1,526 matches
-
este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză acidă? a) KBr și AgI; b) AlCl3 și KBr; c) AlCl3 și CuCl2; d) KBr și AgI; e) NH4Br și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză acidă? a) KBr și AgI; b) AlCl3 și KBr; c) AlCl3 și CuCl2; d) KBr și AgI; e) NH4Br și KBr. IV. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
două mari categorii: săruri fără hidroliză și săruri cu hidroliză. Sărurile fără hidroliză sunt sărurile ale căror cationi B+ provin de la o bază tare și ale căror anioni Ade la un acid tare. Conform teoriei protolitice, cationul B+ reprezintă acidul conjugat al bazei BOH din care provine iar anionul Areprezintă baza conjugată a acidului HA din care provine. Atât acidul conjugat cât și baza conjugată au tării opuse bazelor și acizilor din care provin. Această tărie se răsfrânge asupra fixării ionilor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fără hidroliză sunt sărurile ale căror cationi B+ provin de la o bază tare și ale căror anioni Ade la un acid tare. Conform teoriei protolitice, cationul B+ reprezintă acidul conjugat al bazei BOH din care provine iar anionul Areprezintă baza conjugată a acidului HA din care provine. Atât acidul conjugat cât și baza conjugată au tării opuse bazelor și acizilor din care provin. Această tărie se răsfrânge asupra fixării ionilor H+ și HOproveniți din disocierea apei. Cei tari vor fixa ionii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de la o bază tare și ale căror anioni Ade la un acid tare. Conform teoriei protolitice, cationul B+ reprezintă acidul conjugat al bazei BOH din care provine iar anionul Areprezintă baza conjugată a acidului HA din care provine. Atât acidul conjugat cât și baza conjugată au tării opuse bazelor și acizilor din care provin. Această tărie se răsfrânge asupra fixării ionilor H+ și HOproveniți din disocierea apei. Cei tari vor fixa ionii apei, cei slabi nu vor fixa ionii corespunzători ai
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
și ale căror anioni Ade la un acid tare. Conform teoriei protolitice, cationul B+ reprezintă acidul conjugat al bazei BOH din care provine iar anionul Areprezintă baza conjugată a acidului HA din care provine. Atât acidul conjugat cât și baza conjugată au tării opuse bazelor și acizilor din care provin. Această tărie se răsfrânge asupra fixării ionilor H+ și HOproveniți din disocierea apei. Cei tari vor fixa ionii apei, cei slabi nu vor fixa ionii corespunzători ai apei, realizându-se astfel
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
slabi nu vor fixa ionii corespunzători ai apei, realizându-se astfel un grad de disociere diferit între acidul și baza rezultată în urma hidrolizei. Dintre sărurile care nu hidrolizează amintim NaCl, KI, KNO3, etc. În primul caz, ionul Na+ este acidul conjugat al NaOH. Deoarece NaOH este o bază tare, ionul Na+ este un acid conjugat slab și nu va fixa ionii HOproveniți din apă. Ionul Cleste baza conjugată a HCl. Deoarece HCl este un acid tare, anionul Clva fi o bază
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
disociere diferit între acidul și baza rezultată în urma hidrolizei. Dintre sărurile care nu hidrolizează amintim NaCl, KI, KNO3, etc. În primul caz, ionul Na+ este acidul conjugat al NaOH. Deoarece NaOH este o bază tare, ionul Na+ este un acid conjugat slab și nu va fixa ionii HOproveniți din apă. Ionul Cleste baza conjugată a HCl. Deoarece HCl este un acid tare, anionul Clva fi o bază conjugată slabă și deci nici acesta nu va fixa ionii H+ proveniți din disocierea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
hidrolizează amintim NaCl, KI, KNO3, etc. În primul caz, ionul Na+ este acidul conjugat al NaOH. Deoarece NaOH este o bază tare, ionul Na+ este un acid conjugat slab și nu va fixa ionii HOproveniți din apă. Ionul Cleste baza conjugată a HCl. Deoarece HCl este un acid tare, anionul Clva fi o bază conjugată slabă și deci nici acesta nu va fixa ionii H+ proveniți din disocierea apei. Rezultă că ionii inițiali ai apei nu vor reacționa cu ionii sării
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
al NaOH. Deoarece NaOH este o bază tare, ionul Na+ este un acid conjugat slab și nu va fixa ionii HOproveniți din apă. Ionul Cleste baza conjugată a HCl. Deoarece HCl este un acid tare, anionul Clva fi o bază conjugată slabă și deci nici acesta nu va fixa ionii H+ proveniți din disocierea apei. Rezultă că ionii inițiali ai apei nu vor reacționa cu ionii sării, deci nu vom avea o reacție de hidroliză ci numai un proces de disociere
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
b) săruri BTAS provenite de la o bază tare (BT) și un acid slab (AS); c) săruri BSAS provenite de la o bază slabă (BS) și un acid slab (AS). 41 În primul caz, a), va reacționa cu ionii apei numai acidul conjugat B+ fixând ionii HO-: BS+ + H2O ↔ BSOH + H+ În felul acesta crește concentrația ionilor H+ față de cea inițială și deci hidroliza va fi acidă. Reacția de mai sus fiind una de echilibru, se poate aplica legea maselor și se definește
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
