8,889 matches
-
îți urmezi cu credință calea, când îți respecți talentul, când dispui de demnitatea pe care ți-o conferă natura imbatabilă a profesionalismului. A fost remarcat pentru darurile sale native de George Enescu însuși. A parcurs înalte studii de specialitate la Conservatorul Național de Muzică din Paris. Și-a continuat educația profesională în țară, cu maeștrii cei mari ai muzicii românești, cu Constanța Erbiceanu, cu Mihail Jora, cu Mihail Andricu, cu Constantin Brăiloiu. A dispus de o educație muzicală completă în domeniul
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
desfășurarea actului de împărțire a dreptății". E ilustrată poziția sa prin respingerea fermă a cererii unui important lider conservator dintr-un județ, adresată ministrului justiției, de a fi schimbat din funcție un magistrat onest. Aceasta cu prețul pierderii alegerilor de către conservatori în acel județ. Poate că "legiferările în curs" vor face să rodească din nou, speră Geo Șerban, "sămânța verticalității maioresciene". Să sperăm și noi, împreună cu confratele nostru. Rămâne totuși întrebarea : câți politicieni români de azi știu cine a fost și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
cred că vom uza de un joc de oglinzi, cu efect retrovizor, care trebuie să înceapă, vorbind de cronologie, prin a detecta un important punct de plecare în cariera ta - întâlnirea cu compozitoarea și profesoara Myriam Marbe. Ai studiat la Conservatorul din București cu pedagogi de marcă (Alexandru Pașcanu, Liviu Comes, Nicolae Beloiu, Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Emilia Comișel, Ioana Ștefănescu etc.), dar doresc să te întreb în ce mod și-a lăsat Myriam Marbe amprenta asupra destinului tău de creator
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
la bunici și copilăria mea este presărată de amintiri sonore foarte pătrunzătoare: de la zgomotul ogrăzii din zori, până la procesiunile de înmormântare, cu cântări și bocete, care treceau mereu pe uliță. Satul nu avea decât o uliță... Apoi au urmat școala, conservatorul... ). Pe de altă parte este confruntarea sau întâlnirea cu alte lumi sonore și muzicale, la care suntem expuși toată viața. Ne aflăm, de altfel, într-un continuu proces chimic sonor și depinde de noi foarte mult în ce fel cultivăm
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
zilei, într-o familie de intelectuali, în străvechea așezare vâlceană Oteșani. Încă din anii școlii primare, elevul Ion Dumitrescu a dovedit talent și preocupări pentru studiul artei sonore. Desăvârșirea pregătirii sale muzicale a avut loc, în perioada 1933 - 1940, la Conservatorul de Muzică din București.Ulterior s-a perfecționat în tainele complexe ale științei și artei compoziției muzicale, cu acad. Mihail Jora, pe care genialul George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor” . Urmând exemplul distinșilor săi înaintași
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
excelent compozitor” . Urmând exemplul distinșilor săi înaintași, tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, iar din anul 1944 și până în 1979, în învățământul muzical universitar, cu deosebire la catedra de armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție din cadrul prestigiosului Conservator bucureștean (unde în anii 1951-1952 a fost decan și în perioada 1956 - 1979 a fost și șef de catedră). Mulți dintre foștii săi studenți au deventit nume sonore în viața muzicală din țară și din străinătate: Viorel Cosma, Vasile Tomescu
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
garajul familiei a devenit neîncăpător atunci când a cântat în premieră pentru TVR alături de Gabriel Nacu jr, student la muzică în Cambridge. Mircea Stan (Helsinki, Finlanda) a rămas unul dintre marii tromboniști ai Europei (profesor încă de la jumătatea anilor ‘70 la Conservatorul de pop și jazz de la Helsinki). Prea puțin cunoscut publicului român, acesta este din aceeași perioadă pe marile scene - în primul rând europene -, unele dintre formațiile și colaborările sale constituindu-se în fapt în supergrupuri! Cel mai frumos cântă inspirat
Muzicieni rom?ni din diaspora (II) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83971_a_85296]
-
a doua ediție a festivalului “Cerbul de aur”, cea din 1969, celelalte inter- prete fiind Anda Călugăreanu și Mihaela Mihai. Ele au intrat într-un “cantona- ment” serios, în maniera spor- tivă, pregă- tindu-se intens cu prof. Jean Bănescu de la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, precum și cu regizorii Alexandru Bocăneț și Horea Popescu. De asemenea, organizatorii n-au precupețit nici o cheltuială (deci ar trebui să se înțeleagă că victoria s-a datorat atât valorii artistei, cât și investițiilor făcute, neavând nimic de-a
