1,488 matches
-
și I. N. Lahovari la Senat, au declarat, în numele Partidului Conservator că, întrucât, după cele două “citiri”, guvernul nu a dat nici o lămurire asupra caracterului reformelor, nu mai era utilă dezbaterea în Parlament, rămânând ca problema să fie dezbătută de Constituantă. În acest scop, se exprima dorința ca alegerile să fie libere cu desăvârșire. M. Perekyde și B. Missir au răspuns la comunicarea Partidului Conservator, susținând că propunerea de revizuire a Constituției era făcută din inițiativă parlamentară, prin urmare guvernul nu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
unic al știutorilor de carte cu reprezentarea minorităților. Ce vrea Partidul Conservator? Să spunem cum se vor face alegerile? De ce culoare vor fi buletinele de vot? Care va fi anume forma de reprezentare a minorităților? Dar aceasta este atribuția Camerei Constituante. La fel și în cazul reformei agrare. Amănuntele sunt de atribuția Constituantei. Totuși, s-a declarat că va fi un minumorum intangibil, că de aici înainte se va expropria după o scară progresivă, că justiția va fi aceea care în
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Să spunem cum se vor face alegerile? De ce culoare vor fi buletinele de vot? Care va fi anume forma de reprezentare a minorităților? Dar aceasta este atribuția Camerei Constituante. La fel și în cazul reformei agrare. Amănuntele sunt de atribuția Constituantei. Totuși, s-a declarat că va fi un minumorum intangibil, că de aici înainte se va expropria după o scară progresivă, că justiția va fi aceea care în ultimă instanță va determina cuantumul despăgubirii.” Alte obiecții aduse liberalilor erau legate
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
oricât va fi nevoie? Se va face din proprietățile noastre, sau din ce va rămâne din proprietățile noastre, proprietăți cu o valoare precară, veșnic amenințată de guvernanții zilei, ori veți face o expropriere odată pentru totdeauna și se va lăsa Constituantei să hotărască toate modalitățile, dând în viitoarea Constituațiune proprietății intangibilitatea de azi?” De fapt, nu exproprierea în sine îl sperie cel mai mult: „Faptul de a da pământ nu mă sperie, însă sunt în joc interese prea respectabile ca să nu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
păturii țărănești și a îmbunătățirii soarte economice și politice a acestei pături.” N. Iorga vedea în reforma agrară doar o repunere în dreptul său a vechiului proprietar de pământ. El nu a formulat în Parlament soluții concrete, rezervându-se pentru viitoarea Constituantă. Totuși, în linii generale, poziția lui fața de reforme poate fi reconstruită pe baza articolelor publicate în paginile revistei ”Neamul Românesc”. El accepta reforma agrară, însă numai sub rezerva ca despăgubirile să fie plătite odată cu instituirea unui impozit progresiv pe
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Călărași, Brăila, Galați, Piatra Neamț. La 23 aprilie 1914, în ambele Camere, a fost adoptată declarația de modificare a Constituției. Ion I. C. Brătianu a prezentat Mesajul Regal prin care se decreta dizolvarea Parlamentului, anunțându-se convocarea colegiilor electorale în vederea alegerilor pentru Constituantă între 11-26 mai 1914, urmând ca noile Camere legiuitoare să fie convocate în sesiune extraordinară pentru 5 iunie 1914. Îndată după dizolvarea Parlamentului a început campania electorală care s-a caracterizat printr-o propaganda intensă a conservatorilor împotriva reformelor. P.
