15,474 matches
-
CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului comunicate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 15. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. ... 16. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
legii. ... 17. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
în ceea ce privește transmiterea cererii de publicare și a notei transmise de regia autonomă. Articolul 5 (1) Publicarea legilor, a celorlalte acte ale Parlamentului și ale fiecăreia dintre cele două Camere, a deciziilor Curții Constituționale pronunțate cu ocazia controlului constituționalității legilor înainte de promulgare, a decretelor, a mesajelor și a altor acte ale Președintelui României adresate Parlamentului, a ordonanțelor de urgență și a ordonanțelor Guvernului se realizează prin grija regiei autonome, cu prioritate, înaintea oricăror altor acte. (2) Celelalte acte
ORDIN nr. 367 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252495]
-
din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 13. Având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, instanța judecătorească constată îndeplinirea condițiilor
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
108 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021). De asemenea, concretizarea politicilor și măsurilor financiare și bugetare ale statului în plan legislativ sunt aspecte ce nu privesc controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, în caz contrar realizându-se o ingerință a instanței de contencios constituțional în atributele puterilor legislativă și executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin.
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
observă că susținerile formulate de autorul excepției au un caracter general, vizând, în esență, politica legislativă în ceea ce privește salarizarea polițiștilor, într-o perioadă determinată, fără a cuprinde critici specifice și consistente care să permită o analiză distinctă de constituționalitate în privința fiecăreia dintre prevederile legale invocate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici punctuale de neconstituționalitate, ceea ce ar
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
art. 2 lit. n) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului Curții Constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, prin care s-a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23). ... 15. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 1.103 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 4 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Cu acel prilej, Curtea a observat că textul
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate produc efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestora, așa cum a fost sesizată. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006: „Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
12. Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 28 martie 2018, paragrafele 44 și 45, Curtea, analizând parcursul
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
discriminați față de cadrele militare în activitate care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, în care își valorifică integral atât sporul pentru condiții de muncă, cât și sporul pentru pensia suplimentară. ... 18. Cu referire la constituționalitatea art. 122 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, paragrafele 121-123, Curtea a statuat că, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, polițiștii și funcționarii
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
din Legea nr. 182/2002 nu intră în competența Curții Constituționale, care nu poate îndeplini rolul de legiuitor pozitiv, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. ... 28. De asemenea, nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 31 din Constituție, având în vedere considerentele reținute prin Decizia nr. 21
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
-se în marja de apreciere pe care statul o are în reglementarea acestei materii. ... 30. În același timp, Curtea reține că problema eventualelor dificultăți ce pot apărea în procedura de declasificare a informațiilor ține de aplicarea legii, și nu de constituționalitatea ei, iar rezolvarea sa nu intră în competența Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.250 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 23 decembrie 2008). ... 31. În ceea
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
Electorală Permanentă) sau a nelegalității conduitei birourilor electorale ale secțiilor de votare (alte organisme distincte de Autoritatea Electorală Permanentă)“. Or, aceste susțineri „puteau și trebuiau să fie valorificate în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ, nu în cadrul controlului de constituționalitate“. ... 19. În ceea ce privește așa-zisa omisiune a legiuitorului de a reglementa garanțiile în vederea asigurării securității și confidențialității datelor transmise către formațiunile politice, precum și nerespectarea Regulamentului general privind protecția datelor, Guvernul apreciază că sunt relevante considerentele reținute
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
sunt relevante considerentele reținute la paragrafele 50-52 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 5 iunie 2019, care, în esență, au stabilit că „regulamentul menționat nu constituie un standard de rang constituțional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituționalitate, ca normă interpusă“. În același context, arată că stabilirea de către Biroul Electoral Central a modalităților practice prin care reprezentanții formațiunilor politice primesc copii ale listelor electorale suplimentare reprezintă, în sine, o garanție a prelucrării datelor cu caracter personal; aceasta
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
de actul normativ național în care sunt reglementate activitatea, competențele și atribuțiile acestora și indiferent de domeniul de aplicare al acestuia“. ... 29. Stabilind că RGPD nu constituie un standard de rang constituțional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituționalitate, ca normă interpusă art. 148 alin. (2) din Constituție, în Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, paragraful 52, Curtea a reținut însă că prevederile actelor normative naționale „vor fi interpretate și aplicate în lumina dispozițiilor obligatorii ale Regulamentului (UE
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
destinate protecției datelor și asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscurilor potențiale“. Acesta este motivul pentru care Curtea a statuat că „lipsa unor garanții prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2018 (actul normativ supus controlului de constituționalitate, n.n.) nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuție“. ... 30. Aplicând în cauza de față cele statuate cu caracter de principiu în decizia menționată, Curtea constată că reglementarea posibilității reprezentanților formațiunilor politice în birourile
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
afectează securitatea datelor cu caracter personal ale persoanelor înscrise în listele electorale suplimentare puse la dispoziția reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare, toate acestea fiind expres prevăzute de cadrul normativ cu care actul supus controlului de constituționalitate se completează. Prin urmare, critica potrivit căreia ordonanța de urgență omite să reglementeze garanții menite să asigure securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal este neîntemeiată, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 fiind în acord
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
nu există nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor“ apar ca fiind critici ale situației de fapt, generate de modul în care reprezentanții partidelor politice aplică în concret prevederile legale și deciziile Biroului Electoral Central, iar nu probleme de constituționalitate a dispoziției legale în baza căreia reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi copii ale listelor electorale suplimentare. Competența de soluționare a unor atari critici aparține autorităților implicate în procesul electoral și instanțelor judecătorești, iar
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]