2,949 matches
-
la proces. Astfel, structura ar avea citirea "Wayne saw the event of Mona stealing oranges". Gruparea constituenților ar fi cea din configurația de mai jos: (132a) Wayne [a văzut-o [pe Mona furând portocale]clausal argument 122]. (b) Cei doi constituenți ocupă poziții diferite în arbore: constituentul Mona este obiect direct al verbului de percepție, iar grupul verbal V' (saw Mona) este modificat de pseudo-relativa (P-R) stealing oranges, care funcționează ca adjunct (ADJ) față de nivelul V' al grupului verbal și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
citirea "Wayne saw the event of Mona stealing oranges". Gruparea constituenților ar fi cea din configurația de mai jos: (132a) Wayne [a văzut-o [pe Mona furând portocale]clausal argument 122]. (b) Cei doi constituenți ocupă poziții diferite în arbore: constituentul Mona este obiect direct al verbului de percepție, iar grupul verbal V' (saw Mona) este modificat de pseudo-relativa (P-R) stealing oranges, care funcționează ca adjunct (ADJ) față de nivelul V' al grupului verbal și al cărei subiect este controlat de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care participă la eveniment (referentul este deci inactiv în discurs), în contextul (145) se percepe referentul prin intermediul procesului pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
74) și sunt traduse. 40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton (1988) și Dowty (1979). 41 Clasificarea propusă de Vendler aparține domeniului lexical-noțional, operând la nivelul unităților lexicale verbale independent de valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
s-a propus termenul hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR II (2008: 718). 105 Vezi GALR II (2008: 208-209). Distincția propoziție relativă propriu-zisă vs propoziție interogativă indirectă se face în funcție de calitatea de anaforic al conectorului față de un constituent al propoziției matrice. Conectorii relativelor propriu-zise se află într-un raport anaforic cu un constituent din matrice, față de cei ai interogativelor indirecte, care nu stabilesc acest raport cu propoziția regentă. 106 Vezi Pană Dindelegan (1974: 30-37). Autoarea arată că relativele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
718). 105 Vezi GALR II (2008: 208-209). Distincția propoziție relativă propriu-zisă vs propoziție interogativă indirectă se face în funcție de calitatea de anaforic al conectorului față de un constituent al propoziției matrice. Conectorii relativelor propriu-zise se află într-un raport anaforic cu un constituent din matrice, față de cei ai interogativelor indirecte, care nu stabilesc acest raport cu propoziția regentă. 106 Vezi Pană Dindelegan (1974: 30-37). Autoarea arată că relativele construite cu adverbele relative unde, când, cât, cum în care se exprimă o percepție fizică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
același concept, noțiunea de "propoziție redusă" (engl. small clause). Termenul propoziție redusă face referire la istoria derivațională a acestor tipare, provenite din structuri bipropoziționale, în urma mai multor transformări: suprimarea morfemelor de predicativitate ale uneia dintre propoziții, suprimarea complementizatorilor, ridicarea unor constituenți din propoziția redusă în propoziția matrice. 112 Vezi interpretarea și terminologia din GALR II (2008: 194; 301-306). 113 În tipologia lui Carlson (1980), stage-level predicate. 114 Această distincție depinde de natura predicației verbale. Se poate distinge astfel între verbe cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe linie husserliană, fiind numite individuali sau momente 25. Acest termen se identifică cu conceptul de trop. Prin intermediul momentelor nu se face referire doar la proprietățile unui obiect, ci și la construcția sa ontologică. Proprietatea individuală poartă subiectul proprietăților în constituentul ontologic al lucrului. Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui obiect sunt înțelese ca părți (abstracte) ale sale, el poate fi de folos în cadrul obiectelor distincte din punct de vedere numeric. Astfel, terminologia ingardiană
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