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
-se în cele din urmă la Țibănești, moșia sa din Iași. Alegerile au fost câștigate de liberali. Totuși, la colegiul I de la Senat, ei au pierdut numeroase voturi, ceea ce dovedește aversiunea marilor proprietari, care dominau acest colegiu. Înainte de deschiderea Parlamentului Constituant Al. Marghiloman (devenit din 4 iunie 1914 șeful Partidului Conservator) i-a convocat pe fruntașii conservatori, pentru a stabili tactica partidului. În timpul acestor discuții Constantin Argetoianu și N. Filipescu s-au erijat în apărătorii celor care nu admiteau nici o concesie
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
afirma Al. Marghiloman, votul universal reprezenta un pericol mai mare decât reforma agrară, care trebuia să efectueze o expropriere odată pentru totdeauna, pe când o Cameră bazată pe sufragiul universal ar proceda ”desigur la o serie de expropieri”. Sesiunea extraordinară a Constituantei a început la 5 iunie 1914. Discuțiile în jurul celor două reforme au fost declanșate cu prilejul dezbaterilor proiectului de răspuns la Mesajul Tronului care exprima încrederea în sprijinul parlamentarilor la revizuirea Constituției. Conservatorii încercau să devieze discuțiile prin atacuri îndreptate
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
asocieri, aranjamente și articulații sau "combinații de ansambluri de semne" mai mult sau mai puțin ierarhizate, calificate drept "siplexuri". Acestea sînt extrase din "universurile" obiectelor ce compun lumea, incluzînd ansamblul elementelor simbolice care se raportează la aceasta formînd "clasele lor constituante", mai mult sau mai puțin relaționate între ele (Lahlou, 1998, pp. 51-83). În practică, un individ (sau observator) utilizează reprezentările sau siplexurile luînd din universul său de posibilități o subcategorie numită "limbaje-U", constituită din elemente cognitive, descriptive, din definiții, acțiuni
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
RS studiate nu este pusă în discuție. Primul element, mai abstract, face deci parte din NC, cel de-al doilea din sistemul periferic. Acest tip de rezultat confirmă ipoteza existenței nucleului central într-o RS și a caracterului calitativ al constituanților săi. 2.2. Reconstrucția obiectului și metoda ISA Abric, în lucrarea sa despre RS a artizanului (cf. acest capitol), le cere studenților, într-o fază ulterioară, să execute o sarcină de memorare (imediată sau la diferență de o oră) a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
este asociată explicit sau nu cu reprezentarea artizanului (obiect al RS invocat sau nu). În aceste diferite condiții, elementele NC sînt semnificativ mai bine actualizate decît cele ale SP, mai ales în cazul memorării la diferență temporală. Mai mult, cînd constituanții NC lipsesc din grupul de cuvinte de reținut, într-o situație în care este invocat subiectul RS (artizan), subiecții confruntați cu această situație citează totuși cuvinte din rîndul acestora, într-un grad statistic mai semnificativ decît pentru elementele SP. Aceste
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Sărăcie" are ca exemplu, drept caz particular, cu-prinde, include răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 6 V "Sărăcie" aparține aceleiași clase (categorii) generale ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 7 C "Sărăcie" este o componentă, un constituant al răspunsului dvs. nr. 1 0 0 0 8 C "Sărăcie" are drept componentă, constituant, răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 9 C "Sărăcie" semnifică același lucru, are același sens ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 10
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
0 0 6 V "Sărăcie" aparține aceleiași clase (categorii) generale ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 7 C "Sărăcie" este o componentă, un constituant al răspunsului dvs. nr. 1 0 0 0 8 C "Sărăcie" are drept componentă, constituant, răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 9 C "Sărăcie" semnifică același lucru, are același sens ca răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 10 P "Sărăcie" reprezintă răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 11 P "Sărăcie" exercită o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conceptuală și metodologică îmbogățește aceste două zone de investigație într-un mod foarte fericit. De reținut * Luarea în considerație a relațiilor cu practicile sociale permite o ilustrare a interesului unei abordări structuraliste care să încerce o mai bună caracterizare a constituanților unei RS. * Observarea modalităților de ancorare este un mod de a înțelege cum văd actorii unei societăți adaptarea lor la eterogenitate. Legăturile de determinare sau influență între RS și factori poziționali sau statutari se confirmă. Putem înțelege ancorarea prin formele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea iar În dimineața zilei de 10 mai 1866 intra În București. Adunarea Legislativă aleasă cu o lună Înaintea venirii lui Carol s-a transformat În Adunare Constituantă, luându-și misiunea de a discuta și apoi a vota proiectul unei Constituții. După dezbateri aprinse Între conservatori și liberali, noua lege fundamentală a fost promulgată la 1 iulie 1866. Schimbările intervenite În vara lui 1866 exprimau Încă o dată hotărârea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
