69,079 matches
-
Piesa a fost prezentată la „Teen-Play Drama Festival“, competiție organizată în fiecare an la Arad. De la Timișoara și Arad, „Alia alea jacta est“ a ajuns tocmai la Universitatea Princeton din Statele Unite ale Americii. Prestigioasa universitate organizează „10-Minute Play Princeton University Contest“ (Concursul pieselor de 10 minute de la Universitatea Princeton), iar la ediția din luna februarie 1999 a acestei competiții, a fost trimisă și o piesă din țara noastră. Este vorba, bineînțeles, tot de trupa de teatru „The Hooleelogans“ care a fost
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
zborul viselor sale în sufletul realității dacă nu ar fi fost iluzia. 2085. Doar cel ce va coborî în adâncurile iluziei va înțelege profunzimea propriei sale realități. 2086. Nu visul este cel ce visează ci tu, de aceea nu-i contesta realitatea. 2087. În lumea noastră va fi mereu îndeajuns de multă teamă și niciodată îndeajuns de multă iubire, de aceea trăim realitatea fricii. 2088. Odiseea iubirii este pentru noi destinul frânt al unei iluzii dacă nu dorim să uităm de
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile 'sociografice', cu tematică cetățeneasca, pe lângă faptul că sunt scrise fără un prea mare hâr publicistic, nu sunt inteligent introduse în structura românului, constituind tot atâtea pagini parazitare." Observațiile sunt, nimeni nu contestă, judicioase, dar, din cauza inconsecventei modului de prezentare, se poate ajunge la concluzia - falsă - că românul lui Mihai Sin ar fi mai puțin valoros decât acela al lui Gheorghe Crăciun! În coordonarea elaborării unui dicționar, fie el și de opere literare
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
aproape mistic, experiențele moderniste și febrilitatea cu care se căutau noile resurse ale limbajului artistic erau comparabile cu acelea europene. Chiar și fără să ajungă la Paris, dar interesat de acel segment al expresiei care marca ruptură cu trecutul și contesta convențiile obosite, Babă ar fi avut suficient spațiu fizic și moral, dar și suficiente resurse interioare, pentru opțiuni total diferite față de cele pe care le-a făcut. Dar nu problema unui alt climat cultural și a unei alte atmosfere artistice
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
de mult începem să o antipatizam constatând că ea se poartă că o ființă extraterestră care a venit pe Pământ în inspecție. Ca si cum n-ar fi și ea răspunzătoare de modul în care se trăiește pe această planetă, Felicia Mihali contesta totul, cu un dispreț aprioric. Ea crede în mod greșit că performanța, în literatura, este să distrugi iluzii, când, în realitate, marii scriitori creează noi iluzii, măi convingătoare decât cele existente. Niadi Cernica, Cartea sorților, român, Brașov, Ed. Arania, 1999
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
al valorii estetice, oricum un eșec exegetic. Ea nu poate justifica nici măcar o redemptie conjuncturala, fiind prin tonu-i apologetic mai puțin o investigație istorico-literară riguroasă, cît un act palinodic. Curioasă defecțiune a spiritului critic la cel care altădată l-a contestat pe autorul Neoiobăgiei este surprinzătoare! Din această perspectivă encomiastica vechile acuzații se întorc în elogii: Gherea a fost unul din cei mai naționali marxiști, unul din cei mai români din cîți internaționaliști am avut, unul din cei mai de seamă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Iar a treia influență vine din partea Greciei, căreia europenii îi datorează pasiunea pentru o disciplină a spiritului, vocația perfecțiunii, dar mai ales transformarea ființei umane în propriul său sistem de referință. Cele trei repere identificate de Valéry greu pot fi contestate, chiar dacă analiza propriu-zisă e oarecum expeditiva. E limpede, însă, ca Europa la care se referă scriitorul este cea occidentală. O întreagă carte dedicată Europei occidentale semnează Alfred Grosser, actualitatea ei fiind explicită de data aceasta, pentru că e vorba despre cordonul
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
flagrant. De data aceasta nu mai vorbeam noi, cârcotașii, cusurgiii, veșnicii nemulțumiți, intelectualii "isterici" și idealiști, ci un reprezentant al establishment-ului. Un tanar inteligent, calm, cât se poate de pragmatic - ale cărui propoziții erau cu atat mai greu de contestat, cu cat aveau de partea lor argumentul implacabil al experienței trăite direct. Ceea ce "o anumită parte a presei" constatase încă din primele luni ale lui 1997, iar acum, în 1999, a devenit loc comun al întregii mass-media românești, ne era
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
la Muzeul Nerușinării Naționale. Inventiv cât șapte realizatori de la "Jocuri și concursuri", actualul președinte nu dovedește și ingeniozitatea supremă: aceea de a ne lasă în pace și de a-și vedea de măruntă competența pe care încă nu i-a contestat-o nimeni: de colecționar și studios al pietrelor. Și asta cât mai repede, până nu ne va trimite chiar pe noi... în epoca de piatră!
