465 matches
-
cam care era populația satului nostru în anumite momente din istoria sa multimilenară se produce numai pe la începutul secolului XVIII, mai precis în anii 1721 - 22, când din dispoziția guvernului se întocmește una din cele mai complete și mai cuprinzătoare conscripții a Țării Făgărașului. Putem deduce din listele întocmite atunci de conscriptori, că la Oprea Cârțișoara au fost luate în evidență 56 familii, iar la Streza, 38 familii. Nu luăm în calcul familiilor băjenite în momentul în care acestea au simțit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mecanic la Brașov. Interesant, în cazul familiei Grovu, că acest nume se regăsește în onomastica de familie a satului pe toată perioada pentru care dispunem de documente privitoare la recensămintele efectuate pe câteva sute de ani. Așa de exemplu în conscripția imperială din 1721-22 îl găsim pe Comșa Gravul, care nu poate fi decât un alt mod de prezentare grafologică a lui Grovul, sau poate mai de grabă o metamorfoză etimologică a acestui nume care, deși există păreri împărțite, numele de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
budac și din săcure! (Doina pădurarului) Descoperim în documentația scrisă a istoriei satului, câteva nume de familii care tot revin din adâncuri de secole sub privirile curioase ale cercetătorului. Așa de exemplu în listele locuitorilor Cîrțișoarei, cu care se deschide conscripția de acum aproape trei sute de ani, aflăm nume care au jalonat permanent fascinanta istorie a satului, cum ar fi Boieraș, Cînduleț, Iacob, Blendea Pădurean, Tarcea, Udriște, Coman, Halmaghi, Ghețea, Banciu, Folea, Oana, Stoica, Schiopu, Scorobeț, Grovu, Roman, Morariu, Vodă, Cârțean
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că "poporul" avea mai mult respect pentru militari, decât pentru funcționarii civili, care se bucurau doar de puțină considerație din partea sa. Chiar dacă, pe moment, nu se putea institui un regim militar de graniță și nici nu se putea face o conscripție, datorită perspectivei unei emigrări masive a populației, "deoarece începând cu nenorocitul secol al XV-lea, când strămoșii noștri au cedat Moldova ca pe o feudă Porții Otomane, o astfel de măsură nu a mai fost luată niciodată, iar locuitorii s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Regulamentul reîntărea obligația dată preoților, încă din anul 1784, de a ține starea civilă pentru parohia în care își desfășura activitatea. Ca atare, parohul era obligat să completeze la zi condicile în care erau înscrise nașterile, căsătoriile și decesele, precum și conscripțiile referitoare la numărul copiilor de școală, ca și al tuturor locuitorilor. În oficiul parohial trebuiau ținute la zi, pe lângă situațiile de venituri și cheltuieli, și așa numitele "protocoale ale poruncilor", de fapt niște registre în care se înscriau toate ordinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
însă niciodată întru totul asemănătoare celorlalte districte galițiene, deoarece modul de impozitare din Bucovina a rămas total diferit de cel din Galiția, iar prescripția de impozitare a evreilor nu a fost aplicată aici din ordinul fostului suveran. Totodată, sistemul de conscripție a rămas la cel de consemnare a sufletelor doar, care nu era propriu pentru realizarea unei ridicări a recruților de aici, după cum cereau necesitățile războiului austro-turc, aflat în plină desfășurare. De asemenea, în Bucovina nu au fost puse în aplicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dar și cu elita nobiliară provincială. Sfera de activitate a Administrației districtuale era foarte însemnată, îngrijindu-se de supravegherea învățământului, a bisericii, a stăpânilor de pământ și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de pământ are să se dea fiecărui țăran în folosință, că a introdus mandatariatul, ca instituție intermediară, plătită din banii moșierilor și țăranilor, având menirea de a judeca pricinile dintre stăpânii de pământ și țărani și de a ține protocoalele și conscripțiile satelor, lucruri ce până nu de mult erau considerate drepturi ale nobilității funciare etc183. În aceeași perioadă, pentru a transpune în practică prevederea din Regulamentul bisericesc privitoare la îmbunătățirea situației economice a parohilor rurali, căpitanul districtual Balș a decis, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018 suflete, din care 2623 bărbați, 2395 femei: După starea socială 410 familii erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018 suflete, din care 2623 bărbați, 2395 femei: După starea socială 410 familii erau de grăniceri, din Regimentul II românesc și din Regimentul I secuiesc 142, în total 1768 de suflete cu 950 bărbați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secuiesc 142, în total 1768 de suflete cu 950 bărbați și 858 de femei - în afară de cei 414 grăniceri, între bejenari erau 343 capi de familie iobagi, 230 erau zilieri, 206 erau supuși (dependenți de domeniile statului), 2 erau liberi și Conscripția cuprinde numele satului și proprietarului unde s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul emigrării din Ardeal, ocupația (la majoritatea, plugar!), pământul primit. Cât privește timpul, anul în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul emigrării din Ardeal, ocupația (la majoritatea, plugar!), pământul primit. Cât privește timpul, anul în care