775 matches
-
și “revoluția sexuală” după 1960, aveau să zdruncine semnificativ rolul bisericii În viața de familie, dar și statutul social al familiei, ajungându-se pe alocuri ca unirea celor doi parteneri să se transforme dintr-o relație contractuală Într-o reuniune consensuală, În cadrul căreia partenerii pot fi și de același sex. Cu toate acestea familia, ca entitate socială consacrată istoric, rămâne un deziderat biologic și social pentru orice comunitate sau grup social, indiferent de mărime. Prin urmare trebuie sprijinită prin toate mijloacele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
puțin, pașaport american, dar este un produs neoliberal global, în care sunt implicate organisme economice internaționale. Dimensiunea americană a Consensului e dată de locația cartierului general al FMI-ului și de adresa Băncii Mondiale, principalele instituții care urmăresc implementarea măsurilor "consensuale". Tot americană este prestigioasa Școală neoliberală și monetaristă de economie de la Chicago, care a fost principala sursă a ideilor Consensului, nu de la Chicago, ci de la Washington. Cel mai ilustru exponent al acestei școli, Milton Friedman, un promotor al terapiei de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
reprezintă actul juridic prin care asiguratul se obligă sa plătească o primă asigurătorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligându-se, la producerea acestuia, să plătească asiguratului sau unei terțe persoane o despăgubire. Prin urmare contractul are un caracter personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesivă, aleatoriu și de adeziune. Riscul constituie elementul esențial și caracteristic al contractului de asigurare. Dacă riscul lipsește, contractul de asigurare este lipsit de eficacitate, de propria sa substanță, Întrucât riscul reprezintă Însuși cauza asigurării
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
preoți care s] aib] acces exclusiv la resurse sau la alte dimensiuni ale puterii. Nici practicile politice, de gestionare a treburilor publice, nu erau exclusiviste în distribuirea puterii și a avantajelor. Procesul politic era reprezentat de o serie de decizii consensuale în care toți adulții și adolescenții puteau participa. Consensul nu înseamn] nici unanimitate, nici voința majorit]ții; este vorba despre consimt]mântul dat deciziilor luate. În acest caz, grupul decidea ce trebuie f]cut sau ce poziție are câștig de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele cazuri, dorințele unui singur membru prevalau în fața tuturor celorlalți care acceptau voința unei minorit]ți formate dintr-o singur] persoan] deoarece puteau tolera ajust]ri la poziția disidentului, dar acesta nu putea adopta poziția lor. O cerinț] a practicilor consensuale este că toți s] respecte decizia final] și că toți s] aib] acces la aceleași informații, incluzând aici regulile, subiectul, motivul și consecințele prev]zute ale lu]rii acelei decizii. Iat] un exemplu care ilustreaz] aria acoperit] de acest sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pe de alt] parte, feministele mai puțin radicaliste și nonfeministele insist] c] o asemenea situație nu este necesar] și, de asemenea, c] ea limiteaz] alegerile femeilor și neag] chiar și posibilitatea teoretic] de a se angaja într-o activitate heterosexual] consensual] neexploatativ]. Din aceast] perspectiv] radical], b]rbatul este incapabil de la natur] s] fie altfel decât opresiv și exploatator. Abordarea separatist] pare deficitar], deoarece, desi începe cu o def]imare general] a ideii unei naturi umane anistorice, se încheie bazându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
6. Și învățarea autodirijată necesită contexte sociale Chiar dacă are o predominantă componentă individuală, autobiografică, învățarea autodirijată este și un act social. Învățarea autodirijată depinde de trăiri și experiențe singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63) 7. Autodirijarea se referă nu numai la metodele, ci și la conținutul învățării Potrivit pedagogiei constructiviste, conținuturile învățării nu sunt date dinainte și transmise de către instructor elevilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
