3,203 matches
-
întîmplat, apărarea Capșei a căzut. Și, odată cu ea, alternativa. De-asta, pamfletul, cît mai e, se scufundă azi în monolog dramatic în deșert. Nu e tifla unui învingător, ci revanșa unui învins. Arghezi putea, la sfîrșitul demonstrației lui, să îndemne: "Confrate bolnav de dictatură și ursuzlîc: fii om cumsecade. Pune pălăria cea mare, ce-o ai la Iași în cuier, și vino la "Capșa". Aici sălășluiește fericirea: crema gălbuie, strudelul, cataiful și frișca." O rezolvare amicală, într-o lume în care
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
antidot al gloriei literare. Inițial autoexilat în timp, prin actul recuperării unui trecut idilic, la un moment dat se exilează la propriu, stabilindu-se mai întîi la Bulbucata, apoi la Jimbolia, localități ce-i inspiră creația. Străin de "monumentalitatea" unor confrați, intră tot mai adînc în fluxul vieții imediate, ca într-o baie demistificatoare. Chiar dacă și acesta e un de-ghizament, e unul ce rimează cu stilistica ansamblului, modelat de o desolemnizare, de o depoetizare, de o complicitate cu "miracolele" neomologate ce
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
ulicioara,/ Fac în urma lui ca cioara/ Toți copiii din vecini." Romanța gramofonului, accesoriu poetic într-o casă burgheză, pe care în vremea noastră, nemaiavînd ce face cu el, l-am privi cu pomenita simpatie, e o impetuoasă (ca a tuturor confraților, mai vechi sau mai noi, ai lui Topârceanu), artă poetică: "Eu sunt un genial amestec/ De Poezie/ Și de Proză/ (...) Prin mine mor - ca să renască - / Vibrații pentru mai tîrziu,/ Eu sunt ce n-am fost niciodată/ Și-un sfert din
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
de el. La 50 ani însă l-am descoperit pe Ťmodestulť Costache Negri, a cărui figură m-a sedus și am și scris monografia pe care i-am consacrat-o și unde am pus ceva și din mine". Numeroși alți confrați cu o soartă ingrată au parte de mențiuni atente: "Opt ferpare anunță în România liberă de azi, decesul lui Tudorancea Bănică. Foarte bun prieten din tinerețe, mai mare cu vreo cinci ani decît mine, fost învățător la Viișoara, apoi la
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
său Cum se face, Mircea Horia Simionescu scrie: Dacă un specialist programându-se să desfacă și să evalueze, prin lecturi repetate, un roman care țipă la fiecare pagină noutatea unei propuneri de reverificare a interesului pentru narațiune chiulește de la lectura confratelui lăudat și-i ironizează și simplifică demersul și modelul (spune-i macheta), de ce ne-am mai plânge de criza speciei, de biruința iminentă a subliteraturii? Prin regretabila întâmplare a recenzării detracate a romanului meu, eu disting o față a fenomenului
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
bănui, dintr-o cultură nu prea veche); un, ca să zic așa, in cert, - un in onest, un in valid, un vreau să spun, in autentic; și nu încape îndoială, un in decent, un in salubru; un, așadar, - stimați colegi, distinși confrați, - in eficace." (p. 9). Capacitatea scriitorului de a improviza nu cunoaște limite și un text de două pagini se transformă într-o interminabilă aliterație. Cu excepția unor ligamente ale textului (inevitabilele conjuncții, prepoziții, adverbe și pronume), toate celelalte cuvinte încep cu
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
pare totdeauna parfumată cu tutun de extraquality. A treia persoană este chiar fiul ei, un tânăr cu aspect de efeb bărbos, extrem de amabil. El te ajută cu plăcere și este deosebit de simpatic. Printre altele, îmi face legătura cu ai mei confrați și este o permanentă relație cu lumea literară. Deci, devenind singur, sunt de fapt trei... Interesant este faptul că persoana a doua a fost, demult, soția poetului Valeriu Sârbu de la Cheia, pe care l-am vizitat anul trecut, întâmplător, cu
Viaţa improvizată by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9879_a_11204]
-
Cronicar Analiză de caz? Confrații de la COTIDIANUL (secția culturală) se pare că au făcut o fixație și anume: starea Uniunii Scriitorilor. Din timp în timp îi dedică o așa-zisă, de că-tre ei, analiză de caz. Și o fac, precum în Suplimentul Media & cultură din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
cum s-a văzut și la ultima Conferință pe țară, unde participanții au avut de ales între mai multe programe prezentate. Atunci de ce să nu se discute ? Să se discute oricât de aprins, vom răspunde, dar nu pornind, cum fac confrații de la Cotidianul, de la probleme inventate și de la premisa falsă că "breasla literară românească este încă împărțită în privința legitimității USR". încă împărțită? Există cu adevărat două curente în Uniune, două fronturi de luptă, o dispută reală între cei care țin cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
