1,143 matches
-
Vandana de Sud, unde doar boiaua din ardei iute se găsește la prețuri extrem de atractive. Și aceasta nu este decât una dintre ireconciliabilele deosebiri fundamentale dintre cele două țări. Una dintre acele deosebiri ce pot da naștere oricând scânteii unei conflagrații pe care doar politica plină de înțelepciune a celor două guverne o mai amână. Dar câtă vreme se va mai putea stopa o dispută mereu alimentată de scrierile iresponsabile ale unor autori iredentiști? Și nu este vorba doar despre jurnaliști
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu ochii. Prestigiul științific stă întotdeauna la baza adevărului. 53. Respectând ierarhiile genealogice, vandanii și vündünii se pot bucura și în anul acesta de o creștere economică de 3,67% Într-o statistică a locurilor din lume unde pericolul unor conflagrații este cel mai mic, republicile surori Vandana de Nord și Vandana de Sud au ocupat vreme de șaptezeci și trei săptămâni, la egalitate, locurile trei-patru. La care, dacă adăugăm și excelenta evoluție economică, cu o creștere constantă de peste 4%, Republica
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în interiorul aceleiași țări", a avut tăria să demonstreze că prin votul celor 176 s-a renunțat la eliminarea hotarelor, dar și prin lipsa semnăturilor reprezentanților celor 12 s-a renunțat de asemenea la eliminarea hotarelor. Așa că motivul concret al unei conflagrații lipsea. În doar 24 ore, pacea a revenit biruitoare, mai ales că s-a ajuns la un compromis: țările autonome 43 și independente pot să ridice hotare și în interior. Și astfel, și A Opta Minune a Lumii, gardul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
geostrategice, să oprească expansiunea rusă spre Bosfor. Și Vestul nu a avut nicio reținere a risca chiar un conflict în acest sens. Victorioși în Războiul Crimeii, occidentalii ne-au retrocedat Bugeacul, adică accesul la Gurile Dunării. Mai târziu, după prima conflagrație mondială, ca gest reparatoriu față de samavolnicia rusă produsă prin raptul Basarabiei, Europa ne-a recunoscut drepturile până la hotarul Nistrului. d. Salvarea occidentală În interiorul spațiului românesc, comerțul a fost stimulat de negustori provenind din rândul unor neamuri străine. Diverși întreprinzători originari
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au dorit pentru aurul lor. De abia, mult mai târziu, teritoriile noastre au mai avut de oferit ceva de preț, respectiv petrolul care ne-a costat destul de mult. A fost una dintre mizele majore ale confruntării germano sovietice din ultima conflagrație mondială. Înfruntarea putea să se răsfrângă fatal asupra noastră, mai ales că am avut de suportat ocupația militară a țării. Singura resursă valoroasă din neolitic și până în prezent a fost pământul fertil. Din fericire, nu a interesat foarte mult, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
41. Și se pare că timpul nu a schimbat cu nimic strategia noastră, dat fiind că, în postcomunism, am pus la dispoziția SUA baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Fără a putea rezista presiunii din răsărit, în urma celei de a doua conflagrații mondiale, am suferit pierderi teritoriale grave, prin cotropirea Basarabiei și a nordului Bucovinei. Rapturile suferite, pe baza Tratatului Ribbentrop Molotov, sunt resimțite și astăzi ca o rană adâncă pe trupul țării. Pentru a pricepe ce s-a întâmplat atunci, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din trecătorile Posada și Ghindăoani asupra oștirii maghiare au avut un ecou, în Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz contra ofensivei austro germane. Succesele repurtate în codrii Plonini și Cosminului asupra cavaleriei poloneze și-au aflat corespondent în ambele conflagrații mondiale. De pildă, avem în vedere organizarea rezistenței în hățișurile din Subcarpații Vrancei, respectiv linia Iași Chișinău, care urma contactul dintre pădure și silvostepă. Izbânzile asupra armatei otomane din mlaștinile de la Rovine, Podul Înalt și Călugăreni s-au regăsit, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fi modelat durabil de rezultatul acestui război care opune comunitatea euro atlantică și Rusia. Ne referim la o bătălie care își propune să câștige, mai degrabă, minți și suflete decât teritorii. Este restul unei lupte care a izbucnit după ultima conflagrație mondială între lagărul comunist, construit de Uniunea Sovietică, și lumea democratică, reprezentată de Occident. Dezintegrarea URSS fusese anunțată de casarea celor două inele de securitate pe care Moscova și le-a creat în Europa de Est. Primul a fost alcătuit din statele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