au venit din Ardeal în Bucovina, conscripția înregistrează bejenarii veniți în perioada 17381778, majoritatea fiind veniți după 1770 și s-au așezat cu învoirea autorităților și a proprietarilor în 79 de sate din Bucovina. Cei veniți în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație, care la porunca Curții din Viena, au declanșat o acțiune de colonizare a teritoriului ocupat cu populații aduse din tot imperiul. Numai în satul Botoșana din actualul județ Suceava Conscripția înregistrează 117 capi de familie, care s-au așezat lângă cele 26 de familii locale, înregistrate la recensământul realizat în 1779 de Daniel Werenka. Nu știm sigur dacă nu cumva și cele 26 de familii existente la venirea bejenarilor sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pregătiți și mobili, de forțe armate capabile să ducă la bun sfârșit misiuni pe tot globul. Era armatelor naționale sau populare o povară grea pentru bugetul public pare să se fi încheiat. Chiar statele care păstrează armatele naționale bazate pe conscripție încearcă să le profesionalizeze parțial sau total. Privatizarea violenței se manifestă și la nivelul statelor care deleagă competențe companiilor militare private specializate în operațiuni tactice combatante, planificare strategică, colectare și analiză de informații, suport operațional, antrenarea de trupe și asistență
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
pregătiți și mobili, de forțe armate capabile să ducă la bun sfârșit misiuni pe tot globul. Era armatelor naționale sau populare - o povară grea pentru bugetul public - pare să se fi încheiat. Chiar statele care păstrează armatele naționale bazate pe conscripție încearcă să le profesionalizeze parțial sau total. Privatizarea violenței se manifestă și la nivelul statelor care deleagă competențe companiilor militare private specializate în operațiuni tactice combatante, planificare strategică, colectare și analiză de informații, suport operațional, antrenarea de trupe și asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nostru, după multe căutări prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
cu mai toți cercetătorii care au crezut că Crengeștii au o altă descendență decît aceea descoperită de d-sa. Și, ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
că Crengeștii au o altă descendență decît aceea descoperită de d-sa. Și, ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor. Între locuitorii din Rodna e menționată o
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
și menționarea numelui ei cu K, ca și ciudatul nume (A Kranki) se datorează modalității de transcriere de către slujbașul habsburgic, în latinește, a numelor românești. De altfel, litera k era curent folosită atunci în actele oficiale. Alt document, tot o conscripție financiară, dar din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît cei ce au scris conscripția financiară din 1750, fapt reieșit din proba grafiei. Care, se întreabă autorul nostru, este relația dintre cele trei persoane și chiar, eventual, înrudirea lor? Comun celor trei
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît cei ce au scris conscripția financiară din 1750, fapt reieșit din proba grafiei. Care, se întreabă autorul nostru, este relația dintre cele trei persoane și chiar, eventual, înrudirea lor? Comun celor trei purtători ai acelui nume e că sînt, toate trei, din localitatea Rodna, sînt
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
fi, de fapt, fie și moștenitorii ereditari ai pomenitei Titiana A Kranki, dacă nu decedată în 1754, își va fi împărțit pămînturile celor doi fii. dl Teodor Tanco, examinînd, atent, cum altfel?, menționarea celor două nume în anii diferiți ai conscripției (pînă prin 1762/1763), le descoperă mereu relativ aproape, cu grafia germanizată la "Stephan" și "Thodjer", iar "Kranka" scris, tot așa, mereu la fel. Ducîndu-și ipotezele mai departe, autorul nostru apreciază că dacă, în acest document, á are valoarea diftongului
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mai mare parte constituia proprietatea Magistratului sibian(în stânga râului ce împarte Racovița în două, "partea scăunală") și doar o mică parte a sa sta sub jurisdicția organelor comitatense(în dreapta râului, "partea iobăgită). Ca urmare s-a trecut la întocmirea unor conscripții amănunțite pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor pe care urma să le plătească autoritățile militare proprietarilor satului. Pentru "partea scăunală" a satului s-au întocmit două conscripții: Pentru "partea iobăgită", conscripția a fost întocmită în toamna anului 1765 de către Paul Szkorei și
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
jurisdicția organelor comitatense(în dreapta râului, "partea iobăgită). Ca urmare s-a trecut la întocmirea unor conscripții amănunțite pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor pe care urma să le plătească autoritățile militare proprietarilor satului. Pentru "partea scăunală" a satului s-au întocmit două conscripții: Pentru "partea iobăgită", conscripția a fost întocmită în toamna anului 1765 de către Paul Szkorei și Andreas Pakothy, secretari și notari ai Cancelariei regești provinciale din Transilvania. Paralel cu întocmirea conscripțiilor din 1765, și-a desfășurat activitatea și comisia de recrutare
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]