1,866 matches
-
forme textuale, tot astfel, vocalizarea tiberiană s-a definitivat în urma mai multor dispute între școli masoretice tiberiene rivale. În ansamblu, se poate spune că sistemul tiberian, numit și infralinear datorită faptului că semnele vocalice sunt plasate în majoritatea cazurilor sub consoane, își are originile spre sfârșitul secolului al VIII-lea, a fost definitivat în jurul anului 900 d.Hr. și reprezintă rodul muncii a două mari familii de masoreți 1. Prima este familia lui Ben Așer, printre ai cărei membri se numără
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
spori frumusețea și solemnitatea textului lecturat; 2. indică legăturile dintre cuvintele textului biblic; accentele ajutau foarte mult la înțelegerea sintaxei textului; 3. indică poziția cuvintelor accentuate; în cadrul sistemului tiberian, semnele majorității accentelor apar deasupra sau sub litera care reprezintă prima consoană a silabei accentuate. Accentul poate fi singurul element pe baza căruia se face distincția între cuvinte aparent identice: hba (rădăcina Wb<?) și wba (rădăcina Wb?<). În zilele noastre, fiecare comunitate iudaică (așkenazi, sefaradică, babiloniană, yemenită etc.) folosește diferite intonații în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
forma ketiv rămânând nevocalizată, în cuprinsul textului. Mai târziu, copiștii au adunat aceste variante marginale în liste speciale pe care le-au adăugat cărților biblice. În Biblia Hebraica Stuttgartensia, vocalele formei qere sunt puse sub formele ketiv din text, în timp ce consoanele formei qere se găsesc pe marginea textului, fiind indicate prin litera ebraică qof având un punct deasupra. În textele ebraice tiberiene se introducea un cerc (indicatorul tipic al notelor masoretice) deasupra formei ketiv din text, iar forma qere era scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
și formula Al tiqre 3, „a nu se citi X, ci Y”, care se deosebește totuși de sistemul qere. În termeni simpli, această formulă se referă o încercare exegetică 1 de a introduce și alte interpretări bazate pe schimbări ale consoanelor sau vocalelor din textul biblic ebraic. Principalele tipuri de schimbări asociate acestei formule masoretice sunt2: a) schimbări ale vocalelor; de exemplu, la Ieș. 14,29, a nu se citi hm*j) (zid), ci hmîj@ (mânie)3; la Deut. 32,20
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
schimbări ale vocalelor; de exemplu, la Ieș. 14,29, a nu se citi hm*j) (zid), ci hmîj@ (mânie)3; la Deut. 32,20, a nu se citi /m%a@(credincioșie), ci /m@a*(amen)4; b) metateza a două consoane ale unui cuvânt; de exemplu, în Ps. 48, 12, a nu se citi <b*r!q! (mintea lor), ci <b*r@q@ (mormântul lor)5; c) înlocuirea unei consoane cu altă consoană; de exemplu, la Ecl. 8,10, a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a@(credincioșie), ci /m@a*(amen)4; b) metateza a două consoane ale unui cuvânt; de exemplu, în Ps. 48, 12, a nu se citi <b*r!q! (mintea lor), ci <b*r@q@ (mormântul lor)5; c) înlocuirea unei consoane cu altă consoană; de exemplu, la Ecl. 8,10, a nu se citi <yr!obq! (îngropați), ci <yx!obq! (adunați)6; d) metateza în structura frazei; de exemplu, la Fac. 18,22, schimbarea rolurilor Avraam-YHWH, pe motiv că ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
m@a*(amen)4; b) metateza a două consoane ale unui cuvânt; de exemplu, în Ps. 48, 12, a nu se citi <b*r!q! (mintea lor), ci <b*r@q@ (mormântul lor)5; c) înlocuirea unei consoane cu altă consoană; de exemplu, la Ecl. 8,10, a nu se citi <yr!obq! (îngropați), ci <yx!obq! (adunați)6; d) metateza în structura frazei; de exemplu, la Fac. 18,22, schimbarea rolurilor Avraam-YHWH, pe motiv că ar fi o impietate să
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
yr!obq! (îngropați), ci <yx!obq! (adunați)6; d) metateza în structura frazei; de exemplu, la Fac. 18,22, schimbarea rolurilor Avraam-YHWH, pe motiv că ar fi o impietate să spui că Domnul stătea înaintea lui Avraam; e) omiterea unei consoane; de exemplu, la Deut. 8,9, a nu se citi hynba (pietrele lor), ci hynb (constructorii/ziditorii ei)7; f) adăugarea unui cuvânt; de exemplu, la Pilde 4,22 a nu se citi <hyaxml (pentru cei ce le găsesc), ci
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
