1,033 matches
-
asemenea, ei consideră că termenul democrație creștină este același și atunci cînd desemnează drepta în Germania, centrul în Italia și stînga catolică și sindicală în Belgia. Alți cercetători, mai avizați, au încercat să dispună partidele pe axa ideologică, simbolizată prin continuum-ul dreapta-stînga. Operațiunea este ușoară în cazul Franței, Germaniei sau Portugaliei, dar cum stau lucrurile în cazul Belgiei, Italiei sau Țărilor de Jos? Unde se situează democrația creștină? La centru, ar răspunde adepții axei dreapta-stînga. Dar democrația creștină italiană și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
W.K. (2000), Design paradigms: A Sourcebook for Creative Visualization, John Wiley and Sons, books.google.com/books?isbn=0471299766 Watson, K., Modgil, C., Modgil, S., coord. (1997), Power and Responsibility in Education. Educational Dilemmas: Debate and Diversity, Vol. III, Continuum International Publishing Group, books.google.com/books?isbn=030432891X Weimer, M. (2002), Learner-Centered Teaching. Five Key Changes to Practice, John Wiley and Sons, Inc., Jossey-Bass, San Francisco, books.google.com/books? isbn=0787956465 Whity, J. (2004), Rethinking the school curriculum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
structurii narative. Când selectează însă informația pe care intenționează s-o modeleze, cartograful literar întâlnește mai multe bariere. Apare dificultatea geografică de a proiecta o suprafață curbă, tridimensională pe o suprafață plată și limitată. Apare dificultatea de a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
structurii narative. Când selectează însă informația pe care intenționează s-o modeleze, cartograful literar întâlnește mai multe bariere. Apare dificultatea geografică de a proiecta o suprafață curbă, tridimensională pe o suprafață plată și limitată. Apare dificultatea de a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
structurii narative. Când selectează însă informația pe care intenționează s-o modeleze, cartograful literar întâlnește mai multe bariere. Apare dificultatea geografică de a proiecta o suprafață curbă, tridimensională pe o suprafață plată și limitată. Apare dificultatea de a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență în concordanță cu teoria statusului despre pesimism / optimism, care spune că optimismul crește odată cu statusul social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anumită stabilitate a caracteristicilor celor aderă la categoriile extreme. Cu alte cuvinte, datele sugerează că resursele asociate statusului, evaluarea verticală și orizontală a prezentului și orientarea politică joacă fiecare rolul lor în configurarea atitudinilor pe care le iau oamenii pe continuumul optimism-pesimism. Ele explică parțial de ce pesimismul domină în general și confirmă prima ipoteză anunțată. 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? Răspunsul la această întrebare poate fi găsit dacă investigăm pe lângă nivelul personal
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de asocierea termenului cu varii unități/sisteme de referință (gen, clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
viitor, prin care un actor vede grupul social ca mijloc de atingere a scopurilor sale individuale. Am considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective deoarece includ toate elementele de bază ale teoriilor curente asupra identității. Ele nu numai că punctează diferențiat continuumul esențialism-constructivism, ci prezintă și ambivalențe în construcția conceptuală a identității (ce pot fi identificate atât la Weber, cât și la Cooley și Durkheim). Totuși, identitatea este în primul rând o realitate obiectivă la Wundt și Durkheim (fiind o suprastructură cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
markeri biologici sau culturali comuni. Iată așadar că atât ideile, cât și ambivalențele anunțate de Durkheim, Cooley sau Weber se păstrează. Axele anunțate de ei rămân valabile, iar cele mai interesante confruntări s-ar putea prefigura în continuare, credem, pe continuumul afectivitate / simțire-cogniție. 3.3.2. Critici și redefiniri De-a lungul timpului, ideea unei identități primordiale, esențiale a fost supusă unei întregi serii de atacuri. Din punct de vedere analitic, se spune că filosofia sau logica esențialistă nu pot explica
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1994, 1996) vede așadar identitatea socială ca produs al conjuncției proceselor de definire internă și externă, ca rezultat al negocierii. Identificarea cu grupul (internă) și categorizarea (externă) nu trebuie înțelese ca două procese separate, ci ca doi poli ai aceluiași continuum, combinându-se în relații specifice și dependente de situație de rezistență sau re-întărire. Identitatea are un dublu caracter: nominal și virtual; nominal, adică un nume și virtual, adică o experiență. Distincția se bazează pe ideea că ea e mai degrabă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și emoțional) ca fiind similare cu ale altora. Cu toate că, aparent, în această conceptualizare actorul social pare a juca o poziție dominantă în raport cu "structura", așa cum a arătat și Jenkins (1994), auto- și hetero- definirea sunt de fapt două puncte ale aceluiași continuum. Definirea internă este o consecință a negocierii cu definirile externe și viceversa. De aceea procesul de identificare trebuie privit și înțeles ca un proces de negociere ce depinde de aranjamentul social dat de context. Vom spune plecând de aici că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai 