați și nu bem nici votcă, nici vin... Ci doar esențe pure... Pe vremuri, se confesă oaspetele, mujicii noștri beau vârtos spirt medicinal și trăiau o sută de ani, fără să se plângă de vreo boală. Obiceiurile astea, din păcate, s-au pierdut. Zic din păcate, pentru că azi omul nu mai e ce-a fost ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să locuiesc? Stau singură-singurică, uneori Însă când mi se face urât o aduc În casă pe Evlampia și o culc lângă patul meu. E o ființă cât se poate de Înțelegătoare. S-a atașat de mine ca un cățel, se confesă gazda. Pe unde mă duc, hop și ea după mine... Pe vreme rea sau când e luna plină, Începe să behăie de una singură și o ține tot așa până o bag Înăuntru. Probabil, văzându-mă singură, se gândește că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
poeme scrise „în dulcele stil clasic” în care se respectă toate rigorile prozodice, dar și poeme scrise de 11 poeții familiarizați cu schimbările „de ultimă oră” survenite în sfera poeziei. Poeții își trăiesc aventura lor lirică pe care și-o „confesează” într-o retorică ce ține de talentul fiecăruia. Pe câțiva i-am urmărit de mai multă vreme și numele lor pot să le socotesc printre „stâlpii” de susținere ai „Confluențelor lirice”: Laurențiu Belizan, Teodor Dume, Alexandru Gheție, Daniel Lăcătuș, Ileana
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fie prieteni, deoarece tu întotdeauna erai aprovizionată cu tot ce voiau. Erai foarte atentă să nu spui nimănui de unde veneau, dar, într-o noapte, voi două v-ați îmbătat și ați luat prea multă cocaină, iar tu i te-ai confesat despre minunatul tău frate vitreg care are aceste restaurante non-stop, acoperirea perfectă pentru a vinde multe droguri pentru tipi bogați de la Sloane, care nu aveau nimic mai bun de făcut... Mâinile lui Suki au căzut pe lângă corp. Fața îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de activist la Comitetul Județean de Cultură. Tot Carâmb, ajuns director în Minister, mă va aduce, peste ani, la Cinematografie, găsindu-mi postul ăsta de arhivist, unde m-am retras să-mi îngân romanțele. Nu am mai apucat să mă confesez. Între timp a revenit și celălalt cu Volga. Au vorbit ceva între ei și mi-au dat legitimațiile. Mi-au spus că puteau să mă salte, dar ieșeau din tură și n-aveau chef. Altă dată o vor face, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
infinitul apropiat; dogorești și ți se scurge clocotind limfa din ansamblul rănit de copilul- minune zâmbind năstrușnic și misterios! Vreau să-ți fur lanțul ce mi l-ai dăruit, să fim dezlegați de toate frământările. M-aș destăinui, m-aș confesa, ți-aș spune orice dar mi-e frică! Mi-e tare frică de Verde Împărat! În magazinul de chițibușuri m-ai zărit imediat. Tu... Împărăteasa cerurilor, Gladiola veșniciilor căutai plictisită printre poeme ratate unul uitat; m-ai luat ca arvună
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
celor câteva rânduri din New York Scoop, care anunțau că am fost observată plângând Într-un colț În timp ce Philip se giugiulea cu o vedetă de soap născută În Nigeria și nu m-am supărat absolut deloc când Elisa mi s-a confesat că a fost „Întâmplător“ condusă acasă de către Philip pe Vespa lui, pentru că „era așa de beată, iar ea și Davide se certaseră, dar că nimic - nimic, jur pe viața ta și pe a mea - nu se Întâmplase“. Nu, nu Înregistrasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
eram șocată că mi-a putut face așa ceva. I-am povestit totul despre Penelope și Avery, de la prima lor Întâlnire până la ziua când s-au logodit și apoi că l-am găsit pe Avery giugiulindu-se cu Abby. M-am confesat că chiulisem de la cinele cu Will și Simon și contramandasem un număr considerabil de mici dejunuri duminicale pentru că Întotdeauna părea să apară ceva mai presant. I-am spus că nu răspunsesem niciodată invitațiilor prin telefon ale lui Michael, care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pacienți. A provocat un ditamai scandalul, așa că în ’43 am izolat-o. De fiecare dată era deprimată, avea remușcări, iar a doua oară am consiliat-o puțin. — Tu psihiatru? Lux râse. — Nu, dar mă distrează să-i aud cum se confesează. În ’43 De Haven mi-a spus că voia să se refacă pentru că un iubit de-al ei, un mexican, fusese bătut în timpul revoltelor costumelor zoot, iar ea dorea să devină o combatantă mai eficientă pentru Revolta Poporului. În ’47
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dragoste cu Judith câteva săptămâni, cât timp s-a tratat, invocând tot felul de pretexte. Îi era teamă că Judith va face conexiunea logică între cele două evenimente și-și va da seama ce se întâmplase. Lenny mi s-a confesat atât mie, cât și prietenului nostru, David Yorkin, de care sunt sigur că aveți cunoștință din minunata listă a organizațiilor de fațadă. Dar fiindcă sunteți atât de interesat de Reynolds, probabil că o să puteți face din el un informator. Dudley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de tablouri cu strămoșii gazdei, pictați de artiști celebri. I-am ascultat cu voluptate pe el și pe Sergiu filozo fând până adânc în noapte. Mai era un mare regizor ita lian care, împrietenindu-se cu Sergiu, i s-a confesat odată: „Sunt îndrăgostit de trei ani de nevasta ta.“ 106 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 1. Ida Haendel (n. 1928), violonistă poloneză, stabilită în Anglia. 2. Murray Perahia (n. 1947), pianist american. 3. Artur Rubinstein (1887-1982), pianist polonez, stabilit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de pe obrazul stafidit și sclipirile de lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor conviețuitori să aibă măcar un suflet iubitor și credincios de câine. Găini - se confesa cu durere în suflet mama Miluța - nu mai pot ține; nu mai am pe cine certa când dădeau iama prin straturile cu zarzavaturi și nici pe cine lăuda cu vorbe frumoase atunci când îmi făceau ouă mari și multe. De azi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]