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
Fundamentele României moderne au fost, incontestabil, create de Partidul Liberal. Desigur, partidul a fost înființat de-abia în 1875. Dar forme chiar coagulate de existență de mai înainte și ele funcționau activ în viața politică. Erau, cine ar putea-o contesta?, fruntași ai revoluției de la 1848 care, desi înfrînta, isi continuau activismul. Legatul pașoptist de a fauri o Românie unită n-a fost deloc uitat, aparat fiind cu o forță persuasiva extraordinară. Ei, foștii pașoptiști, oameni politici de convingere liberală, au
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
unde n-aveau ce găsi. E, desigur, o prejudecată că opera să e autobiografie nuda, mereu reluată și reconstituita. Scriitorul Istrati e un imaginativ și destule episoade - chiar cărți - trec dincolo mult de experiență trăită. Dar nici nu se poate contesta că biograficul ocupă, în opera lui Istrati, locuri considerabile. Regretatul Alexandru Talex, secretarul și editorul statornic al operei lui Istrati, s-a gîndit, în ultimii ani de viață, să adune într-o carte momente semnificative din viața scriitorului. Folosește, pentru
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
dacă se sting cei care nu mai au nimic de spus și făcut, mai pier unii, din neglijență iar, când și când ajutați. "Trăiește și pe loc are să-ți fie bine", ar suna o altă sentință, de bun augur, dar contestată de unele triste realități, printre care obșteasca, banala constatare că destui trăiesc, este adevărat, însă cu frica morții în oase, înlăturând omenescul sațiu al fiecărui gât de aer zdravăn tras în piept - alterând clipa. Faptul divers ne furnizează și cazul
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
au demonstrat nu atît că în opera acestor importante figuri contemporane există un autentic abuz de terminologie științifică, cît mai ales că Sokal și Bricmont nu au o înțelegere adecvată a textelor cu pricina. Cu alte cuvinte, deși nu le contest celor doi autori pertinența observațiilor, rigoarea cu care descoperă improprietatea unor termeni, critica lor mi se pare, în ultimă instanță, irelevantă. Atîta timp cît nu stabilim limitele de funcționare ale unui termen/concept, cît nu decidem felul în care o
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
Carpații, 10 iulie 1954) și de Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape uitat astăzi, dar bine știut contemporanilor săi, contestat ca persoană publică pentru lipsă de scrupule și grosolănie verbală, devenit personaj (cîteodată odios) în Sectarii lui Agîrbiceanu, Gorila lui L. Rebreanu, Paiațe de Neagu Rădulescu sau Ultima oră de M. Sebastian, ba chiar și, mult mai tîrziu, în Delirul
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
interesează cu precădere pentru a determina teribila distanță pe care marele creator și-a luat-o în raport cu aceștia. Aidoma unui fabulos mijloc de tracțiune, opera sa a avut generozitatea de a-i aduce în raza vederii noastre. Dar nu putem contesta nici o acțiune - oricît de puțin însemnată, de difuză și de greu omologabilă - în sens invers. Așa cum remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu. Deschizînd, prin resurse proprii, un "orizont
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
luni de la preluarea puterii, l-a păstrat în funcție pe Virgil Măgureanu? Și când într-un punct-cheie pentru poziția României, ambasada de la Washington, l-a menținut până în clipa de față, pe Mircea Gioană, unul dintre apropiații lui Ion Iliescu? Nu contest că presa noastră "națională" și câțiva comentatori cunoscuți fac, adeseori, jocuri dubioase, chiar iresponsabile. Numai că aceeași presă i-a atras de suficiente ori atenția asupra unor cazuri de corupție, de incompetență și de abuzuri cât se poate de reale
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
dar numai pînă la revoluția franceză, și - mai spunea franțuzul - tot ce se întîmplase după 1789, tămîie! Bietul american, trebuise să fie informat pe loc despre cauzele ce duseseră la izbucnirea primului război mondial... De obicei, intelectualii de stînga europeni contestă, la americani, tocmai ceea ce ei ar fi vrut să se realizeze în fostul lor lagăr socialist, în primul rînd, calitatea tehnicii. Prea multă tehnică, prea multă mecanizare ! exclamă ei, - și unde ar mai fi omul?... (Omul, pe care lagărul nu