200753. În ceea ce privește limba, am încercat să surprindem atitudinea tinerilor față de exprimările impulsive, în alte cuvinte decât românești și față de noile neologisme sau "englezisme", cum le-a numit unul dintre ei. Am obținut o serie de răspunsuri care acoperă un continuum foarte larg, de la atitudini radicale ("nu accept") sau stări de frustrare ("mă irită", "mă enervează"), la indiferență sau toleranță ("e ceva de înțeles"). Majoritatea însă consideră că împrumutul de cuvinte este necesar și firesc, atâta timp cât îmbogățește vocabularul: "Limba română e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anterioară, sugerează o distanțare din ce în ce mai mare față de elementele ce aparțin acestei dimensiuni: sărbători, tradiții ș.a. Interviurile arată însă că atitudinile tinerilor sunt mult mai nuanțate, în sensul că oscilează de la ignorare la atașament puternic, iar comportamentele se pliază pe același continuum. Datele BCC-2005 confirmă aceste idei, acolo unde informațiile sunt comparabile. Revenind la distincția aristoteliană, indicată în capitolul anterior, putem spune că analiza sugerează posibilitatea existenței atât a unor alterări (tradițiile și sărbătorile apar pentru unii ca fiind desemnificate), cât și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Fearn-Banks, Kathleen (1996), Crisis Communication: A Casebook Approach, Mahwah NJ., Lawrence Erlbaum Associates Floch, Jean-Marie (1990), Sémiotique, marketing et communication, Paris, Presses Universitaires de France Floch, Jean-Marie ([1995] 2000), Visual Identities, trad. de Alec McHoul & Pierre van Osselaer, London New York, Continuum Internațional Publishing Group Foucault, Michel ([1966] 1977), Discipline and Punish: The Birth of the Prison, trad. de Alan Sheridan, New Yoek, Pantheon Books Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers Frigioiu, Nicolae (2004), Imaginea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers Frigioiu, Nicolae (2004), Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice, București, "comunicare.ro" Gadamer, Hans-Georg ([1975] 2006), Truth and Method, trad. de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, London & New York, Continuum Gilpin, Dawn R. (2008), "Narrating the organizațional self: Reframing the role of the news release", în Public Relations Review 34, pp. 9-18 Girardet, Raoul ([1986] 1997), Mituri și mitologii politice. Trad.de Gabriela Adameșteanu, Iași, "Institutul European" Goldman, Robert (1992
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fundamentală a unor copii de a li se acorda o atenție și o asistență educativă suplimentară, fară de care nu se poate vorbi În mod efectiv de egalizarea șanselor de acces la participarea școlară și socială”. Această sintagmă desemnează un ”continuum al problemelor speciale de educație, cu referire la un registru larg de tulburări care se Întind de la deficiențele profunde la tulburările ușoare de Învățare”. Din această perspectivă, evaluarea copiilor se face În strânsă relație cu posibilitățile lor de adaptare la
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
extensie a ceea ce considerăm a fi real și definește spațiile virtuale ca "locuri ale culturii umane realizate de către computer prin intermediul Internetului" (p. 17, apud Schackman, 2009). Din această perspectivă, noțiunile real virtual trebuie abordate mai degrabă ca poli ai unui continuum decât ca două categorii net diferențiate, care se exclud reciproc. Comunitățile virtuale se găsesc la polul acestui continuum și fac parte din experiența socială a indivizilor, care utilizează unul dintre cele mai complexe instrumente construite de om pentru a relaționa
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
computer prin intermediul Internetului" (p. 17, apud Schackman, 2009). Din această perspectivă, noțiunile real virtual trebuie abordate mai degrabă ca poli ai unui continuum decât ca două categorii net diferențiate, care se exclud reciproc. Comunitățile virtuale se găsesc la polul acestui continuum și fac parte din experiența socială a indivizilor, care utilizează unul dintre cele mai complexe instrumente construite de om pentru a relaționa cu ceilalți. După cum afirma Reid, "mai degrabă decât a se lăsa constrânși de către computer, membrii acestor grupuri [online
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de criterii ce pot sta la baza caracterizării comportamentului conducătorilor și, pe de altă parte, deschide perspectiva abordării situaționale a stiluri- lor de conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului. Utilizarea autorității de către manager Domeniu de libertate pentru subordonați Când gradul de autoritate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
lor de conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului. Utilizarea autorității de către manager Domeniu de libertate pentru subordonați Când gradul de autoritate a liderului este mare și aria de libertate a subordonaților mică, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere autoritar
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de criterii ce pot sta la baza caracterizării comportamentului conducătorilor și, pe de altă parte, deschide perspectiva abordării situaționale a stiluri- lor de conducere. Figura centrală pentru ei este tot cea a conducătorului și a comportamentelor sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului. Utilizarea autorității de către manager Domeniu de libertate pentru subordonați Când gradul de autoritate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]