9,983 matches
-
chiar dacă potrivit legii noi ar fi valabil". În acest caz, Curtea va controla constituționalitatea acestor dispoziții legale, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunțării prezentei decizii. Analizând criticile formulate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. d) și ale art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 prin Decizia nr. 898 din 16 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236537_a_237866]
-
desemnarea unui avocat din oficiu. Altfel spus, modul de interpretare și aplicare de către organul judiciar a dispozițiilor art. 90 lit. b) și c) și ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, fiind de competența instanțelor judecătorești. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274192_a_275521]
-
conțin, în sine, norme de natură să contravină principiului constituțional al neretroactivității legii civile sau dreptului părților la un proces echitabil, invocate de autorul excepției, și nici nu conțin îngrădiri ale dreptului la muncă. De altfel, Curtea a mai examinat constituționalitatea prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, respingând excepția ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 277 din 26 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215139_a_216468]
-
art. 1 alin. (3) , art. 20 alin. (2) , art. 21 , art. 24 , art. 41 , art. 44 și art. 53 , precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , Curtea s-a pronunțat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219171_a_220500]
-
cereri noi sau daca voiește să facă declarații suplimentare." ... - Art. 257: "Procurorul primind dosarul, daca socotește necesar, cheamă pe învinuit și îi prezintă materialul de urmărire penală potrivit dispozițiilor art. 250 și urm., care se aplică în mod corespunzător." Asupra constituționalității dispozițiilor art. 257 din Codul de procedură penală Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 24 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999. Prin această decizie Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127002_a_128331]
-
reține că, prin acțiunea introductivă, nu s-au formulat pretenții care să vizeze menținerea/reluarea în plată a pensiei anticipate parțiale ca urmare a angajării în raporturi de muncă a persoanei în cauză. Prin urmare, raportat la natura controlului de constituționalitate realizat pe calea excepției de neconstituționalitate, respectiv un control concret, se constată că dispozițiile legale criticate nu vizează pretențiile deduse judecății instanței a quo, ci o situație abstractă în care, eventual, s-ar afla, la un moment dat, autorul excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236602_a_237931]
-
dreptul de petiționare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 136 alin. (5) privind proprietatea. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 903 din 17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 9 martie 2016, Curtea a reținut că legiuitorul a distins între două categorii de situații, și anume contribuția de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
3) și (4) din art. 11 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 au fost abrogate prin Legea nr. 255/2013 . Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766/2011 , aceste dispoziții de lege rămân supuse controlului de constituționalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. 4. Pentru părțile Andrei Mihai Bejenaru și Gabriel Aurel Popoviciu, apărătorul ales Dana Tofan solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, și considerată întemeiată de Curtea de Apel București - Secția I penală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261899_a_263228]
-
2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261899_a_263228]
-
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 , deși abrogate la momentul pronunțării Curții, sunt supuse controlului de constituționalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. 16. Curtea constată că dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261899_a_263228]
-
2002 , deși abrogate la momentul pronunțării Curții, sunt supuse controlului de constituționalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. 16. Curtea constată că dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 133 din 7 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261899_a_263228]
-
din Legea nr. 47/1992 . În cauza de față, Curtea observă că, ulterior pronunțării deciziilor enumerate mai sus, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 *), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, a stabilit că pot fi supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, Curtea reține că textele legale criticate continuă să producă efecte juridice și după ce au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235608_a_236937]
-
sa se aplice pentru soluționarea cauzei; dacă nu ar putea sesiza Curtea Constituțională, ar însemna să poată el tranșă litigiul legat de negarea legitimității constituționale a prevederii contestate, deoarece ar fi de neconceput, într-un regim constituțional ce permite controlul constituționalității legii, că judecătorul a quo, chiar dacă este al unei instanțe administrative, să soluționeze pe fond litigiul dedus jurisdicției sale fără soluționarea, în prealabil, a problemei legate de legitimitatea constituțională a legii ce urmeaza sa o aplice; este însă inadmisibil că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