secesiune. Deputații ucraineni bazându-se pe sprijinul trupelor ucrainene s-au opus deoarece ridicau pretenții asupra nordului Bucovinei. La inițiativa lui Sextil Pușcariu la 14 oct. 1918 s-a convocat o adunare națională la Cernăuți care s-a proclamat Adunare Constituantă. Aceasta a hotărât unirea Bucovinei integrale cu celelalte provincii românești din imperiu Într-un stat național independent. Tot atunci s-a format Consiliul Național ca organism reprezentativ și un Birou Executiv condus de Iancu Flondur. Situația Bucovinei s-a complicat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mai diferite). Fără a se nega diferențele, politica de integrare punea accent pe egalitatea drepturilor și obligațiilor, pe exigența de a da fiecăruia, indiferent de originea sa, posibilitea de a trăi demn în societate dacă acceptă regulile și devine element constituant al acesteia. Politica de integrare a urmărit să favorizeze coeziunea socială, să evite rasismul și discriminările (n.a.). 49 G. Tarde citat în Les sciences sociales en mutation, pp. 381-382. 50 Idem, p. 382. 51 Cosmopolitism provine din limba greacă kosmos
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
opinie dintre grupările liberale și cele conservatoare. Constituția de la 1866 -a avut la bază proiectul întocmit de Comisia Centrală; -a avut ca model Constituția belgiană una din cele mai democratice din vremea respectivă; -a fost dezbătută pe articole în Adunarea Constituantă și aprobată prin vot la 29 iunie/11 iulie 1866; -a fost promulgată de prințul Carol la 1/13 iulie 1866; -a fost structurată pe 8 titluri și 133 articole; -a stat la baza organizării politico-statale a României moderne; -proclama
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fait, d'une manière décissive, les classes plus générales du comique de caractère, de mœurs et de langage, de sorte que nous avons pu ainsi démontrer que beaucoup des illustrations littéraires roumaines ultérieures sont redevables à la vision de Caragiale, constituant, d'une manière significative, des réitérations des emblèmes de celle-ci ( développées dans les sous-chapitres Toutes sont vieilles et nouvelles, Thèmes caragialiens et variations postcaragialiennes, Dans le style et avec la syntaxe caragialene ). En ce sens, soit que nous ayons vu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
basc spaniol îndârjit să nu moară în carne: Cum se face un roman. Se va întoarce în țară în 1930. I se va face o primire triumfală, va fi reales rector al Universității din Salamanca, deputat de Salamanca în Parlamentul Constituant (Cortes constituyentes), consilier municipal. După izbucnirea războiului civil, deși, la instituirea Republicii, ca mai toți intelectualii spanioli de seamă, se pronunțase în favoarea noului regim, fraudele - inclusiv electorale -, abuzurile, ororile, debandada și masacrele declanșate de la bun început și perpetrate mai apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
armate; pentru că aveau gradul de colonel sau mai mici, armata a fost ea însăși divizată. Au apărut diferențe de opinie dacă să se dea prioritate unei constituții democratice sau unui pro-gram economic radical de stînga. Rezultatul a fost o adunare constituantă, aleasă în aprilie 1975 să redacteze o nouă constituție, care a fost adoptată în anul următor. De atunci, a fost instituit un regim democratic (cf. Gallagher, 1983). În Grecia, al doilea război mondial s-a încheiat cu un război civil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de continue neplăceri, încît claritatea hotărârilor noastre trebuie de astă dată să înlătureze pe deapururea chiar pretextul pentru un viitor amestec al cuiva în afacerile statului român. În privirea modificării art. 7 din Constituție, toată ziaristica recunoaște necesitatea convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
modificării art. 7 din Constituție, toată ziaristica recunoaște necesitatea convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a argumentelor aduse contra convocării. Constituția zice: Art. 2. Teritoriul României este nealienabil. Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. "Romînul " crede a putea comenta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi și Rusia încît să aibă nevoie de așa o rășluitoare schimbare sau rectificare? Tocmai contrariul e adevărat. N-am uzurpat Basarabia și granițele ei sânt foarte sigure. De aci însă rezultă că teritoriul statului, declarat inalienabil de cître o Constituantă, trei mari părți ale lui nu se pot declara alienabile decât iar printr-o Constituantă. De va voi Constituanta s-o facă aceasta sau nu e altă cestiune, care desigur că e foarte grea și merită un studiu separat. Pe lângă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contrariul e adevărat. N-am uzurpat Basarabia și granițele ei sânt foarte sigure. De aci însă rezultă că teritoriul statului, declarat inalienabil de cître o Constituantă, trei mari părți ale lui nu se pot declara alienabile decât iar printr-o Constituantă. De va voi Constituanta s-o facă aceasta sau nu e altă cestiune, care desigur că e foarte grea și merită un studiu separat. Pe lângă aceste întrebări mai vine o alta. În vremea alegerii actualelor Adunări erau cu totul alte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]