1,368 matches
-
revocați. În aceste condiții este evident credem, așa cum subliniam și în opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 1 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în care se poate proceda la revocarea membrilor birourilor permanente în care sunt incluși și președinții Camerelor, ceea ce, după părerea noastră, Senatul a și făcut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
2) din Constituție, potrivit cărora urmărirea penală și trimiterea în judecată a deputaților și senatorilor "se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție". Autorii sesizării susțin că "textul constituțional citat este evident restrictiv, pentru că legiuitorul constituant care folosește sintagma numai a avut în vedere posibilitatea ca să nu existe tendința de a se legifera competența de urmărire și cercetare a parlamentarilor de către un alt parchet, decât cel care se regăsește în Legea fundamentală". În conformitate cu dispozițiile art. 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Anticorupție de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, contrar dispozițiilor art. 72 alin. (2) din Constituție, care stabilesc competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea constată că este evidentă intenția legiuitorului constituant de a stabili competența exclusivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, deoarece în construcția normei cuprinse la art. 72 alin. (2) din Constituție a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, deoarece în construcția normei cuprinse la art. 72 alin. (2) din Constituție a utilizat cuvântul "numai", ceea ce îi conferă acesteia un caracter imperativ și exclusiv. Utilizând cuvântul "numai", legiuitorul constituant a înțeles că confere această competență unei singure autorități statale, și anume Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu o poate partaja cu nici un alt parchet, oricare ar fi poziția ierarhică sau competența sa. Ținând seama de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Curte de Casație și Justiție, care nu o poate partaja cu nici un alt parchet, oricare ar fi poziția ierarhică sau competența sa. Ținând seama de faptul că normele de competență sunt de strictă interpretare, Curtea urmează să rețină intenția legiuitorului constituant nu numai în raport cu tehnica redacțională a textului examinat, ci și în raport cu realitatea organizatorică a celor două instituții în alcătuirea sistemului autorităților publice, din momentul finalizării procesului de revizuire a Constituției. Astfel, Parchetul Național Anticorupție a fost înființat prin Ordonanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
în mod expres, printre atribuțiile acestuia "conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispozițiile procurorului de către ofițerii de poliție judiciară aflați sub autoritatea exclusivă a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție". Astfel fiind, Curtea reține că legiuitorul constituant, ținând seama de existența Parchetului Național Anticorupție organizat autonom față de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, a prevăzut în mod clar competența exclusivă a celui din urmă de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
celui din urmă de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, indiferent de natura infracțiunilor săvârșite. Nu este de admis ca în Legea fundamentală a statului să se reglementeze competența alternativă a autorităților publice. Legiuitorul constituant a revizuit și organizarea parchetelor, completând cu un nou alineat dispozițiile art. 131 din Constituție, având ca titlu marginal "Rolul Ministerului Public", după cum urmează: "(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Predescu și 'aderban Viorel Stănoiu, judecători. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat asistent, Claudia Miu OPINIE SEPARATĂ Nu ne însușim soluția adoptată cu majoritate de voturi, pentru următoarele motive: 1. Sub titulatura de imunitate parlamentară, legiuitorul constituant a prevăzut, între altele, în art. 72 alin. (2) din Constituția României, competența înaltei Curți de Casație și Justiție, de judecată penală a deputaților și senatorilor și, corelativ, competența Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție de a efectua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
protecție împotriva eventualelor abuzuri sau șicane de ordin judiciar, ținând seama de locul parchetului menționat în sistemul judiciar. 'adi în acest caz, ca și în cazul instituirii competenței de judecată în sarcina judecătorilor înaltei Curți de Casație și Justiție, legiuitorul constituant a avut în vedere ca atribuția de urmărire și de trimitere în judecată a deputaților și senatorilor să se exercite de magistrații dintr-un parchet care, funcționând pe lângă cea mai înaltă instanță de judecată a țării, să prezinte, ca și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
iar eradicarea corupției la nivelul celor mai înalte autorități ale statului era și atunci, cum este și în prezent, una dintre condițiile de bază ale primirii României în organizația amintită - considerăm că este cu totul de neacceptat teza că legiuitorul constituant a urmărit înlăturarea din competența Parchetului Național Anticorupție a cercetării infracțiunilor de corupție comise de deputați și senatori. De altfel, pentru atingerea unui asemenea scop nu era necesară revizuirea Constituției, fiind suficientă modificarea în sensul dorit a legii organice a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
7. Instituirea competenței Parchetului Național Anticorupție de a efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor de corupție comise de deputați și senatori și de a dispune trimiterea acestora în judecată pentru infracțiunile comise, corespunde întru totul cu scopul urmărit de legiuitorul constituant în norma prevăzută de art. 72 alin. (1), privind imunitatea parlamentară, dat fiind că prin poziția acestui parchet în sistemul judiciar, prin organizare și prin normele pe care își întemeiază activitatea, se asigură cea mai solidă protecție a parlamentarilor împotriva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
economice sau bugetare de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Avicola" - S.A. din Iași. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că prevederile Constituției, în forma sa revizuită, consacră principiul garantării proprietății private, și nu doar ocrotirea acesteia, deoarece legiuitorul constituant "a vizat apărarea dreptului de proprietate privată împotriva oricăror imixtiuni politice sau intenții vremelnice de a realiza o protecție socială prin orice mijloace". Astfel, prin acordarea dreptului titularilor contractelor de închiriere de a cumpăra locuințe construite din fondurile statului, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163429_a_164758]