7; f) adăugarea unui cuvânt; de exemplu, la Pilde 4,22 a nu se citi <hyaxml (pentru cei ce le găsesc), ci hpb <hyayxwml (pentru cel ce le rostește cu gura sa)8. g) adăugarea uneia sau a mai multor consoane; de exemplu, la Fac. 2,1, a nu se citi <abx (oștirea lor), ci <nwybx (frumusețea lor)9; la Deut. 34,2, a nu se citi <yîhÎ duâ (până la mare), ci <oyhî duî (până astăzi)10; h) citirea a două
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
se citi ata (pe el), ci wta (cu el)2. III. Qere welo ketiv: note care marchează acele situații în care trebuie citit un cuvânt care nu apare scris în text. În Biblia Hebraica Stuttgartensia întâlnim zece cazuri în care consoanele unui cuvânt apar scrise pe margine, în timp ce în rândul coresponzător al textului sunt scrise numai vocalele (Jud. 20,13; 2Rg. 8,3; 16,23; 18,20; 4Rg. 19,31.37; Ier. 31,38; 50,29; Rut 3,5.17). De
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu scrierea defectiva și plena a cuvintelor ebraice; acestea sunt aranjate în ordinea alfabetică a rădăcinilor, sub forma unui dicționar prevăzut cu note masoretice. Astfel, din cuprinsul cărții aflăm că rwa (lumină) apare întotdeauna în scriere plena, adică având încorporată consoana waw, iar cuvântul tram (luminător) apare de două ori în scriere defectiva, adică fără consoana waw (Fac. 1,14.16). Lucrarea începe cu o listă de reguli generale privind întrebuințarea literelor matres lectiones în Biblie și se termină cu câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
rădăcinilor, sub forma unui dicționar prevăzut cu note masoretice. Astfel, din cuprinsul cărții aflăm că rwa (lumină) apare întotdeauna în scriere plena, adică având încorporată consoana waw, iar cuvântul tram (luminător) apare de două ori în scriere defectiva, adică fără consoana waw (Fac. 1,14.16). Lucrarea începe cu o listă de reguli generale privind întrebuințarea literelor matres lectiones în Biblie și se termină cu câteva colecții de liste masoretice referitoare la particulele wl, r?a, lk, ta. Eyn ha-Qore (arwqh
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pe 65 de pagini în 4 coloane, sunt reproduse părți din masora magna, care erau prea lungi spre a fi incluse în marginile de sus sau de jos ale textului. De asemenea, este prima ediție care notează pe margine atât consoanele qere, cât și așa-numitele sebirim (forme textuale neprevăzute). Interesat atât de ansamblul de note masoretice, cât și de textul ebraic propriu-zis, Iacob ben Chayyim a consultat în prealabil un mare număr de manuscrise ebraice, rezultatul muncii sale fiind socotit
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ține cont decât de textul consonantic, în timp ce ediția lui Giovanni Battista De Rossi, din 1784-1788, deși ținea cont de vocale, nu oferea decît un aparat selectiv al unor anumite texte. Hebrew University Bible își propune să analizeze toate datele textuale, consoanele, vocalele, accentele (te’amim), împărțirea în setumot și petuhot, oferind în același timp, mărturiile vechilor versiuni, mărturii textuale neebraice ale Bibliei ebraice, pe care Kennicott nu le menționase. Textul HUB este însoțit de un aparat împătrit. Primul aparat este dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sunt literele și ce se ascunde dincolo de ele. La fel ca Nichita Stănescu, poetul abstractizează materia și concretizează abstracțiunile: Se spune că dincolo de litere foșnesc trestiile". O suită de poeme, în care se joacă de-a vocalele și de-a consoanele (cărora le zice tot "vocale") ne trimit tot la un maestru, propunând și o inventariere de cuvinte în stil dadaist: "La început au fost propozițiile întregi/ pe care le decupam din ziar/ cu mare grijă. Apoi am/ început să decupez
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reprezentări ale lumii acesteia, în care obiectele și ființele îl sufocă, caută un loc pustiu, un refugiu: "Gândesc un loc pustiu" ("Elogiu"). Cauza acestei dorințe de evadare este timpul și spațiul care-l limitează. De aceea simbolistica vocalelor și a consoanelor este sensibilizată de ideea de timp: Ce tragedie cuvântul iubito/ după litera I urmează U,/ după litera E litera I/ apoi O.../ Și asta-i ca și cum ar trece un timp între I și O". Desfăcut în sunete, "a" dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
substantivul plumb în poezia lui Bacovia), prin rimarea unor omonime/omofone (...cuvântul /...cu vântul), sau prin rimarea unor cuvinte dintre care unul îl încorporează pe celălalt (... cristalină /...alină). - Rima imperfectă, numită și asonanță, constă în diferențe de sunete (de obicei consoane) în segmentele acustice care formează rima (Și pentru cine vrei să mori? / Întoarcete, te ndreaptă / Spreacel pământ rătăcitor). - Semirima reprezintă un model combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
