2,717 matches
-
1, 21.III.2008; vroiați, Acasă TV, 1.XI.2007, OTV, 11.III.2008; vroiau, Antena 1, 4.XII.2007, Radio InfoPro, 10.III.2008, OTV, 8.III.2008, Prima TV, 7.III.2008, Pro TV, 2.III.2008) și conjunctivul să aibe (Acasă TV, 11.XI.2007, 18.XI.2007, Antena 1, 8.XI.2007, 4.XII.2007, 11.III.2008, Antena 3, 21.III.2008, B1 TV 2.V.2008, Europa FM, 9.III.2008, Național TV, 21.V.
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2002), Dragomirescu și Dediu (2006) etc. Vezi și Dragomirescu, în acest volum, p. 5 Pentru factorii care favorizează preferința pentru formele cu sau fără -ez sau -esc, vezi GALR I: 559-561. 6 Menținerea formei este motivată atât de analogia cu conjunctivul prezent, unde sufixul este acceptat de normă (să trebuiască), cât și de nevoia de a marca acordul cu subiectul predicatului complex, obținut în urma reorganizării sintactice. De altfel, Iordan (1948: 150) considera normale (și chiar necesare) variantele cu -esc atunci când verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
ca să-ți rodească. E aceasta o firească (Lucian Blaga, Înțelepciune de grădină) 1.Explică folosirea apostrofului în poezie. 2.Scrie sinonimele cuvintelor: taină, pecete. 3. Transcrie un cuvânt derivat și unul compus. 4.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul conjunctiv. 5.Motivează folosirea persoanei a II-a, numărul singular. 6.Notează două motive poetice prezente în text. 7.Precizează rima și măsura primei strofe. 8.Menționează două figuri de stil existente în versul: Ce ne-nvață pomul sfânt? 9. Argumentează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Psalm - Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: (a) cere, biruitor. 2.Precizează modul de formare a cuvintelor: dârz și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează figura de stil din primul vers, strofa a doua. 7.Prezintă conceptul modern psalm, pornind de la fragmentele date. 8.Evidențiază două caracteristici ale modernismului. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt adevărați). Ca atare, voi putea substitui pe și cu sau fără a nega ceva din informația factuală conținută în forma conjunctivă, pierzând doar ceva din aceasta (efectele pragmatice ale substituției le vom discuta mai jos). La fel, între deși și chiar dacă există compatibilitate, deci convertibilitate direcționată: la același tipar concesiv (biplan 12: asertiv și presupozițional), deși adaugă caracterul factiv 13, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu numai... ci și19/dar și20,echivalente logico-semantic cu cele conectate prin și/, prezintă un grad sporit
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
posibilă (fără a fi frecventă): (15) Chiar dacă o să-i ceri iertare, sau chiar dacă o să-i arăți că te-ai schimbat, tot n-o să te ierte vreodată. 3.3. Altă modalitate de construcție a structurilor concesive este fără conector, cu utilizarea conjunctivului (cu sau fără marca conjuncțională să) în predicatul subordonatei: (16) (să) Facă el și pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la Roma, ce vrea ea tot nu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fie (+Prop)... sau (unde fie este urmat obligatoriu de subiectul propoziției, eventual cu expresie ) drept CI depinde de natura semantică a elementelor supuse disjuncției: în (67) - (69), acestea epuizează lista condiționărilor posibile ale regentei, drept care valoarea concesivă a lui fie (conjunctivul verbului copulativ) se pierde în favoarea celei de "operator al indiferenței", corelativ cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să împiedice, prezumtiv, realizarea situației din regentă, avem
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
distanța de stilul imprecis și vag al limbii de lemn25. Prima parte a clișeului este formată din verbul a vrea sau, mai rar, din verbul a dori (la persoana întâi singular), a doua parte o constituie un verb dicendi la conjunctiv (să adaug, să atrag atenția, să declar, să spun, să subliniez etc.), iar a treia parte este adverbul clar, de regulă la superlativul absolut (foarte clar) și/sau sinonime contextuale ale sale, din sfera "transparenței" (deschis, limpede, sincer, fără echivoc
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, În formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (În mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai recunosc verbul În respectiva formă flexionară. De exemplu În forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
200 țesutul celular subcutanat reprezintă calea de comunicare între palmă, degete și fața dorsală a mâinii; apariția edemului și supurației la acest nivel, determină creșterea tensiunii cu instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de travee conjunctive care unesc dermul cu periostul, astfel existând riscul de evoluție a unui panarițiu pulpar către osteită falangiană; comunicările dintre diversele regiuni ale mâinii explică posibilitățile de propagare a infecției, uneori aceasta ajungând până la antebraț. b. Prezența tarelor asociate constituie factori
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
degetelor fiind practic un furuncul cu toate caracteristicile acestuia. Tratamentul constă în incizie și evacuarea bourbillon-ului la fel ca în alte localizări ale furunculului. 10.2.2. PANARITII SUBCUTANATE 10.2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului. Septurile conjunctive dintre derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent se asociază limfangită
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
conținute de aceste exsudate care conțin aproape în exclusivitate limfocite și macrofage. În acest exsudat, bacilul Koch, poate fi pus în evidență mai mult sau mai puțin ușor. Leziunile exsudative pot avea o evoluție variabilă spre: resorbție, cazeificare sau organizare conjunctivă. Leziunile foliculare, au ca element de bază foliculul tuberculos. Microscopic acesta este alcătuit dintrunul sau mai multe straturi de celule epitelioide, care înconjoară una sau mai multe celule gigante care ocupă zona centrală. Celulele gigante au mai mulți nuclei, dispuși