25. Acest termen se identifică cu conceptul de trop. Prin intermediul momentelor nu se face referire doar la proprietățile unui obiect, ci și la construcția sa ontologică. Proprietatea individuală poartă subiectul proprietăților în constituentul ontologic al lucrului. Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui obiect sunt înțelese ca părți (abstracte) ale sale, el poate fi de folos în cadrul obiectelor distincte din punct de vedere numeric. Astfel, terminologia ingardiană ajută la analiza ontologică în cadrul interpretării obiectelor de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de copiat. Simbolul și semnele funcționează doar în cadrul social și în cadrul unei anumite culturi. Simbolul simbolizează ceva doar în și prin intermediul unui culturi, el apelează la propria istoricitate pentru a putea fi definit. În cadrul artei, simbolul devine un element ontologic constituent fanteziei și creativității. Când privim desenele lui Pieter Brueghel cel Bătrân, care simbolizează cele șapte păcate capitale, suntem invitați într-o lume a fantasticului și a fabulosului ce nu poate lua parte decât prin intermediul imaginației și exprienței estetice. Simbolul nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
oferindu-i spațiu de interpretare. Contemplarea artelor vizuale oferă privitorului o atmosferă proprie obiectului de artă al cărui simbol este supus interpretării. Reacția privitorului față de opera de artă survine în urma utilizărilor corecte ale mijloacelor expresiei înțelese ca tropi ce sunt constituenți pentru imaginea artistică. Totodată, tropul poate fi înțeles, după Quintilian (Institutio Oratoria §5: 35), ca schimbare a înțelesului de la un cuvânt la altul pentru îmbogățirea semanticii. În altă ordine de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege o expresie figurativă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
compoziționale. La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea unei imagini cu scopul de a oferi sau de a accentua o idee sau un personaj. Sunetul, ca efect al cuvântului scris sau vorbit, devine un constituent ontologic în explicarea existenței operei literare și funcționează în aceeași manieră ca efectul imaginativ al sculpturii. Opera literară depășește nivelul cuvântului scris sau oral prin aceea că ea necesită o analiză a compoziției lingvistice. Fie că vorbim de opera literară
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sale întrucât orice lectură sau performare a sa îi va produce anumite schimbări interioare. Finalitatea operei literare constă, astfel, în interacțiunea dintre ontologia sa și psihologia creației literare: literatura ca acte ale conștiinței și tropi ontologici. Actele conștiinței nu sunt constituenți ontologici ai literaturii, ci procese de finalizarea a reprezentării literare. Raportul dintre atitudinea subiectivă și atitudinea obiectivă duce la înțelegerea naturii obiectului literar ca având calități estetice. Calitatea estetică, subiectivă prin experiență, poate fi înțeleasă ca un constituent ontologic ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nu sunt constituenți ontologici ai literaturii, ci procese de finalizarea a reprezentării literare. Raportul dintre atitudinea subiectivă și atitudinea obiectivă duce la înțelegerea naturii obiectului literar ca având calități estetice. Calitatea estetică, subiectivă prin experiență, poate fi înțeleasă ca un constituent ontologic ce contribuie la finalizarea operei literare. Completitudinea literară aduce în discuție și rolul autorului în cadrul ei de manifestare și compoziție. Se presupune o relație între opera literară, viața fizică și individualitatea autorului. Experiențele determinate ale autorului, precum și ideea originară
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fresca, guașa, tempera sau emailul. Ritmul poate fi înțeles ca pauză între nuanțele de culori, el duce la forme sau culori noi. Forma devine esențială și servește experienței estetice, întrucât valoarea estetică este liberă în cadrul percepției frumosului. Elemente contemporane devin constituente în concretizarea picturii. Printre cele mai folosite elemente se numără colajul, nisipul, lemnul sau bucăți de textilă. Totodată, suportul material poate fi înlocuit cu un suport digital, în timp ce pictura se realizează cu anumite programe speciale. Părțile componente tehnice ale picturii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poate fi definit și de modalitățile tehnice de aduce în existență filmul în fapt. Tehnicile cinematografice au și rolul de a determina compoziția interioară a filmului. De exemplu, filmul mut înseamnă lipsa dialogului direct și a cuvântului, narativitatea este un constituent ontologic definitoriu pentru orice formă artistică a filmului. Pe când filmul sonor este caracterizat de sunetul analog. Ecranul de proiecție se referă la filmele alb-nebru și nu la filmele contemporane fără culoare. Este folosit ca metonimie pentru întreaga industrie a filmului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
