1,024 matches
-
decizional prin care, pe baza unor informații, indivizii tind prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum, având la una dintre extreme reacții de agresivitate spontane, iar la cealaltă comportamente antisociale calculate până la cele mai mici detalii. La acest al doilea pol se grupează acele acte agresive care urmăresc lezarea unor persoane sau grupuri în vederea atingerii unor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
placă mult cineva și să nu-l iubim și, invers, să fim îndrăgostiți „lulea”, fără ca persoanei respective să-i purtăm o simpatie și un respect deosebit? În termeni mai tehnici, chestiunea este următoarea: simpatia și dragostea se înscriu pe același continuum al atractivității - ce ar cuprinde grade diferite de intensitate, de la oarecare simpatie la simpatie puternică -, există deci o singură dimensiune, sau dragostea este o altă dimensiune a spațiului atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității individului. La nivel interindividual, se identifică diferite genuri de diade sociometrice, plasate pe un continuum, începând de la cea perfect armonică - se așteaptă (percep) să se aleagă reciproc și se aleg efectiv -, până la diverse forme de dizarmonii (ca, de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va fi ales de acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemenea unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. 6 Moartea morții. În opoziție cu fabula din Phaidon al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de optimizare a acestor activități. ROLUL JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN ACTIVITĂȚILE FORMATIVE Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acțiunii formative a grădiniței prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune, realizând în felul acesta un continuum între activitatea de învățare și cea de joc. Aceasta depinde însă de modul în care educatoarea știe să asigure concordanța între tema jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
a pedepselor, de înlăturare a închisorii din postura de principal element represiv și de transformare a ei în instituție custodială comunitară. Colonizarea socialului de către judiciar va face ca disjuncția dintre momentul judecății și executarea pedepsei să dispară, instituindu-se un continuum juridic prin multiple mecanisme de control. Iar spargerea monopolului executării pedepsei (deținut în prezent de către închisoare) va institui o concurență între diversele servicii care vor gestiona sancțiunile. Vor dispărea în acest fel "afacerile judiciare" pe care deținuții le inițiază în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
număr) poate să aibă diferite nivele de complexitate, variind între unu și opt). Sisteme aflate pe nivele ierarhice diferite sunt, totuși, izomorfe, proprietățile sistemelor de pe nivelele superioare decurgând din cele ale sistemelor aflate pe nivele inferioare. „Întreaga natură este un continuum. Complexitatea fără sfârșit a vieții este organizată în forme care se repetă pe ele însele - tema și variațiunile - la fiecare nivel al sistemului. Aceste similarități și diferențe sunt caracteristici proprii pentru știință. De la curgerea neîntreruptă a protoplasmei până la activitățile multilaterale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prima declarație completă a disciplinei ... La cealaltă extremă este propunerea lui Louis Couffignal, invocata ca o expansiune în 1956, «La est Cybernetique L'Art d'asigurătorului, l'efficacite de l'acțiune». Diferența dintre știință și artă este completată de un continuum de interpretări. Astfel, Stafford Beer arată Cibernetica ca știință de control corespunzătoare în orice ansamblu care este tratată ca un tot organic .... Ross Ashby, pe de altă parte, acordă o atenție de abstractizare a unui sistem controlabil de la fluxul lumii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
deveni un instrument extrem de util pentru viața și eficiența organizațională. După opinia noastră, accepțiunea psihoorganizațională a noțiunii de conducere se individualizează prin două caracteristici esențiale. În primul rând, prin faptul că este sau ar trebui să fie concepută ca un continuum cu doi poli precum cel prezentat în figura 1. În funcție de timp, de diferite contexte organizaționale și de o multitudine de variabile, conducerea organizațională se află în oricare dintre punctele continuumului sau se deplasează de la un punct la altul. Ideal este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că este sau ar trebui să fie concepută ca un continuum cu doi poli precum cel prezentat în figura 1. În funcție de timp, de diferite contexte organizaționale și de o multitudine de variabile, conducerea organizațională se află în oricare dintre punctele continuumului sau se deplasează de la un punct la altul. Ideal este ca ea să fie dominată de caracteristicile notate în stânga continuumului sau să se deplaseze de la dreapta spre stânga. O asemenea concepere a conducerii evidențiază nu numai caracterul dinamic și procesual