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
o metaplazie a celulelor histiocitare sau a celulelor sistemului reticulo endotelial din organele limfopoetice, care reacționează în prezența bacilului Koch. În dezvoltarea sa, foliculul tuberculos se poate contopi cu foliculi învecinați având următoarele posibilități evolutive: spre cazeificare sau spre organizare conjunctivă care se termină prin scleroză. Între organizarea scleroasă și vindecare nu poate fi pus semnul de egalitate deoarece, întotdeauna în țesutul scleros care se condensează și se calcifică, se vor putea găsi bacili virulenți. Această organizare conjunctivă și transformare scleroasă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
sau spre organizare conjunctivă care se termină prin scleroză. Între organizarea scleroasă și vindecare nu poate fi pus semnul de egalitate deoarece, întotdeauna în țesutul scleros care se condensează și se calcifică, se vor putea găsi bacili virulenți. Această organizare conjunctivă și transformare scleroasă, constituie o modalitate de vindecare clinică și nu histologică. Leziunile atipice bacilare nu au evolutivitatea specifică leziunilor exsudative sau foliculare. Ele sunt realizate din infiltrate de celule epitelioide dispuse în pătură sau în focar constituind leziunile de
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice. Localizările viscerale se însoțesc de o reacție conjunctivă intensă care va da naștere la tumori voluminoase; localizarea osoasă va da naștere la osteomielită. La om, cele mai frecvente localizări sunt: cervicofacială, toraco-pulmonară și intestinală. Tratament: Este același ca pentru sporotrichoză doar că la terapia cu iod, sulfamide și
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
dintre bărbați supraviețuiesc la 5 ani. 17.1.2. CLASIFICARE Au fost descrise mai multe criterii de clasificare a tumorilor. Dintre acestea de importanță practică sunt clasificarea anatomo-clinică (diferențiază tumorile în benigne și maligne), histogenetică (după țesutul de origine: epiteliale, conjunctive, mezenchi-male, ale țesutului hematopoetic, țesutului reticulohistiocitar, țesutului nervos și țesutului melanogen). 1. Tumorile benigne se caracterizează prin: sunt asemănătoare, macroscopic și microscopic, țesutului de origine prin citoarhitectură, celularitate și mitoze; au o evoluție lentă; sunt bine delimitate de țesutul din
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
are o porozitate concepută pentru a controla pierderea de apă și invazia microbilor iar cel profound adecvat colonizării cu fibroblaști. Produsul se grefează imediat dupa excizia trans-hipodermică. Este vascularizat și colonizat de fibroblaștii pacientului care vor produce fibre de țesut conjunctiv (neoderm autolog) pe baza structurii tridimensionale oferită de Integra® la care aderă. Aceștia vor sintetiză în rețeaua de colagen bovin diferitele tipuri de colagen proprii, glicoproteine, glicosaminoglicani, constituienți ai matricei extracelulare proprii și induc remodelarea scheletului inițial. Ulterior, cănd prin
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
reprezentată de expansiunea protoplasmatică - axon sau dendrită - care se reunesc în interiorul nervului sub formă de fascicul corespunzător grupelor musculare și teritoriilor cutanate dintr-un segment anumit. Fibrele nervoase ale aceluiași fascicul sunt separate una de alta printr-un țesut interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a II-a, se admite gust și miros de prăjit. II.3.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE CAPITOLUL III SUBSTATURI ALIMENTARE CE CONȚIN PREDOMINANT PROTIDE III.1. CARNEA Sub denumirea de carne se înțelege țesutul muscular, alcătuit din fascicule musculare și țesutul conjunctiv, având rol de susținere și de legătură între diferite organe ale animalului. Celelalte părți comestibile din corpul animalelor poartă denumirea de organe (limbă, creier, ficat) sau de subproduse (picioare, urechi, burtă etc.). În consumul uman intră, în principal, carnea animalelor
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
odată introdus în apă, peștele proaspăt se va scufunda, în timp ce acela alterat va pluti la suprafață. Culoarea cărnii de pește este albă sau albă roză, ceea ce face să fie încadrată în categoria „cărnuri albe” . Fibra musculară este foarte fină, țesutul conjunctiv dintre fibrele musculare extrem de redus, grăsimea de culoare galbenă citrin până la portocalie, în funcție de specie și regiunea anatomică, și foarte diferită calitativ de la o specie la alta. III.2.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Din punct de vedere chimic, carnea de peste se aseamănă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
constantă. Se notează greutatea cu G’. VIII.2. VERIFICAREA INTEGRITĂȚII Aceste determinări permit monitorizarea conformității și calității lipidelor din substraturile alimentare. VIII.2.1. Determinarea substanțelor insolubile în eter Substanțele insolubile în eter sunt reprezentate de totalitatea particulelor de țesut conjunctiv și alte impurități mecanice (pământ, nisip, etc.). A. Determinarea calitativă într-o eprubetă se introduce 2-3 g grăsime peste care se toarnă 5 10 ml eter etilic, se agită bine până ce toată grăsimea s-a dizolvat, după care se apreciază
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
organismul infectat, la poarta de intrare sau la distanță. Toxicitatea este proprietatea de a produce exosau endotoxine. Dintre bacteriile aerobe cei mai frecvenți patogeni sunt cocii Gram pozitivi: streptococii (pot invada breșe mici ale pielii și se extind în spațiile conjunctive și limfatice) și stafilococii (Staphilococcus aureus este cel mai comun patogen în infecțiile plăgilor). Dintre cocii Gram negativi, gonococul este responsabil de infecțiile urogenitale. Dintre bacilii Gram pozitivi bacilul Koch produce infecții specifice. Cele mai numeroase specii sunt dintre bacilii
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]