impune nu numai potrivit adagiului eadem rațio, eadem jus, dar și pentru că în domeniul jurisdicției constituționale competența materială a Curții Constituționale este unică, astfel încât ea se aplică în toate cazurile în care ar urma să se tranșeze un litigiu privind constituționalitatea unei legi; tocmai de aceea, Curtea Constituțională, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , este singura în drept să hotărască asupra competenței sale; faptul că legiuitorul constituant nu s-a referit expres și la judecătorul administrativ nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
respective. Din analiza reglementărilor cuprinse în Capitolul ÎI, ca și a conținutului celor două articole contestate, rezultă că aceste limite nu au fost depășite, astfel încât prevederile Capitolului ÎI și ale art. 45 și 46 ale Legii nr. 94/1992 sunt constituționalitate. În legătură cu critică legată de încălcarea dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituție, se constată că ea nu este fondată, deoarece prin nici o prevedere a Legii nr. 94/1992 acest drept nu este încălcat, iar liberul acces la justiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
pe care au invocat-o, au mai ridicat și unele aspecte legate de neconstituționalitatea unor interpretări pe care se întemeiază imputația ce li se aduce. Consecvent cu practică anterioară a Curții Constituționale, aceste interpretări nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, Curtea neavînd competența legală de a cenzură constituționalitatea interpretărilor date de instanțele judecătorești textelor legale și, cu atat mai mult, ale părților implicate într-un proces. Desigur, interpretarea prevederilor legale aplicabile unui litigiu trebuie să fie în concordanță cu prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
și unele aspecte legate de neconstituționalitatea unor interpretări pe care se întemeiază imputația ce li se aduce. Consecvent cu practică anterioară a Curții Constituționale, aceste interpretări nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, Curtea neavînd competența legală de a cenzură constituționalitatea interpretărilor date de instanțele judecătorești textelor legale și, cu atat mai mult, ale părților implicate într-un proces. Desigur, interpretarea prevederilor legale aplicabile unui litigiu trebuie să fie în concordanță cu prevederile Constituției, dar cenzură acestui aspect se realizează exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
nr. 94/1992 și art. 52 din Legea nr. 15/1990 . 3. Constată că nu este competența să se pronunțe asupra problemelor semnalate de intervenientul, Ministerul Apărării Naționale, care exced limitele sesizării, precum și de piritii care au ridicat excepțiile, în legătură cu constituționalitatea interpretării unor dispoziții legale. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi 2 iunie 1994. PREȘEDINTE, dr. Mihai Constantinescu Magistrat-asistent, Constantin Burada --------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
și de religie", art. 10 - "Libertatea de exprimare", art. 14 - "Interzicerea discriminării" și art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 a mai fost supusă controlului de constituționalitate, atât în ansamblul său, cât și pe articole, Curtea pronunțându-se, prin prisma unor critici similare, prin mai multe decizii. În acest sens pot fi menționate, de exemplu, Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242850_a_244179]
-
juridice prevederile art. 5 și ale pct. I și II din anexa nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2002 , în forma anterioară modificărilor legislative menționate, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011 , urmează a analiza constituționalitatea acestor prevederi de lege, care au următorul cuprins: - Art. 5: "(1) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, precum și instituțiile publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276689_a_278018]
-
are în vedere o omisiune legislativă, și anume absența includerii primarului în categoria destinatarilor normei juridice criticate. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea și completarea dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate. Or, soluționarea aspectelor referitoare la omisiuni de reglementare sau caracterul incomplet al reglementării nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276689_a_278018]
-
dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate. Or, soluționarea aspectelor referitoare la omisiuni de reglementare sau caracterul incomplet al reglementării nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, sens în care este și jurisprudența instanței de contencios constituțional, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276689_a_278018]
-
reglementării nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, sens în care este și jurisprudența instanței de contencios constituțional, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276689_a_278018]
-
intrării în vigoare a Legii nr. 84/1998 ". Reprezentantul Societății Comerciale "Praktikum Com" S.R.L. din Miercurea-Ciuc arată că excepția invocată este inadmisibilă, întrucât aceasta privește aplicarea dispozițiilor art. 45 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 84/1998 , iar nu constituționalitatea lor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, considerând că prin dispozițiile legale criticate se instituie o sancțiune nouă, si anume decăderea titularului din drepturile conferite de marcă, care se dispune de către Tribunalul București, la cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146567_a_147896]
-
care să rezulte aplicarea retroactiva a legii" și nici nu instituie "discriminări cu privire la proprietatea privată". Guvernul apreciază că excepția invocată este inadmisibilă, întrucât aceasta privește aplicarea dispozițiilor art. 45 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 84/1998 , iar nu constituționalitatea lor. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146567_a_147896]