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
bibliografia din Introducere.) Sînt deci poemele canonizate de cartea din 1986 prin care Alex. Ștefănescu a reușit să propună (și să repropună azi) un set de poezii a căror reprezentativitate se vor găsi cititori și critici mai neliniștiți să o conteste (cum se întîmplă și în cazul lui Eminescu) și asta numai spre binele și continua resuscitare a operei poetului. Nu numai selecția poemelor, dar și studiul introductiv reia Introducerea din 1986, cu mult mai puține modificări decît antologia propriu-zisă. Am
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
originari din România sînt în mod tacit și difuz resimțiți ca aflîndu-se înăuntrul iar alții în exteriorul culturii române există - și cel mai cuminte, de nu chiar obligatoriu, este să o constatăm. Pornind, eventual, de la situații fără dubiu: nimeni nu contestă și nu va contesta, spre exemplu, apartenența lui Norman Manea sau a lui Leon Volovici la cultura română, cel dintîi în calitate de prozator și eseist, celălalt în calitate de istoric literar, sub cuvînt că nu (mai) trăiesc în România și nu sînt de
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
în mod tacit și difuz resimțiți ca aflîndu-se înăuntrul iar alții în exteriorul culturii române există - și cel mai cuminte, de nu chiar obligatoriu, este să o constatăm. Pornind, eventual, de la situații fără dubiu: nimeni nu contestă și nu va contesta, spre exemplu, apartenența lui Norman Manea sau a lui Leon Volovici la cultura română, cel dintîi în calitate de prozator și eseist, celălalt în calitate de istoric literar, sub cuvînt că nu (mai) trăiesc în România și nu sînt de origine etnică română. Evident
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
douăzeci de ani? Ce elemente atît de seducătoare și convingătoare să fi conținut programul managerial al candidatului Călin Mocanu încît să contracareze programul unei personalități de valoare mondială în lumea teatrului de păpuși ca aceea a lui Cristian Pepino? Nu contestăm valoarea poate reală a programului domnului Mocanu, dar domnia-sa nu a candidat cu un egal, ci cu o personalitate care îmbină în mod strălucit forța artistică cu capacitățile manageriale. Lipsa de ierarhii și de criterii din viața socială și
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
Teatru scurt de Iosif Naghiu. P.S. După ce-am publicat în numărul trecut o cronică despre "contestarea lui Eminescu în stil hip-hop", unele posturi de radio și televiziune m-au invitat să particip la discuții directe cu cei care îl contestă pe poet. Să accept, cu alte cuvinte, să stau față în față cu ei și să susțin o polemică la scenă deschisă. Am refuzat aceste invitații (și le voi refuza și pe cele care eventual mi se vor mai adresa
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
desenat. Și Titu Maiorescu, sub al cărui cel dintîi ministeriat (1874-1876), s-a inițiat această restaurare, era de acord cu procedeul utilizat și în Franța de Viollet le Duc, maestrul lui Lecomte de Nouy. Dar, mai tîrziu, procedeul a fost contestat de alți specialiști, printre care și de N. Iorga. Dimpotrivă, Tzigara-Samurcaș consideră că Octav Smighelski a nesocotit tradiția în pictura catedralei ortodoxe din Sibiu (" Ne-a dat sfinți diferiți de tradiție, monumentali și decorativi, depărtîndu-se de tradiție și apropiindu-se
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
un fapt împlinit. Asistăm (vai, ce lamentabil sună acest cuvânt!) la o confruntare mult mai icirc;ncrâncenată decât aceea dintre o țară căzută în mrejele dictaturii comuniste și un grup de state cărora nici macar Ion Iliescu nu le-ar putea contesta caracterul democratic. Lumea a intrat în faza în care vechi concepte precum "independență", "suveranitate", "națiune" sunt supuse unui examen radical. Probabil că foarte mulți dintre noi nu suntem pregătiți pentru această nouă sfidare a post-modernitătii politice. O văd zi de
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu a refuzat
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]