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În funcție de timp, de diferite contexte organizaționale și de o multitudine de variabile, conducerea organizațională se află în oricare dintre punctele continuumului sau se deplasează de la un punct la altul. Ideal este ca ea să fie dominată de caracteristicile notate în stânga continuumului sau să se deplaseze de la dreapta spre stânga. O asemenea concepere a conducerii evidențiază nu numai caracterul dinamic și procesual al fenomenului respectiv, ci și dezirabilitatea lui. În al doilea rând, accepțiunea psihoorganizațională a noțiunii de conducere are în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exercitată de sarcină, nivelul ierarhic, influențele exercitate asupra liderului grupului de eșaloanele ierarhice superioare etc. Jago este și mai dur, arătând inutilitatea identificării unui stil de conducere universal pornind de la dimensiunile considerației și structurii de inițiativă. 2.3.2. Teoria continuumului comportamentaltc "3.2. Teoria continuumului comportamental" Își are originea într‑o serie de investigări efectuate de Rensis Likert începând de prin 1947 și expuse într‑o manieră sistematică în lucrarea New Patterns of Management (1961). Likert a fost interesat de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
influențele exercitate asupra liderului grupului de eșaloanele ierarhice superioare etc. Jago este și mai dur, arătând inutilitatea identificării unui stil de conducere universal pornind de la dimensiunile considerației și structurii de inițiativă. 2.3.2. Teoria continuumului comportamentaltc "3.2. Teoria continuumului comportamental" Își are originea într‑o serie de investigări efectuate de Rensis Likert începând de prin 1947 și expuse într‑o manieră sistematică în lucrarea New Patterns of Management (1961). Likert a fost interesat de studiul comportamentelor conducătorilor grupurilor înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficiența organizațională, în timp ce direcționarea și supravegherea mai mare a acestora se asociau cu insuccesul organizațional. În urma analizării rezultatelor obținute prin aplicarea unui instrument conceput de Bowers și Seashore (Four‑Factor Scale - „Scala de patru Factori”), cercetătorii au conceput așa‑numitul „Continuum Michigan” (vezi figura 5). Fig. 5 Figura 5 - Continuumul comportamental al liderului La o primă vedere, concepția Școlii de la Michigan pare a fi identică cu cea a Școlii de la Ohio. Liderii pe care Likert i‑a numit centrați pe angajați
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestora se asociau cu insuccesul organizațional. În urma analizării rezultatelor obținute prin aplicarea unui instrument conceput de Bowers și Seashore (Four‑Factor Scale - „Scala de patru Factori”), cercetătorii au conceput așa‑numitul „Continuum Michigan” (vezi figura 5). Fig. 5 Figura 5 - Continuumul comportamental al liderului La o primă vedere, concepția Școlii de la Michigan pare a fi identică cu cea a Școlii de la Ohio. Liderii pe care Likert i‑a numit centrați pe angajați sunt similari cu cei centrați pe considerație, iar cei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferențieri. Astfel, în timp ce la Școala de la Ohio cele două dimensiuni comportamentale sunt constructe de sine stătătoare, opuse, chiar dacă nu independente, după cum am văzut mai înainte, la Școala de la Michigan cele două „centrări” (pe angajați și pe producție) reprezintă extremele unui continuum, deci ale aceleiași dimensiuni. Aceasta înseamnă că am putea descrie mult mai nuanțat comportamentul liderului tocmai în funcție de locul ocupat de el pe acest continuum. Ideea va fi extrem de productivă pentru cercetările ulterioare. Deși leadership‑ul participativ propus de Likert sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înainte, la Școala de la Michigan cele două „centrări” (pe angajați și pe producție) reprezintă extremele unui continuum, deci ale aceleiași dimensiuni. Aceasta înseamnă că am putea descrie mult mai nuanțat comportamentul liderului tocmai în funcție de locul ocupat de el pe acest continuum. Ideea va fi extrem de productivă pentru cercetările ulterioare. Deși leadership‑ul participativ propus de Likert sugerează superioritatea lui față de alte tipuri de leadership, prin oportunitatea oferită de lider subordonaților de a‑și exprima și satisface