818 matches
-
plasarea operațiunilor secrete în organigrama unui anumit serviciu de informații sau transparența dezbaterilor în Congres cu privire la acestea - se salvează și găsește o utilitate și pentru cititorul internațional, neconfruntat în țara sa cu astfel de probleme. „Spion contra spion: activitatea de contrainformații” reprezintă substanța capitolului 5. Pășind în „groapa cu lei”, spațiul de înfruntare dintre servicii de informații concurente/adversare, Shulsky și Schmitt explicitează importanța prevenirii accesului neautorizat la informațiile de importanță pentru stat. Absolut firesc, măsurile pasive enunțate includ clasificarea informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sistemului de clasificare, deși cunoașterea lor de către persoane sau entități neetice poate conduce la daune certe la adresa securității naționale, internaționale sau a cetățeanului. Exemplele se referă la sfera tehnologică, informații financiare, informații personale... O altă garanție pe care activitatea de contrainformații le-o oferă beneficiarilor de securitate este aceea a integrității personalului angajat în serviciile de informații. Descrierea autorilor cu privire la securitatea personalului este destul de extinsă, nelipsind nici referirile la celebrul test cu „detectorul de minciuni” (poligraful). Nu lipsesc din prezentare elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
încifrată unui nespecialist - mai ales neamerican - secvența tematică dedicată controlului legislativ și al societății civile asupra serviciilor de informații, chiar dacă exemplificările includ și o paralelă SUA-Canada. În finalul capitolului, o parte relativ lungă (pp. 220-240) este dedicată democrației, activității de contrainformații și de informații interne - problemă spinoasă ce combină chestiunea demarcației între acțiunile legitime de culegere a informațiilor și cele lipsite de legitimitate cu aspecte legate de infracționalitate, securitatea personalului - toate inițial legate de intruziunile în viața privată care pot surveni
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
20, 121, 152-153, 202, 204-205 Constituția Statelor Unite al Patrulea Amendament 226, 319 n. 21 Primul Amendament 230-232, 334 n. 38 contradezinformare folosirea Î de către germani în al Doilea Război Mondial (Polul Nord) 190-191 operațiunea tunelul din Berlin 194-195 Ziua Z 195-196 contrainformații analiza contrainformativă 197-198 definiția Î159 importanța Î 159-160 MDCI (contrainformații multidisciplinare) 180-181 contramăsurile tehnice 183-184 securitatea comunicațiilor 181-183 securitatea emisiilor 183 testele cu poligraful 170, 320 n. 26, n. 27, 321 n. 28 Vezi și clasificarea informațiilor; contraspionaj; operațiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
226, 319 n. 21 Primul Amendament 230-232, 334 n. 38 contradezinformare folosirea Î de către germani în al Doilea Război Mondial (Polul Nord) 190-191 operațiunea tunelul din Berlin 194-195 Ziua Z 195-196 contrainformații analiza contrainformativă 197-198 definiția Î159 importanța Î 159-160 MDCI (contrainformații multidisciplinare) 180-181 contramăsurile tehnice 183-184 securitatea comunicațiilor 181-183 securitatea emisiilor 183 testele cu poligraful 170, 320 n. 26, n. 27, 321 n. 28 Vezi și clasificarea informațiilor; contraspionaj; operațiuni de dezinformare; poligraf; securitate contraspionaj agenți dubli 174-180 Î pe timp
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
2. 8 septembrie 1940-23 august 1944; 3. 28 august 1944-9 mai 1945. În cadrul SSI-ului, autorul desprinde cele două componente structurale majore: 1. aparatul central, având în componența sa: a. conducerea SSI; b. Secretariatul General; c. Secția Informații; d. Secția Contrainformații; e. Echipa de Filaj; f. Secția Radio; g. Birouri Tehnice. 2. aparatul teritorial, incluzând: a. centre informative și contrainformative; b. agenturi secrete; c. rezidențe informative; d. echipe volante; e. structurile tehnice aferente acestora. D-l Cezar Mâță relevă că, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în noua situație de ilegalitate, derulată până la 23 August 1944, Partidul Comunist din România a acționat stăruitor pentru a satisface jocurile și interesele Moscovei. Autoritățile românești, prin Direcția Poliției și Siguranței Statului, prin Jandarmerie și Serviciul său de informații și contrainformații ori prin Serviciul Special de Informații și alte organisme au fost nevoite permanent să-i țină sub supraveghere pe comuniști și pe simpatizanții lor, iar de câte ori era cazul îi arestau, judecau și întemnițau. Mărturii în acest sens sunt documentele sub