reprezinte un adăpost natural eficient. Încă din timpul Primului Război Mondial, se simțeau oarecum efectele acestei schimbări. Armamentul și tacticile militare i-au făcut mai permisivi. Caracterul lor limitativ a încetat complet să mai existe în fața tehnologiilor militare avansate folosite în ultima conflagrație mondială. În mod paradoxal, în pofida acestui progres, lanțul muntos a continuat să fie pentru români un obstacol natural, deși fusese cuprins între hotarele statului național unitar. Dacă în epoca modernă, reprezentau granița până unde s-au extins sau își manifestau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vremuri cumplite, ne-am pus a alia când cu naziștii, când cu sovieticii pentru a recâștiga, cu pierderi grele, câte ceva din pământurile la care am renunțat. Șovăială avea să ne coste enorm în acest caz, mai ales că la sfârșitul conflagrației, am fost considerați țară agresoare, înfrântă în război. În consecință, ne-au fost impuse cedări teritoriale nedrepte în răsărit, obligați să plătim despăgubiri uriașe și să îndurăm ocupația soldatului sovietic. d. Amintirea războinică Ultimul stimul important, a cărui prezență politică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unei catastrofe globale, fie individual, izolându-ne treptat de restul societății într-un spațiu virtual. Să nu uităm că riscul extincției noastre a crescut proporțional cu dezvoltarea tehnologică pe care am produs-o. Și e suficient să reflectăm la grozăvia conflagrațiilor mondiale pe care le-am generat. În perioada antebelică, Europa a cunoscut poate cea mai rapidă și susținută progresie socio economică. Rezonabil ar fi fost ca prosperitatea continentului să fi garantat înscrierea umanității pe traiectoria unei lungi evoluții pașnice. Violența
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
supraviețui în cazul producerii unei catastrofe prin folosirea tehnologiei într-un sens distructiv. Memoria ar trebui să joace, pentru om, rolul de senzor care să-I alarmeze, reamintindu-i de nenorocirile pe care singur și le-a provocat. După prima conflagrație mondială, nu a urmat niciun repaus așa cum ar fi fost firesc. Omenirea nu a reținut nimic din lecția dură a războiului industrial care a presupus angrenarea totalității resurselor umane și materiale disponibile într-o societate. Orgolii prea mari, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cărui lume se va sfîrși), după care supușii Tatălui celui bun vor fi ridicați la viața veșnică a Îngerilor din Înaltul cerurilor, pe cînd păcătoșii vor fi lăsați În seama Demiurgului, care Îi va alunga În focul nimicirii. În această conflagrație eschatologică Demiurgul se va autodistruge, căci existența sa nu e de conceput În afara lumii sale. Deasupra acestei neființe se va Întinde lumea fără de sfîrșit a Dumnezeului străin și milostiv. Biserica marcionită nu era defel o comunitate de profeți. Dispunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
oamenilor, cât și În cărțile de istorie sub numele de cote. Statul confisca pur și simplu o parte importantă din recolta agricultorilor. Metoda era de inspirație sovietică, experimentată Încă din timpul războiului civil care a măcinat Rusia la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Cotele au fost aplicate pentru prima dată În România În 1946, asupra unei țărănimi sărăcite de anii de război, de rechizițiile efectuate de trupele de ocupație, de seceta și foametea care au bântuit o bună parte a țării În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Woyzeck. (Victor Parhon) ...Spectacolul regizat de Alexa Visarion e impresionant. El plasează dilema lui Woyzeck în "restul lumii", el face un spectacol politic în care se simt rezonanțe din cronica evenimentelor internaționale, din cronica faptului divers de mahala, din cronica conflagrațiilor teutone, din culisele circului și vieții cazone. Spectacolul lui Alexa Visarion calcă totul în picioare în ritm infernal de dans și marș forțat. O lume ca aceasta nu merită să supraviețuiască, spune spectacolul. Și ea se scufundă într-adevăr, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
propune o alternativă unei situații pe care mai mult o îndură decît o domină; în sfîrșit, organizațional, căci în timpul celor patru ani de război, ea înregistrează o carență în funcționarea, chiar într-un mod nesemnificativ, ca organism internațional. Astfel, prima conflagrație mondială deschide o criză fără precedent în cadrul socialismului european, din care acesta va ieși profund transformat. Deja de cîțiva ani, în Europa se manifestă tensiuni internaționale care vor duce, treptat, la apariția unui conflict generalizat. Această tendință s-a agravat
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