c) prezintă caracter slab bazic dacă baza este mai tare; d) nu contează tăria acizilor sau bazelor din care provin; e) sunt soluții obținute în urma unor reacții de hidroliză. II. Conform teoriei lui Brönsted, oricărui acid îi corespunde o bază conjugată și invers, unei baze îi corespunde un acid conjugat. Care afirmație este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
tare; d) nu contează tăria acizilor sau bazelor din care provin; e) sunt soluții obținute în urma unor reacții de hidroliză. II. Conform teoriei lui Brönsted, oricărui acid îi corespunde o bază conjugată și invers, unei baze îi corespunde un acid conjugat. Care afirmație este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
soluții obținute în urma unor reacții de hidroliză. II. Conform teoriei lui Brönsted, oricărui acid îi corespunde o bază conjugată și invers, unei baze îi corespunde un acid conjugat. Care afirmație este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
lui Brönsted, oricărui acid îi corespunde o bază conjugată și invers, unei baze îi corespunde un acid conjugat. Care afirmație este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
invers, unei baze îi corespunde un acid conjugat. Care afirmație este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză acidă? a) KBr și AgI; b) AlCl3 și KBr; c
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
este corectă? a) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză acidă? a) KBr și AgI; b) AlCl3 și KBr; c) AlCl3 și CuCl2; d) KBr și AgI; e) NH4Br și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
conjugată slabă; b) unui acid tare îi corespunde o bază conjugată tare; c) unui acid slab îi corespunde o bază conjugată slabă; d) unei baze tari îi corespunde un acid conjugat tare; e) unei baze slabe îi corespunde un acid conjugat slab. III. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză acidă? a) KBr și AgI; b) AlCl3 și KBr; c) AlCl3 și CuCl2; d) KBr și AgI; e) NH4Br și KBr. IV. Care dintre următoarele perechi de săruri prezintă hidroliză
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
întind pe tot tegumentul, inclusiv palmar și plantar, dermatite exfoliative, precum și calcificările cutanate. Afectarea hepatică, manifestată prin icter, și cea pulmonară, manifestată prin pneumonii interstițiale, pot fi prezente; la fel și edemele secundare miocarditelor sau sindromul nefrotic. Icterul și hiperbilirubinemia conjugată pot persista luni întregi. Afectarea sistemică. Din totalul copiilor cu boală clinic manifestă la naștere, un procent de 25%-50% se nasc prematur, în registrând un scor Apgar scăzut. În acest lot sunt cuprinși și cei cu întârziere de creștere
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
expectanță, ce violează o normă socială sau neagă o valoare promovată de grup. 2.Conformitatea. Se definește prin compatibilitatea comportamentului cu norma,concretizată în elaborarea unor răspunsuri “normale”, prescrise de normă. Conformitatea cu normele sociale este o rezultantă a acțiunii conjugate a cel puțin patru factori: a) presiunea grupului social, exercitată asupra individului pentru a-l determina să se integreze/conformeze, prin procesul de influențare socială; b) procesul de socializare și de învățare socială a normelor de către individ. Prin acest proces
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
echității prin: modificarea propriilor percepții (ținta atacului capătă o semnificație negativă), schimbarea raportului avantaj-dezavantaj (de exemplu, prin distrugere/deteriorare scade valoarea proprietății celuilalt) și creșterea avantajului propriu. Teoria modelului echității (care a fost demonstrată experimental) explică producerea vandalismului prin acțiunea conjugată a trei serii de factori moderatori: autocontrolul subiectului, caracteristicile mediului fizic și caracteristicile grupului. Vandalismul școlar prezintă o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si funcționarea instituției educative, de caracteristicile demografice ale populației școlare, de practicile sociale specifice, de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la motivație, debutul toxicomaniei la unii copii și adolescenți este asociat , de cele mai multe ori, cu problematica crizei existențiale specifice pubertății și adolescenței. Trecerea de la episoadele de consum izolate la consumul ocazional, iar de la acesta la dependență este determinată de acțiunea conjugată a trei seturi de factori: -caracteristicile personale și antecedentele subiectului toxicomanii sunt, în general, adolescenți vulnerabili, care au manifestat în copilărie tulburări de caracter și de comportament, istoria lor personală fiind marcată de neglijare, respingere sau atașament excese, eșecuri școlare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să realizeze legături ionice sau de altă natură cu enzima ce urmează a fi imobilizată; să aibă o structură expandată care să permită difuzia enzimei la centrul de imobilizare al schimbătorului de ioni și difuzia substratului supus reacției biochimice în conjugatul schimbător de ion-enzimă. Reușita procesului de imobilizare a enzimelor pe schimbătorul de ioni depinde, in principal de următoarele caracteristici ale suportului [15]: porozitatea (permanentă sau de umflare); existența grupărilor ionice sau ionogene capabile de interacțiuni electrostatice cu moleculele enzimelor; numărul
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]