Primul ?Cerb de aur? rom?nesc (IV) by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83948_a_85273]
-
a se estompa, ne îndeamnă la repetate trimiteri la realizările sale epocale, la versiunile interpretative de neuitat ale partiturilor lui Mozart și Beethoven, Dvorak și Ceaikovski, Enescu și Paul Constantinescu.. I-am fost discipol la clasa de dirijat orchestră de la Conservator, i-am urmărit zecile (poate sutele) de repetiții și concerte, primele audiții, i-am călcat pragul casei din Calea Victoriei nr.128, invitat să-i ascult imprimările de peste hotare și mai ales, poveștile amuzante ale “pescarului amator”, i-am scris nenumărate
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
păcate din peisajul artistic contemporan al interpreților/compozitorilor. Șansă copilului de 12 ani, care l-a întâlnit la Tg. Mureș prima oară pe Enescu, iar apoi tânărul pianist care a lucrat cu meșterul Mihail Jora armonia, contrapunctul și compoziția la Conservatorul bucureștean - au dus la formarea și propulsarea acestui talent particular, muzician de excepție, în oceanul artei sunetelor românești. Rând pe rând, dirijor la formația Asociației Creștine a Tinerilor din București, corepetitor la Operă Română, dirijor și director la Filarmonica din
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
la formarea și propulsarea acestui talent particular, muzician de excepție, în oceanul artei sunetelor românești. Rând pe rând, dirijor la formația Asociației Creștine a Tinerilor din București, corepetitor la Operă Română, dirijor și director la Filarmonica din Capitală, profesor la Conservator, prim-dirijor și director la Opera Română, prim-dirijor la Orchestră Simfonica Radio, culminând cu postul de dirijor permanent la Orchestră Simfonica din Bournemouth (Anglia) - au marcat etapele afirmării acestui muzician (“atins de aripă geniului” - dupa cum l-a calificat
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
Rogalski, apoi “duelându-se” în claviatură cu Dinu Lipatti. La 25 de ani strălucea în compoziție, șocându-l pe maestrul Jora cu îndrăznelile sale armonice, profesorul amenințându-l că “dacă nu se potolește” cu atonalismele, îl da afară de la cursurile Conservatorului și nu-l mai primește nici în casa personală din Str. Silvestru. În paralel, Coști preluase baghetă și nu se mai gândea decât la succesele orchestrelor românești și străine. La 27 de ani debutase la Budapesta, cucerind presă și inimile
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
Florin -Silviu URSULESCU S-a născut la 16 ianuarie 1951 la Pitești, jud. Argeș, moștenirea muzical-artistică transmițându-se pe linia tatălui - Alexandru, cornist și șef de fanfară (fratele său - Dan Covaci - este absolvent al Conservatorului din București, specialitatea violoncel, actualmente dirijor la Orchestra Simfonică din Lucerna-Elveția, iar legenda familiei spune că un străbunic a fost violonist în orchestra lui Strauss la Viena). A început Școala de Muzică la pian, dar a schimbat cu vioara - cu
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
antrenamentele la fotbal. Pe principiul “urechea muzicală rămâne, vârsta de fotbal se duce” a făcut armata ca orice... recrut (totuși, a fost violonist pe perioada stagiului militar la Ansamblul Doina al Armatei): liberat pe 15 iunie, a fost admis la Conservator pe 2 iulie... Dar până să fie luat în armată a cântat și în orchestra Teatrulu de revistă, astfel că și-a inaugurat Cartea de Muncă la 19 ani. A urmat Conservatorul “Ciprian .Porumbescu” din București, promoția 1975, având ca
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
liberat pe 15 iunie, a fost admis la Conservator pe 2 iulie... Dar până să fie luat în armată a cântat și în orchestra Teatrulu de revistă, astfel că și-a inaugurat Cartea de Muncă la 19 ani. A urmat Conservatorul “Ciprian .Porumbescu” din București, promoția 1975, având ca profesori pe eminenții V. Giuleanu, Gh. Dumitrescu, V. Iliuț, V. Cosma, P. Brâncuși, Dan Buciu sau Anton Șuteu. Mulți colegi au devenit personalități muzicale - Ioan Luchian Mihalea, Dan Goia, Tudor Voicu, Liviu
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