necessary to discover things as they are, regardless of how we refer to them. The ontological investigation aims the object itself and the existence of the work of art in its historical context. Such ontology presupposes the priority of the constituent elements of the work of art, elements that are leading to an ontological structure of the art. In this perspective, Ingarden defines its ontology as the science that investigates pure possibilities and necessities while the ontological method is an a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor, îl reprezentau cu două fețe, Zalmocsis însuși era considerat Stăpânul Morții și al Vieții, ceea ce arată că Ianus are aceleași atribute fiind de fapt același Zeu Moș; de altfel termenul de moș, este constituent al chiar teonimului în discuție, ceea ce arată că acesta este cel ce duce spre tărâmul înaintașilor. Spiritualitatea dacilor pelasgi pe planul misterelor religioase, ca și pe toate celelalte planuri ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
a dialogului). Ca unitate a discursului, actul de vorbire are, după J. Moeschler, trei proprietăți de bază: 1) este unitate segmentală minimală, 2) are o funcție interactivă (fiind antrenat într-o relație principal-subordonat) și 3) își poate transfera potențialul ilocuționar constituentului de rang superior (de obicei, în cazul intervenției). Cu aceste precizări, noțiunea "act de vorbire" devine indispensabilă în analiza discursului, răspunzînd necesității de a realiza investigația din perspectiva unor principii cu finalitate și conținut determinate. V. discurs, enunț, text. AUSTIN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mijloace lexicale. Ca atare, aspectul este lipsit de autonomie în limbi precum cele romanice, ceea ce a determinat pe cercetătorii contemporani să-l redefinească prin interacțiunea aspectului lexical al verbului (împreună cu actanții și cu circumstanțele) și aspectului gramatical propriu-zis, adăugat acestor constituenți de actualizare. Această redimensionare a aspectului îl plasează ca fiind o categorie centrală a praxematicii, care tinde să apropie analiza timpului verbal din gramatica lui G. Guillaume de semantica tipurilor de procese. Aspectul gramatical are în această perspectivă mai multe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
capitolul anterior și cel posterior. V. cadru, context, text, textualitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COVERBAL. Trăsătura coverbal se aplică fenomenelor (gesturi, mimică, schimburi de priviri etc.) care însoțesc mesajul verbal și sînt constituenți ai actului de comunicare. De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor de interacțiune (schimburi de priviri, potriviri proxemice), dar nu se aplică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de comunicare. Acest lingvist a numit grupa acestor deictice indicatori de subiectivitate, căci se raportează la subiect (locutor), considerat ca reper în cadrul situației. În gramatica generativă, indicatorul sintagmatic este o reprezentare, printr-un arbore sau prin paranteze, a structurii de constituenți ai unei fraze generate. Astfel, indicatorul redă relațiile ierarhice dintre diferite categorii de constituenți care intră în structura frazei, ceea ce, în principiu, reprezintă funcțiile sintactice din gramatica clasică. Pentru a n a l i z a d i s c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raportează la subiect (locutor), considerat ca reper în cadrul situației. În gramatica generativă, indicatorul sintagmatic este o reprezentare, printr-un arbore sau prin paranteze, a structurii de constituenți ai unei fraze generate. Astfel, indicatorul redă relațiile ierarhice dintre diferite categorii de constituenți care intră în structura frazei, ceea ce, în principiu, reprezintă funcțiile sintactice din gramatica clasică. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, are importanță însă o altă semnificație a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în a n a l i z a d i s c u r s u l u i și în analiza conversațională. După unii specialiști, intervenția are o funcție ilocuționară, încît, ca unitate de discurs, poate fi realizată prin constituenți nonlingvistici și, prin urmare, în vreme ce intervenția este o unitate funcțională, luarea de cuvînt este o unitate coextensivă intervenției unui singur vorbitor. V. act de vorbire, luare de cuvînt, schimb, interacțiune verbală. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
COURTES 1993; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MORFEM. Semnificația generală a cuvîntului morfem este de "unitate lingvistică minimă dotată cu sens", reprezentînd astfel cea mai mică unitate semnificativă obținută prin segmentarea unui enunț. În lingvistica americană, analiza în constituenți imediați atribuie morfemelor statutul de unități gramaticale minime (care compun cuvintele), iar A. Martinet face distincția între morfemele lexicale (numite și lexeme) și morfemele gramaticale (denumite uneori grameme). În analiza obișnuită, în care morfemului îi este atribuit un statut generalizat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]