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și fenomenele petrecute „în umbră”, deși ele au influențat - adeseori decisiv - desfășurarea în ansamblu și chiar deznodământul conflagrației. În mod cu totul special, mai ales în urma „deschiderii” arhivelor românești după evenimentele din 1989-1990, cercetările în domeniul Serviciilor de informații și contrainformații au sporit în intensitate, deopotrivă și în dezvăluiri, unele chiar de senzație. Se impune, de asemenea, a se avea în vedere că, în urma desființării cenzurii, aparițiile editoriale au cunoscut un ritm deosebit, context ce a permis și publicarea unei bogate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a luat parte activă. CAPITOLUL III COMUNITATEA INFORMATIVĂ A ROMÂNIEI STRUCTURI, ORGANIZARE, FUNCȚIONARE (1939-1945) Este unanim recunoscută și acceptată aserțiunea potrivit căreia orice stat modern își are sistemul său „imunitar”, asemenea corpului uman, reprezentat de serviciile secrete de informații și contrainformații, ce apără interesele sale privind securitatea națională. Eficiența „anticorpilor” elaborați de aceste organisme este asigurată, în mare parte, de modul cum sunt structurate și organizate serviciile secrete în cadrul ansamblului statal. Cum a beneficiat statul român în anii marii conflagrații mondiale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
constata că în cadrul Serviciului Secret de Informații se disting două componente structurale majore: 1. aparatul central (vezi Anexa 1) și 2. aparatul teritorial. - Aparatul central avea în componența sa: a. conducerea S.S.I.; b. Secretariatul General; c. Secția Informații; d. Secția Contrainformații; e. Echipa de Filaj; f. Secția Radio; g. Birouri Tehnice. - Aparatul teritorial includea: a. centre informative și contrainformative; b. agenturi secrete; c. rezidențe informative; d. echipe volante ; e. structurile tehnice aferente acestora. Toate aceste componente ale schemei operative teritoriale erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații constituia activitatea de bază a Serviciului Secret de Informații. Aceste date și informații se obțineau prin funcționarea a două mari secții: 1. Secția I-a Informații sau Informații Externe (vezi Anexele 2 și 3); 2. Secția II-a Contrainformații sau Informații legate de spionajul străin pe teritoriul țării sau privind România (vezi Anexele 4, 5 și 6). În anii 1939-1940, datorită escaladării politicilor revizioniste maghiare și germane, precum și a declanșării războiului, activitatea informativă în România a înregistrat cote sensibil
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a unui instructor din cadrul Frontului; de regulă, acesta era chiar șefului Frontului, care analiza la fața locului situația informativă și stabilea un plan-cadru detaliat și eșalona măsurile concrete de aplicat de către rezident. III. 1. 1. d. Secția a II-a Contrainformații Ca structură deosebit de importantă în cadrul Serviciului Secret de Informații a trebuit, în perioada 1939-1940, să facă față unor amenințări majore și presiuni imense la adresa independenței și integrității teritoriale ale țării, ca și unor amenințări pe plan intern din partea minorităților, înregimentate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ungaria, Bulgaria și, mai ales, U.R.S.S.). Schema de funcționare a acestei mari secții cuprindea: - conducerea secției; - Secretariatul; - Biroul Juridic (până în anul 1938, acesta purta numele de Atașatura Justiției); - Biroul Filajul corespondenței; - patru grupe operative. Conducerea Secției a II-a Contrainformații era asigurată de un director (în perioada menționată, funcția respectivă era ocupată de Florin Becescu, alias Georgescu) și un director adjunct. Secretariatul Secției a II-a Contrainformații avea organizarea unui birou de proporții mai mari, cu o compartimentare care includea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Atașatura Justiției); - Biroul Filajul corespondenței; - patru grupe operative. Conducerea Secției a II-a Contrainformații era asigurată de un director (în perioada menționată, funcția respectivă era ocupată de Florin Becescu, alias Georgescu) și un director adjunct. Secretariatul Secției a II-a Contrainformații avea organizarea unui birou de proporții mai mari, cu o compartimentare care includea: - Arhiva; - Presa; - Transmisiunile (un fel de birou tehnic emisie-recepție); - Paza localului. Arhiva avea încadrarea pe două-trei posturi. Compartimentul presei avea misiunea de a exploata informativ publicațiile interne
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
juridic acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acte de subversiune, care erau descoperite de către structurile informative și contrainformative. În funcție de gravitatea faptelor, ce trebuiau încadrate juridic, activitatea șefului de birou și a biroului se subordona direct șefului Secției a II-a Contrainformații, iar în probleme deosebit de grave, care amenințau foarte serios interesele statului, această structură era pusă sub comanda directă a șefului Serviciului Secret de Informații. Biroul Filajul Corespondenței intercepta corespondența care prezenta riscuri potențiale la adresa siguranței naționale. Încadrarea acestui birou era