-
parte din categoria organelor reprezentative prin care, potrivit art. 2 din Constituție, poporul român exercita suveranitatea națională, astfel încât adoptarea unor ordonanțe de urgență cu încălcarea art. 114 alin. (4) din Constituție este de natură a perturbă concepția generală a puterii constituante originare, potrivit căreia Guvernul nu poate avea decât un rol subsecvent, în raport cu autoritățile publice desemnate direct de popor prin vot universal, el extragandu-și sursă și legitimitatea din exercițiul atribuțiilor constituționale ce revin tocmai acestor autorități. În consecință, se produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
că nu constituie o discriminare, incalcandu-se astfel un principiu constituțional, faptul că prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. Curtea reține, de asemenea, ca legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, a stabilit regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește chiar exercitarea unei singure căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile săvârșite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123599_a_124928]
-
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 îngrădesc dreptul de a fi ales, având în vedere că din cuprinsul art. 37 din Constituție lipsește vreo trimitere la o reglementare sau condiționare prin lege a exercițiului acestui drept, Adunarea Constituantă consacrând, astfel, accesul liber al cetățenilor la funcțiile elective. Se mai arată că textul de lege criticat încalcă, totodată, și normele constituționale ale art. 16, 26 și 53, fără a se explica în ce constă această pretinsă contrarietate. 6. Cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
la prezentarea, în faza înregistrării candidaturilor, a listei de semnături de susținere provenite de la minimum de 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în circumscripția respectivă, depășesc cadrul constituțional configurat de art. 37 din Legea fundamentală, în sensul că Adunarea Constituantă nu a dorit să lase în seama legiuitorului organic normarea unor cerințe subsecvente exercitării acestui drept, ci a urmărit să asigure accesul liber al cetățenilor la funcțiile elective. 18. Or, prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective (paragrafele 103 și 104 din decizia precitată). 19. Cât privește invocarea principiului suveranității, Curtea, prin aceeași decizie, reiterând propria jurisprudență în materie, a arătat că art. 2 din Constituție exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege)". Legea 63 (Decretul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
de discriminare, fiind vorba de o condiție impusă, în mod legitim, de către legiuitor, pentru accesul la o anumită activitate economică, tocmai prin prisma faptului că aceasta constituie monopol de stat. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 45 din Constituție, arată că legiuitorul constituant a conferit posibilitatea stabilirii unor limite de exercitare a libertății economice prin lege, textul criticat constituind tocmai o materializare a prevederilor constituționale ale art. 45. Referitor la dispozițiile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 , arată că acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238173_a_239502]
-
Constituția adoptată în 1991. În mod asemănător, instanța consideră că, "în măsura în care se condiționează valabilitatea titlului statului de conformitatea actelor normative de naționalizare cu legile în vigoare la momentul adoptării lor, [...] legiuitorul anului 1998 [...] își depășește competența și încalcă prerogativele Adunării Constituante - singură în măsură să stabilească, prin norme constituționale, o ierarhie a actelor normative". Referitor la dispoziția cuprinsă în alin. (3) al art. 6 din Legea nr. 213/1998 , instanța arată că, "în măsura în care instanțele urmează să aprecieze valabilitatea titlului prin prisma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139284_a_140613]
-
titlului prin prisma triplei condiționări din finalul alin. (1), devine și ea neconstituțională, întrucât, practic, instanțele de judecată sunt investite cu prerogative de control constituțional al actelor normative de naționalizare, situație în care legiuitorul își depășește competența încălcând prerogativele Adunării Constituante". În afară de aceasta, instanța, având în vedere că actele normative de naționalizare nu mai sunt în vigoare, apreciază că se încalcă, prin dispozițiile legale criticate, și principiul neretroactivității legii prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție. Potrivit art. 24 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139284_a_140613]
-
I. Referitor la aprecierea autorilor sesizării, în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 încalcă dispozițiile art. 114 alin. (1) din Constituție, deoarece modifică o lege organică: Prin art. 114 alin. (4) teza întâi din Constituție legiuitorul constituant care "a abilitat Guvernul să emită ordonanțe de urgență" nu a definit sintagma lt; lt;caz excepțional gt; gt; aplicabilă acestei situații, insă Parlamentul și Curtea Constituțională au competența legală să precizeze cu privire la existența situației excepționale care a determinat Guvernul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
a art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, se apreciază că nu poate fi reținută. Se arată că sintagma "termen rezonabil" cuprinsă în art. 21 alin. (3) din Constituție este folosită de legiuitorul constituant "în contextul proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată", însă termenul de 45 de zile reglementat în art. 7 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 96/2006 "nu poate fi inclus în această categorie". De asemenea, acest termen "este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
data întrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces". Față de aceste dispoziții constituționale, Curtea reține, mai întâi, că problema conflictului de interese nu este de rang constituțional, legiuitorul constituant stabilind în mod expres și limitativ doar cazurile în care calitatea de deputat sau de senator încetează, cazuri care nu se referă și la conflictul de interese. Reglementarea conflictului de interese prin legislația infraconstituțională trebuie să respecte însă cadrul constituțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]