6. Și învățarea autodirijată necesită contexte sociale Chiar dacă are o predominantă componentă individuală, autobiografică, învățarea autodirijată este și un act social. Învățarea autodirijată depinde de trăiri și experiențe singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63) 7. Autodirijarea se referă nu numai la metodele, ci și la conținutul învățării Potrivit pedagogiei constructiviste, conținuturile învățării nu sunt date dinainte și transmise de către instructor elevilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legături de concubinaj În văzul tuturor. În fond, mulți dintre ei Încearcă să substituie idealul matrimonial, pe care statutul celibatar li-l interzice, cu o legătură nelegitimă, adesea Însă permanentizată, realizând ceea ce, În termeni de specialitate, se numește o „uniune consensuală”. Un exemplu spectaculos este cel al protopopului Dănilă Pop XE "Pop" , din Cătina, decanul de vârstă al clerului greco-catolic, care, pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, trăia În mod nestingherit Împreună cu amanta sa, Tudora din Craifalău, sfidându-l pe episcopul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a explica motivația (Appley, 1991 apud Reeve, 2009). În încercarea de a acoperi întreaga gamă a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale alternativelor. Considerăm ca fiind avantaje ale regulii Borda: - capacitatea de a elimina candidații extremiști, avantajând candidații moderați; - este o regulă de vot consensuală; - sub auspiciile acestei reguli, votanții își ordonează preferințele sincer; - de obicei, candidatul ales se selectează din primul tur. Există o serie de dezavantaje legate de această regulă de vot: - este o regulă de vot complicată, votanții putând avea dificultăți în
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
efectele Revoluției franceze din 1789, schițează o teorie a păcii între ceea ce el numește republici. Pentru Kant, rațiunea morală practică impune un veto absolut la adresa folosirii războiului ca instrument al politicii externe între statele republicane construite pe baza principiilor legitimității consensuale. Kant nutrea convingerea că ideea păcii perfecte este o lege imperativă, un program de acțiune al umanității prin intermediul rațiunii practice cu care natura a înzestrat o1. Pentru Kant, în interpretarea lui Michael Doyle, obiectivul păcii eterne poate fi atins numai
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
etc.) face să i se asocieze tot mai multe, astăzi, cel de "restructurarea familiei„. Noul concept se referă la noile tipuri de familii (tot mai frecvente în ultimii ani în lume),la particularitățile și disfuncțiile acestora. Restructurarea familiei include: cuplurile consensuale, cuplurile fară descendenți, familiile monoparentale, persoane divorțate (cu sau fără descendenți), persoane celibatare. Numeroși sociologi în domeniu (I. Mihăilescu, M. Voinea etc.) au ajuns la următoarea concluzie: familia și-a pierdut mult din caracterul ei de instituție socială, cuplul familial
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a explica motivația (Appley, 1991 apud Reeve, 2009). În încercarea de a acoperi întreaga gamă a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
o lungime de aproximativ 90 kilobaze (kb). Regiunea codantă conține 8 exoni. Au fost descrise mai multe subtipuri de ARN pentru receptorul androgenic în organismele eucariote. Receptorul androgenic este exprimat în majoritatea țesuturilor umane. Promoterul receptorului androgenic nu prezintă secvențele consensuale TATA sau CAAT dar conține elemente responsive pentru cAMP și pentru numeroși factori de transcripție ca SRY, SF1, receptorul estrogenic, factorul de transcripție nucleară NFkB, ca și pentru însuși receptorul androgenic. Aceste elemente responsive modulează transcripția receptorului androgenic [3]. S-
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
un eșantion reprezentativ în toate acțiunile și opiniile sale. De altfel, se caută diversificarea surselor, evitarea purtătorilor de cuvânt oficiali, aflarea punctului de vedere feminin; cei slabi sau dominați nu mai sunt ignorați. Ideea că societățile "simple" sau "restrânse" sunt consensuale a fost dezmințită pe măsură ce studiile pe teren deveneau mai precise. Prin urmare, scriitura trebuie să înceteze să dizolve această diversitate într-o unitate abstractă; dimpotrivă, trebuie să o respecte și să-i devină ecou. Forma textului ia ușor aspectul ezitant
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
singulară dar bazată pe o analiză foarte atentă a Constituției României prin comparație cu alte constituții și regimuri politice. Curtea Constituțională a calificat acest regim politic ca fiind semi- prezidențial prin Decizia nr. 683/2012, fiind vorba de singurul element consensual între cei 9 judecători chemați să rezolve o situație conflictuală între cei doi șefi ai executivului. Ceea ce a reprezentat consens la nivelul Curții nu este consens la nivelul autorilor care s-au aplecat asupra acestei probleme. Procedând astfel, Curtea a