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
această structură era pusă sub comanda directă a șefului Serviciului Secret de Informații. Biroul Filajul Corespondenței intercepta corespondența care prezenta riscuri potențiale la adresa siguranței naționale. Încadrarea acestui birou era asigurată cu translatori, având studii superioare și medii. a) Grupa I Contrainformații, după cum rezultă din însăși titulatura ei, avea ca principale obiective: - identificarea agenturilor străine și a rezidenților acestora; - stabilirea acoperirilor sub care acționau împotriva României, atât în interiorul, cât și în afara granițelor; - urmărirea și deconspirarea agenturilor; - prevenirea scurgerilor de informații și date
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ai țărilor vecine sau ai celor care se pregăteau sau intraseră deja în război, precum: Germania, Ungaria, Italia, Bulgaria, U.R.S.S., Spania etc. b) Grupa a II-a Industrii constituia al doilea compartiment ca importanță în cadrul Secției a II-a Contrainformații. Ea avea ca misiune culegerea de informații asupra persoanelor, care lucrau în întreprinderile industriale, economice, de transport, prezentând un interes strategic și pentru apărarea națională. În același timp, această grupă acționa pentru prevenirea scurgerilor de informații secrete din aceste obiective
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat în legătură cu apărarea națională avea un șef de echipă și se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spionaj, sabotaj etc., trebuia să sesizeze prompt organele competente cu drept de coerciție pentru aplicarea măsurilor specifice legate de anihilarea efectelor atingătoare intereselor de apărare a siguranței naționale. c) Grupa a III-a Acțiuni Sociale reprezenta una dintre structurile Secției Contrainformații, care va dobândi o importanță deosebită, fapt care se va reflecta în organizarea și competențele sale din preajma declanșării și din timpul desfășurării războiului. Explicația acestei situații se regăsește în contextul instaurării dictaturii regale (10/11 februarie 1938) și în condițiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
operațiuni de natură preponderent tehnică, personalul încadrat avea pregătire accentuat tehnică. Mai puțini erau lucrătorii ce făceau investigare, documentare și analiza textelor și a autorilor lor. Secția Radio, compusă din două structuri, care deserveau cele două Secții, respectiv Informații și Contrainformații, avea misiunile: - de dotare și de asigurare a funcționării posturilor și a aparaturii radio din centrală, centre și rezidențe; - de recrutare a personalului tehnic, pentru întreținerea și funcționarea aparaturii respective. Rețeaua de posturi emisie-recepție a Secției Radio era alcătuită din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu agenții germani în primul război mondial), puteau fi mobilizați pe front și se pierdea astfel contactul și controlul lor, ori metodele de infiltrare, ca și de revenire de peste granițe în țară nu mai erau viabile. Secția a II-a Contrainformații a suferit masive schimbări. La rândul ei, era dominată de o „boală cronică: avea un imens depozit de hârtie și de dosare, cu o valoare informativă foarte relativă”, de buletine informative care conțineau zeci de pagini, iar „dacă le examinai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spațiul confruntărilor informative și contrainformative s-a dublat sau s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de Contrainformații, devenise greoaie, cu „atribuții prea multe, care se suprapuneau” iar compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere la confuzii și disfuncționalități. „Controlul personalului era greu de făcut și specializarea agenților suferea în permanență”. Eugen Cristescu a operat rapid, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere la confuzii și disfuncționalități. „Controlul personalului era greu de făcut și specializarea agenților suferea în permanență”. Eugen Cristescu a operat rapid, în 1942, „schimbările proiectate”, astfel încât birourile au devenit secții, iar Secția Contrainformații a dobândit o structură tripartită, rezultând un număr de 12 secții, coordonate de un aparat central (vezi Anexele 8, 9 și 10). (A se vedea, de asemenea, pentru alte modificări, Decretul-lege nr. 2 172/1943, Anexa nr. 24, documentul 2
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al Marelui Cartier General. Principala sa misiune consta în explorarea și exploatarea tuturor posibilităților informative, pentru a stabili și preciza „dispozitivul și potențialul de război sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile Consiliului de Miniștri și ministerele sau departamentele interesate; - întocmirea buletinelor informative lunare, a buletinele politice (patru sau cinci
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]