faptul că Léon Blum se hotărăște să propună puterilor străine un acord de neamestec în chestiunea spaniolă. Încă din 9 august, el se exprimă în acest sens, cu ocazia unei adunări pentru pace ținută la Saint-Cloud, insistînd asupra riscurilor unei conflagrații generalizate la care este expusă Europa, pornind de la orice conflict localizat. Trebuie deci făcut totul pentru a ocoli pericolul "pacea ori este generală, ori nu este deloc" astfel încît, războiul din Spania să rămînă strict afacerea spaniolilor. Plecînd de la asemenea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dimpotrivă, cele două decenii de perioadă interbelică sînt marcate de o nouă reconsiderare a formelor vieții democratice din Europa. Vizibilă în special la începutul anilor '30, această evoluție a debutat totuși în deceniul trecut. Ea este una din consecințele primei conflagrații mondiale și se explică în mod esențial prin apariția unui fenomen politic nou, fascismul, ale cărui origini intelectuale se pot situa înainte de 1914, dar care nu-și vor arăta adevăratele efecte politice decît începînd cu 1919-1920. Însă nu putem limita
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
George Ciprian la liceul "Gheorghe Lazăr" din București, V. Voiculescu (1884 - 1963) se retrage de la Litere și Filosofie după primul an, pentru a urma, la insistențele familiei, Medicina. Va fi medic de țară în Gorj, după care, în vremea primei conflagrații mondiale, va fi numit șef al Spitalului de Răniți din Bârlad. Decorat cu "Steaua României", este din 1920 medic la Domeniile Coroanei, și ulterior medic în diverse sectoare din București până în 1940. Va continua să colaboreze la Radiodifuziunea Română până în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
revoluție pentru cea mai largă deschidere a societății noastre ("Reintrăm în Europa" a fost un leitmotiv al primelor zile), mi-a venit în minte o situație analoagă, demnă de pus alături de aceea prin care trecem acum. Îndată după întâia mare conflagrație, România întregită în hotarele ei etnoculturale se confrunta, după anii de război și criză, cu nevoia prezentă a reintegrării în ansamblul continentului. C. Rădulescu-Motru a scos atunci revista Ideea europeană, tocmai pentru a înlesni dialogul cu lumea, a limpezi opțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de Comunitatea Europeană și respectiv CAER, de NATO și de Pactul de la Varșovia. A sporit desigur interesul pentru strategii, conduite de grup, adaptarea la noile condiții etc. Institute specializate își consacră adesea timpul și mijloacele pentru studii de strategie. Marile conflagrații, crizele care au traversat secolul nostru sunt azi obiecte de studiu și sub unghiul strategiei. Un excelent istoric din noua generație, Herve Couteau-Begarie, s-a dedicat aproape integral acestor studii în dublu plan: militar și geopolitic pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Napoleon II și Bismarck au conceput, fiecare, un tip de echilibru. Alianțele înfiripate spre finele secolului XIX denotă căutări în aceeași direcție. Ele n-au făcut decât să sporească tensiunile și să precipite marele război, care avea să fie prima conflagrație mondială. Sistemul de la Versailles a voit să creeze un nou echilibru, ținând cont acum de frumoasele principii exprimate de Wilson, principii în numele cărora orice comunitate etnoculturală e în drept să pretindă autonomie. Numai că între principii și realitate distanța era
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
două lagăre, cu supraputeri deținătoare de armament atomic, lumea a trăit, decenii în șir, coșmarul unui echilibru al terorii, întemeiat pe amenințarea cu distrugerea planetei însăși. Cataclismul a fost nu o dată iminent. Un echilibru bipartit, ca acela impus de ultima conflagrație mondială, e întotdeauna fragil. Un altul mai sigur, mai durabil, se cuvenea pus la lucru. Conferința de la Viena, întâlnirile la nivel înalt, "procesul Helsinki" și numeroase alte inițiative se situează pe această linie, care a însemnat uneori tensiuni dramatice. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ne-a prevenit, din secolul trecut, că acolo unde vechile așezăminte și cutume au fost distruse credințele zdruncinate, valorile istoriei risipite, drepturile politice restrânse, confuzia și mizeria capătă dimensiuni alarmante 1. Este ceea ce s-a întâmplat în România după ultima conflagrație mondială, când aproape nimic din ceea ce asigurase mai înainte echilibrul social n-a mai fost valabil. Reînnodarea firului cu tradiția pluralistă era foarte dificilă. După entuziasmul din primele clipe, entuziasm ce a dus la crearea unui mare număr de partide
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
obscure, s-au impus. Mecanismele puterii, resorturile opiniei publice, miturile din care se alimentează prejudecăți de tot felul, "mica istorie" revelând mari consecințe în planul evenimentelor sunt direcții larg explorate de istoricii care se ocupă de viața politică, de marile conflagrații, de culisele diplomației etc. Dr. Pierre Rentchnick de la Facultatea de Medicină din Geneva a făcut mare senzație cu volumul Ces malades qui nous gouvernent (1976), scris împreună cu Pierre Accoce, volum care a cunoscut deja numeroase versiuni străine și a alimentat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]