estetică. Și fiindcă ambiția academică a autorului, chiar dacă formală, este vădită, nu putem trece cu vederea câteva greșeli, neintenționate sau datorate corecturii: Salmon Rushdi, corect Salman Rushdie; oprobiu, corect oprobriu; paianuri, corect peanuri; Versacce, legatto, trovatto, corect fără dublarea ultimei consoane. Spre a întregi profilul regretatului și prodigiosului scriitor plin de har și proiecte (unul din ele fiind romanul "Iago", un personaj cu două existențe în Cuba, prima în veacul debarcării lui Columb, a doua ca exportator de revoluție) reproducem câteva
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
plus: acribia consemnării; și hazul dement; și, mai ales, răbdarea diaristică! Revin la acea reprezentație blestemată cu comedia lui Caragiale: un mare și charismatic actor vroia să debiteze textul unui alt mare creator, Caragiale. Dar comedianul nostru rata vocale și consoane, fără o regulă stabilită: spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă în care apare Chiriac; textul este arhicunoscut. În seara aceea, a fost rostit... pe scurtătură: cînd interpretul lui Titircă a făcut greșeala să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în definirea stărilor sufletești: verdele crud, rozul și albastrul sugerează starea de nevroză, violetul halucinația, albul inexistența, negru și roșu simbolizează moartea (Decor, Note de primăvară); 12. Olfactivul se regăsește prin mirosuri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de plumb", "coroane de plumb") în plan vizual, dar și în plan auditiv, când vântul provoacă scârțâirea coroanelor. O neliniște metafizică se produce, ca o alunecare spre neant, sugerate de epitetele "adânc", "întors", "funerar", "singur", de monocromia imaginilor, de frecvența consoanelor m, b, v, l, care senmnifică în context, plânsul, în versuri scurte, unde multe cuvinte au valori expresive; o neliniște metafizică sugerată de cele trei cuvinte-cheie : plumb, cavou, singur, care creează o melodie tristă, dizarmonică: "Muzica lui Bacovia este dizarmonică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. Mama își amintește că, dupscarlatină, Andrei a început saibîntârzieri în dezvoltare, nu mai reacționa la sunetele de intensitate obișnuită, iar ulterior vorbirea sa s-a dezvoltat mai greu. Nu diferențiazde obicei, fonemele apropiate, consoanele sonore și cele surde -b și p ,d și t, g și c, șuierătoarele și siflantele s și z, j și ș etc. Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Etapele proiectului de intervenție 1
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Nu diferențiazde obicei, fonemele apropiate, consoanele sonore și cele surde -b și p ,d și t, g și c, șuierătoarele și siflantele s și z, j și ș etc. Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Etapele proiectului de intervenție 1. Diagnosticul diferențial -tulburări ușoare ale auzului fonematic. 2. Posibile cauze anamneza : la șapte luni s-a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. 3. Alte manifestări asociate: Face greșeli în cuvintele în care se
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
1. Diagnosticul diferențial -tulburări ușoare ale auzului fonematic. 2. Posibile cauze anamneza : la șapte luni s-a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. 3. Alte manifestări asociate: Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Insuccesul la învățăturse concretizeazmai ales prin greșeli specifice comise la scriere dup dictare și într-o măsurmai micla citire, însîn același timp, acest copil a obținut rezultate mulțumitoare și uneori chiar mai bune, la matematicși la alte obiecte, se comportadecvat
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
este metoda americană a așa-numitului limbaj vorbit completat (L.P.C.103). L.P.C. utilizează o relaționare mixtă: limbaj oral plus limbaj printr-un alfabet simplificat și exprimat prin semne (cinci poziții ale mâinii pentru vocale și opt poziții ale mâinii pentru consoane; pentru vocale mâna se pune sub obraji, iar pentru consoane sub bărbie). Avantajul costă în faptul că, în felul acesta, deficientul de auz are mai multe repere în recepționarea mesajului, și că el nu mai este obligat "să ghicească" sunetele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]