trebuințele individuale și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care liderii încearcă să o influențeze, de aceea comportamentele și stilurile lor de conducere trebuie să fie adaptate ei. Din punctul de vedere al gradului lor de maturitate, subordonații pot fi împărțiți în patru grupe dispuse de‑a lungul unui continuum: # - maturitate scăzută (se referă la subordonații care sunt și incapabili, și lipsiți de dorința de a se implica în realizarea sarcinilor, le lipsesc angajarea și motivația); - maturitate medie‑moderată (subordonații nu dispun de capacitățile operaționale necesare realizării sarcinilor, în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numărului de criterii ce pot sta la baza caracterizării comportamentului conducătorilor și, pe de altă parte, deschide perspectiva abordării situaționale a stilurilor de conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate puncte (citește „comportamente”) posibile și accesibile unui conducător. De‑a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului: 1) conducătorul ia decizia și o comunică; 2) conducătorul ia decizia
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate puncte (citește „comportamente”) posibile și accesibile unui conducător. De‑a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului: 1) conducătorul ia decizia și o comunică; 2) conducătorul ia decizia, dar recunoaște că există posibilitatea neacceptării ei, de aceea încearcă să‑și convingă subordonații să o accepte; 3) conducătorul prezintă ideile și pune
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Hickson, Butler, Cray, Mallory, Wilson, 1986). În același sens, un alt autor (Pinfield, 1986) distinge „procese structurate, ordonate, dar repetitive” și procese mai puțin previzibile, „anarhice”. Înaintea lor, Grandori (1984), combinând factorii de incertitudine și de conflict dispuși pe un continuum, a desprins cinci tipuri de procese: optimizarea (posibilă atunci când alternativele și consecințele sunt cunoscute și nu există un conflict asupra scopurilor); satisfacerea (este o formă de optimizare în care costurile de căutare a alternativelor reprezintă un factor important, limitele procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Employee stock ownership plans Drept de proprietate complet asupra muncii Cooperativele producătorilor FIG. 14.1 - Dimensiunile și exemplele ilustrative ale participării formale (apud Strauss) Strauss atenționează asupra faptului că formele concrete ale participării sunt dispuse în interiorul fiecărei dimensiuni într-un continuum, de la o putere slabă a angajaților până la o putere mare. El arată, de asemenea, că fiecare tip individual de participare se încadrează undeva între cele patru dimensiuni. De exemplu, cercurile de calitate aparțin nivelului departamental, presupun consultarea în comun, privesc
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelului departamental, presupun consultarea în comun, privesc cu precădere metodele de producție și nu necesită neapărat acordarea drepturilor de posesiune angajaților (Strauss, 1998, p. 18). G.A. Cole (2000, 2004) procedează oarecum asemănător cu Strauss, dispunând formele participării pe un continuum cuprins între zona deciziei controlate de management, la un pol, și zona deciziei controlată în comun de participanți, la celălalt pol. Se sugerează că în felul acesta pot fi surprinse mai bine diferitele grade de participare pe care angajații le
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
considerate „participare” numai în măsura în care angajații sunt consultați cu privire la deciziile ce le afectează munca, fără ca angajatorii să țină cont de părerea angajaților. Altele, în schimb, presupun o participare totală, controlul fiind deținut în întregime de participanți (în figura 14.2 redăm continuumul formelor participării după Cole). SHAPE \* MERGEFORMAT FIG 14.2 - Continuumul formelor participării (apud Cole) Demnă de reținut este și concluzia formulată de autorul citat: # În climatul actual de concurență acerbă, de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
le afectează munca, fără ca angajatorii să țină cont de părerea angajaților. Altele, în schimb, presupun o participare totală, controlul fiind deținut în întregime de participanți (în figura 14.2 redăm continuumul formelor participării după Cole). SHAPE \* MERGEFORMAT FIG 14.2 - Continuumul formelor participării (apud Cole) Demnă de reținut este și concluzia formulată de autorul citat: # În climatul actual de concurență acerbă, de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea organizații capabile de reacție se pare că atât organizațiile din
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]