roși de șobolani. Mormîntul lui se află în sat la Jilava, nu în cimitirul ortodox, ci la 20 de metri depărtare, în afara incintei închisorii. A fost dus într-o ladă comună, de către patru deținuți, patru frați de suferință. Cei patru confrați au săpat groapa. N-are cruce. N-a fost spovedit. N-a fost împărtășit. N-a primit ultima dezlegare, deși erau alături de el cei doi călugări catolici. Mormîntul este marcat de un țăruș de lemn, înfipt între bălării, care poartă
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
unor epoci demult trecute sau pentru clarificarea circumstanțelor în care au fost luate importante decizii istorice. După apariția monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii române contemporane, 1941-2000, Alex Ștefănescu este omul zilei în critica literară românească. Admirat sau pizmuit de confrați, invitat și celebrat cu fast în orașele de provincie, intervievat de superbe ziariste, Alex Ștefănescu se află mereu în centrul atenției, prezența sa într-un loc este imposibil să treacă neobservată. Chiar și cei care își propun să îl ignore
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
Tot din cuprinsul Agendelor reiese că Lovinescu a măsurat impactul Memoriilor sale prin lecturi în cadrul cenaclului Sburătorul, ca și prin publicarea unor fragmente în presă ("Vremea", "România literară", "Excelsior", "Facla", "Adevărul", "Dimineața", "Revista Fundațiilor Regale"), uneori ținând cont de reacția confraților, de cele mai multe ori nu. Cuprinsul ultimelor două volume a ridicat, datorită epocii în care a fost redactat, și probleme de publicare: alături de scriitorii-eroi în Aqua forte, nemulțumiți individual, apăruse și cenzura oficială, vigilentă principial. Memoriile au fost reeditate după aproape
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
Și nu în numele unor idei, opțiuni filosofice sau politice, ci, pur și simplu pentru că aceștia erau mai buni. Mă surprind întrebându-mă deseori dacă se simte cineva vinovat pentru ce s-a întâmplat cu Sorescu și cu Valeriu Cristea? Un confrate a mărturisit în scris că a resimțit moartea lui Sorescu ca pe o eliberare. Ura lui sinistră nu l-a făcut nici mai bun ca scriitor, și nici mai cunoscut. Suntem, în fapt, ceea ce scriem. Munca literară este o cursă
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
puțini cu construcția. Sigur, am fost atacat, de parcă eu aș fi înființat atât Partidul Comunist Român, cât și Securitatea, dar am continuat să-mi văd de treabă. Vreo trei decenii mersesem mereu împotriva curentului și eram de-acum obișnuit. Un confrate cu glorie multă, dar cu imaginație ceva mai puțină, comparase Institutul Cultural Român cu Canalul Dunăre - Marea Neagră și Casa Poporului, cu ceea ce credea, adică, a fi monstruozitățile țării noastre. Acum, când Institutul aparține în exclusivitate sponsorilor gloriei prezidențiale - din rândul
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
un produs în retortă, rezultatul unei tactici laborioase de adaptare la mediul instituțional căruia, având un sine evident mai sărac, i-a acordat, compensator, o mare importanță." Când se înfurie, memorialistul spune lucrurilor pe nume, cu riscul asumat. Despre acel confrate suit în vârf de țeapă: "Ba da, s-ar putea antologa din stu-foa-sa-i producție un șir de poezii "bune", însă ele ni se prezintă covârșite de-o mediocritate filozofică și nu odată pur și simplu confuze, ilizibile. Negativul domină, incontestabil
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
ora de față. Avînd în vedere condiția preeminentă de poet a lui Ilie Constantin, nu putem a nu remarca din capul locului generozitatea d-sale vădită în faptul că se ocupă, în aproape totalitatea situațiilor atent și comprehensiv, de creația confraților. Un stil protocolar-glacial al persoanei precum și finețea de orfevru - simptom al unei mari ambiții - pe care o învederează textele d-sale lirice ar putea sugera mai curînd distanța în relație cu aportul în domeniu al altora. Și totuși nu e
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
și anume pe Adrian Popescu, Petru Poantă, Ion Mircea, Dinu Flămând, Ștefan Agopian. Unii dintre ei i-au fost colegi la Steaua clujeană, alții au făcut parte din prima promoție echinoxistă. Un gând de regret este îndreptat către aceia dintre confrați care ar fi putut și ei să treacă, acum, pragul sexagenariatului, dar soarta a vrut altfel: Marian Papahagi, Marcel Constantin Runcanu, Olimpia Radu. "Altădată - scrie editorialistul Vieții Românești - 60 de ani mi se părea o vârstă matusalemică, acum nu. Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