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în țări precum Belgia sau Italia); • Reforma de regim (presupune o reformă a sectorului public, inițiată în același timp cu descentralizarea, în țări precum Spania sau Portugalia, imediat după începerea procesului de democratizare); • Reforma cuprinzătoare (toate reformele administrative au fost consensuale și au fost inițiate în paralel cu proceduri experimentale: cazul Germaniei); • Reforma graduală (sectorul public a fost transformat într-un câmp de bătălie între partidele politice: cazul Marii Britanii la începtul anilor 1980); • Transformare fără reformă (unele comunități locale și-au
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Tipul deciziei vizează modul particular de implicare în procesul decizional, și mai ales de luare a deciziei. Există, din acest punct de vedere, tipul deciziei individuale, când conducătorul ia singur decizia, fără a considera sugestiile altora, și tipul deciziei colective (consensuale), în care conducătorul decide numai în urma consultării celorlalți. 3) Gradul de responsabilizare a membrilor grupului - înțeles ca o precondiție, chiar ca o valoare absolut necesară recompensării după merite a fiecărui individ. Responsabilitatea poate fi individuală sau colectivă, fiecare dintre aceste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
simultan libertatea individuală și coeziunea grupului. Caracteristicile noului tip de leadership sunt prezentate în figura 27. Figura 27 - Tipul Z de management Se poate observa că trei dintre dimensiunile leadership‑ului japonez au fost preluate de leadership‑ul american (decizii consensuale, evaluări și promovări rare, interes holistic). Două dintre dimensiuni (durata angajării, caracteristicile carierei) sunt ușor atenuate, ele oscilând între tipul A și J, cu înclinații către unul sau altul. Angajarea nu mai este nici pe termen scurt, dar nici pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
abordeze și la niveluri mai înalte ale piramidei organizaționale. Apoi, în locul abordării segmentate, doar în raport cu anumite probleme (proiectarea muncii, negocierea colectivă, stimulările salariale etc.), s-a trecut la abordări extinse, încercându-se realizarea unei joncțiuni între comportamentele devotate, cooperante și consensuale și cele de autonomie, delegare și descentralizare, care multă vreme au fost considerate ca fiind separate între ele. Iată câteva constatări care au condus la schimbarea opticii de interpretare a participării: participarea funcționează slab dacă este limitată doar la un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizație, și pregătirea celei de‑a treia etape; ea implică patru tipuri de intervenții a câte trei zile fiecare (acționăm în calitate de persoane?; acționăm în relație cu alții?; acționăm în echipă?; cum conducem echipa?); - etapa de aplicare are ca scop reamenajarea consensuală a funcționării organizației, reducând mulțimea problemelor și permițând fiecărui participant să se simtă responsabil în cadrul unei zone cât mai vaste, atât cât îi permite profesionalismul său; această ultimă etapă constă în soluționarea problemelor de către organizație, natura problemelor dând chiar denumirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
identic sau cu aceeași intensitate. Dimpotrivă, unele dintre ele se vor accentua, altele se vor diminua. De exemplu, caracterul conflictual al medierii, deși continuă să fie prezent, va tinde să se transforme în opusul lui, și anume într-un caracter consensual, mediatorul având ca țintă finală obținerea consensului părților cu privire la unele puncte aflate în dispută. De asemenea, se diminuează în importanță caracterul codificat/normativ sau caracterul procedural al negocierii care trece într-un plan secund. În schimb, crește în importanță și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interacțiuni conflictuale și contradictorii. Cei care domină nu au nevoie să facă În permanență apel la forță pentru a se impune În fața celor dominați, care, de altfel, nu le contestă tot timpul supremația. Există Între cele două părți și relații consensuale și de cooperare. De ce? Mai Întâi, pentru că cei care domină nu-și folosesc Întotdeauna capacitatea de dominare Într-un mod pe care cei dominați să-l considere inacceptabil. Dacă Își face bine treaba, nimeni nu se plânge că un anumit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe baza negării acestora și a uniformizării, atât În domeniul organizării administrative și politice, cât și În cel al Învățământului și al culturii, este o mare provocare căreia trebuie să Îi răspundem, dacă se poate, Într-un mod pașnic și consensual. Cultura aceasta a monologismului, monolog asemănător autismului, trebuie făcută să evolueze găsind un nou echilibru Între universalism și relativisme și refuzând orice formă de Închidere sau de ghetoizare. În consecință, numai pornind de la o nouă perspectivă, transmodernă, vom găsi soluțiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]