concerte susținute în colaborare cu orchestra Filarmonicii „George Enescu” și cu corul „Madrigal”. Iar la 75 sau 80 % din filmele românești, la capitolul dirijorul orchestrei, figurează de asemeni numele lui Paul Popescu. * Doina Moga: Știam că în primii ani de Conservator studiați, ca materie principală, pianul. Firesc, după încheierea studiilor, urma să deveniți solist. Ce s-a întâmplat pe parcurs, de v-ați consacrat dirijoratului? Paul Popescu : Eram înscris și la secția de dirijat, la clasa lui Constantin Silvestri. Din fericire
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
lugojene Constantin-Tufan STAN Începând cu anul 1968, bagheta dirijorală a Corului „Ion Vidu” - cel mai autorizat simbol al Lugojului - cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
ION MOISE “JOHNNY” BĂDULESCU, din Mioveni. Este elev în clasa a X-a la Liceul “Ion Barbu” din Pitești. Talentul muzical face parte se pare din gena familiei, din moment ce sora mai mare, Alexandra, 25 de ani, a terminat Conservatorul (pedagogie, dar și flaut, pian, chitară) la Brașov și în prezent este profesoară de muzică la București. Primele semne ale unor înzestrări vocale de excepție au apărut în 2005, când Johnny obține un premiu 2 în fața unui juriu din care
De la Mioveni, la duete cu Al Bano! by Fulvia Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/84185_a_85510]
-
aceleiași piese, de către Eva Alkula, la Târgu Mureș și București. Și dacă tot am pomenit de interpreta finalndeză, să reținem și câteva detalii care o reprezintă. Născută în 1976, kantelista Eva Alkula a început studiul instrumentului tradițional finlandez la Tampere (Conservatorul de Muzică) și l-a continuat la Academia Sibelius (Helsinki). Actualmente, Alkula funcționează exclusiv ca interpret profesionist, ca membră sau în fruntea unor formații precum „Duo Rauta” și „Musica Orion”, în producții teatrale sau de operă, în concerte și înregistrări
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
din mănoasa câmpie a zonei de sud a județului Teleorman, comuna Pietroșani. Dovedind, din anii de școală, o evidentă vocație pentru studiul marii și adevăratei muzici, între anii 1948-1953, tânărul licean se numără printre cei mai valoroși studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. După absolvirea, cu brio, a studiilor muzicale universitare, viitorul muzician s-a dedicat, inițial, nobilei activități didactice, în calitate de profesor de teorie - solfegiu - la Școala Populară de Artă din capitală și ulterior, în funcția de
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
activitate concertistică și camerală prodigioasă pe scenele din țară și din străinătate. Domnia sa îmbină armonios activitatea de pianist concertist cu aceea de profesor universitar și de îndrumător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică din București. După studiile făcute la Conservatorul bucureștean, pianistul Toma Popovici s-a perfecționat la Universitatea din Boston, după care a revenit în țară, unde a urmat studiile doctorale sub îndrumarea profesoarei Dana Borșan. În mod firesc, maestrul și discipolul colaborează excelent în postură de interpreți, în cadrul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Shinoyama. Matthew Law a început studiul pianului la vârsta de 4 ani, continuâdu-și pregătirea la Liceul de muzică Toho și la Universitatea de muzică Toho Gakuen din Tokio. În 2011 Matthew Law a fost admis cu unanimitate de voturi la Conservatorul superior de muzică de la Paris, el fiind acum în anul III, la clasa profesoarei Hortense Cartier- Bresson. Talentul său a fost onorat cu importante premii la concursuri muzicale din Japonia și Europa, respectiv: Premiul I, în 2006, la ediția anuală
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emulații fără precedent ce avea loc de ceva timp la Conservatorul ieșean: Voces contemporanae. Acest ansamblu se va dovedi însă cel mai longeviv din întreaga istorie a cvartetului de coarde românesc, depășind curând notorietatea locală și ajungând, prin premii, concerte și înregistrări de referință, un nume emblematic în România și în afara
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
de înfruntare între teme, ar cunoaște o insolită oază de repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Dimitrie G. Dinicu (1898 - 1964) lucra intens la câteva Contribuții la arta interpretării muzicale ce se doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a circulat pe la o serie de mari compozitori și profesori de la Conservator, în speranța obținerii unui verdict de tipar. Așa s-a născut eseul inedit al pianistei Cella Delavrancea (1954), pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]