unor personaje memorabile. Constantin }oiu reușește aici o performanță. Deși romanul său este unul intelectualist, cu dispute ideatice și conversații nu foarte lejere, interesul cititorului nu scade o clipă. Căderea în lume are o surprinzătoare dinamică epică. Față de nu puțini confrați prestigioși din sfera romanului de idei (Al. Ivasiuc, Nicolae Breban, Ion D. Sîrbu), la care greutatea eșafodajului intelectual face să scârțâie verosimilitatea situațiilor și a relațiilor, Constantin }oiu topește, așa-zicând, reflecția în acțiune, interferând cele două planuri. Ceea ce întreprind
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
dezastrul nu i-a mai acordat autorului Accidentului un prilej pentru a-și revizui inițiala satisfacție brută, pe care e foarte cu putință că și-ar fi retractat-o. După cum e foarte cu putință să fi apucat, alături de cohorta de confrați din felurite generații, pe drumul ideologizării, al colaboraționismului ce a înlocuit "dezmeticirea României" la care se aștepta și pe care o identificase cu momentul "cînd se va pune serios problema răspunderilor". "Răspunderi" care între timp au ajuns a se vedea
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
și și-a restrîns reveriile la cîteva categorii de obiecte-reper, senzația de bogăție, de materie inepuizabilă și de acțiune formativă infinită se impune, dincolo de interesele imediate și chiar de nivelul de instrucție, tuturor categoriilor de spectatori. Pentru că Bitzan, spre deosebire de majoritatea confraților săi, contrar aparenței de noutate radicală, oferă privitorului, cu o savantă intuiție psihologică, exact ceea ce acesta, la un prim nivel, poate accepta fără protest și poate înțelege fără efort. El își amăgește interlocutorul că arta este tocmai ceea ce acesta bănuia
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
Dumitru HÎNCU Invidios pe strălucirea nestimatelor (sinonim, rar utilizat, pentru perle) culese de confrații și consurorile de la pag. 32, mi-am spus: Ia s-arunc și eu năvodul, să-mi fac propria colecție". Și întrucât yachtul proprietate personală e în revizia generală a stării materiale (direct proporționale), am pornit să le caut în cele
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
este întotdeauna dedusă și care supune modelul unui proces de abstractizare prin translarea lui în iluzie, geometria este modelul însuși, între imagine și forma reprezentată instaurîndu-se o absolută identificare. Acum pot fi limpezite fără dificultate uimirile lui Mondrian în fața unor confrați academiști, cărora le mărturisește că pictura lor este prea abstractă pentru puterea sa de înțelegere. în acest sens, arta născută din contemplația geometriei în nenumăratele ei manifestări, adică arta concretă, este în aceeași măsură o artă arhetipală, puternic legată de
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
Daniel Cristea-Enache De la o anumită distanță privind lucrurile, pare că tinerii scriitori basarabeni au o mai redusă implicare socială și națională decât confrații lor mai vârstnici. Între generația lui Grigore Vieru și cea căreia îi aparține Vasile Gârneț există, indiscutabil, o diferență de accent, provenită dintr-una de viziune. Dacă "șaizeciștii" de dincolo de Prut răspund agresiunii Istoriei printr-o atitudine combativă, transformându-și
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
șiiții, spre deosebire de sunniți, îl consideră un imam propriu-zis, adică o autoritate sprituală îndreptățită să interpreteze surele Coranului) -, sau cînd un șiit cinstește ritualic jerfa lui Hussein, fiu lui Ali, participînd la procesiuni publice în cursul cărora se flagelează alături de alți confrați, el își asumă simbolic martiriul unui înaintaș. De altfel, tot genealogia explică și împărțirea musulmanilor în șiiți și sunniți. La originea schismei stă conflictul dintre două personaje apropiate profetului Mahomed: de o parte Ali, venerat de șii i, și de
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
sperie lumea. Când colo, iese cu totul altceva. Așa s-a întâmplat și cu nr. 1 al D-lor - o vor recunoaște cred și pe asta - nu le face cinste. D-lor însă nu au avut această omenie față de noi, confrații. Abia a scos capul o revistă și înainte de a ști cine sunt cei care o conduc și ce pot îi dau cu parul în cap." Unele articole ni-l revelează pe comentatorul atent, drastic uneori, al actualității sociale și culturale
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]