699 matches
-
excomunicări. Odată, întorcîndu-se acasă, Ioanide se trezi față în fată cu Suflețel, care ieșise, cu titlul de încercare, din sanatoriu. Suflețel venea în direcția arhitectului. Ajungând la câțiva pași distanță, de unde identificarea nu mai suferea discuție, Suflețel se opri locului contrariat, ca în fața unui puhoi de apă ce-l împiedică să treacă. Apoi, brusc, întoarse spatele și se depărtă înapoi ca și fugind. "Ce-i cu dobitocul ăsta?" se miră Ioanide. Arhitectul mai observase că felurite persoane cu care se întîlnea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
resimți lovitura, apoi destinderea amuzată, ce se putea acum citi pe fața mamei. Băiatul dădu colțul, frecîndu-și cu jale urechea. Femeia se întoarse și-l privi pe Lanark, apoi își duse mîna la gură, de parcă ar fi fost surprinsă și contrariată. Lui Lanark îi venea să-i facă cu mîna, ca băiatul, să deschidă fereastra și să-i strige cîteva cuvinte liniștitoare, dar pe stradă trecu o căruță de lăptar trasă de un cal maroniu, și cînd se uită înapoi, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în culme, apoi se prelinse în ecouri spre văile din depărtare. — Da, zise pastorul. Fac teste la fabrica de muniții de-acolo. Țara trebuie ocrotită cu tot Iadul pe care-l putem strînge la un loc. Thaw simțea o furie contrariată. Mușcase din fructul superb al după-amiezii și găsise sîmbure tare de cuvinte anoste. Murmură că vrea să se întoarcă acasă. Mda, zise pastorul. E tîrziu pentru un băiețaș ca tine. Ești prea departe de pătuțul tău. Se ridică și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Thaw intră la el, în dormitorul din față, și-l găsi îngenuncheat lîngă pat cu fața vîrîtă în cuvertură. Gemete reținute veneau dinspre fața lui înfofolită, iar spatele i se zgîlțîia spasmodic. Ce s-a întîmplat, Duncan? întrebă domnul Thaw contrariat. Nu vrei să mergi la școala de artă? Nu ești bucuros? — Da. Foarte bucuros. Atunci, de ce boceți? Thaw se ridică și-și șterse fața cu o batistă. — Nu știu. Poate că de ușurare. Domnul Thaw își bătu fiul cu afecțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lui și mergea așa, cu fața oblică și ochi modiglianești, umpluți de un tuș apos. Nu făcură însă nici zece pași prin aurul transparent al după-a-miezii, care tremura sonor la fiecare mișcare, când Maria ridică din nou capul, uimită și contrariată: ridicîndu-" deasupra caselor reconstruite în același negustoresc stil fără ai.ii, răsărind neagră ca smoala pe cerul încă limpede, printre vârfurile plopilor, se-nălța încă, așa cum o văzuse Maria cu doisprezece ani în urmă, după bombardament, casa liftului, de plasă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se deslușeau. Oricât de stranie ar fi părut, nu placa asta, pnnsă-n buloane lângă ușa liftului, făcea să i se zbată inima fetei și să piară sângele din obrajii lui Costel (care vedea și el casa liftului, era și el contrariat, dar pasiunea pentru desenul tehnic era mai puternică, așa încît el mai curând admira precizia mecanică a lucrărilor de pe vremuri, din "regimul burghezo-moșieresc". Asemenea lifturi nu se mai făceau în fabricile din ziua aceea), ci ceea ce văzuseră de departe și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de la cartofii plini de pământ, și cel de la chioșcul de ziare, mereu cu borcanul de loz în plic în față și chiar și gospodinele simple ca mama, așteptând la cozi, trăgeau cu urechea către el. Mama chiar îmi spunea uneori, contrariată: "Știi ce băiat deștept e bețivu-ăla de la opt? Putea să iasă ceva de capul lui, să nu fi avut meteahna asta. Mircișor, mamă, uite ce face băutura din om..." Dar discursurile lui erau rare și tăcerile lui îl însoțeau, plase
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
coridor și-i urmează, umplând coridorul și blocând orice întoarcere. Mâna bătrânului era mare și cornoasă. Diamantul din ureche îi lucea stins în penumbră. În conductele auditive avea și acum bumbacul acela murdar, dezgustător. Acum observă Coca pentru prima oară, contrariată, că bătrânul avea trăsături negroide. O îndruma pe fată cu o anumită tandrețe, ca pe o mireasă dusă la altar. Dar o mireasă-n care deja încolțiseră durerea și frica. Erau doar doi, dar păreau deja o procesiune. Era tăcere
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mulțumeau acum să îl asculte și încercau să îi intre în voie. ― Îi cunoști pe oamenii ăștia, Stin? ― Desigur. Sunt Avrum, Palles și Bizor. Îi cunoști pe oamenii ăștia, Stin? -Ți-am spus... Tânărul mai privi încă o dată la fețele lor contrariate. Știa cine sunt, știa că unul dintre ei, Avrum parcă, fusese prieten bun cu Murellius și probabil îl ura acum de moarte. Dar cam atât. De parcă i-ar fi citit gândurile, Avrum spuse fără să-și ridice privirea din pămînt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și să sperăm că într-o zi vom supune planeta asta și o vom putea chema din nou pe Zerri să trăiască printre noi. Jorlee se opri preț de câteva clipe pentru a-și recăpăta suflul. Simțea privirile temătoare și contrariate ale tribului său. Începu cu glas domol. - Am visat într-o noapte un bătrân cu barbă albă. Mi-a spus că supraviețuirea nu poate să reprezinte un scop în sine. Fiecare clipă care trece trebuie să fie o luptă pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îl văzu pe Vartil, încremenit, proiectîndu-și în luptă imensa forță mentală. Se aruncă asupra lui și trebui să-l lovească peste față pentru a-l aduce la realitate. Amândoi procedară apoi la fel cu preotul Bratti. Bătrânul îi privi întîi contrariat, dar înțelese imediat ce doreau, într-un suflet alergă până în peșteră și aduse un mănunchi de pumnale. Nerăbdător, Xtyn le ridică pe toate în aer cu forța gândului și fu nevoie de o replică răstită din partea lui Vartil pentru ca și ceilalți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de pe puntea unui crucișător obișnuit. Există și avantaje în asta... Scaunul pe care stau acum e mult mai confortabil decât tronul. * * * Johansson lovi cu putere mânerul fotoliului său de pilotaj, ceea ce-l făcu pe Șestov să-i întoarcă o privire contrariată. - Ce-ai pățit? - Nu mă pot împăca la gândul că nu am reușit să eliminăm trădătorul acela din psiac. Șestov preferă să tacă. Apariția neașteptată a flotei zeților le oferise o ocazie excepțională de a fugi, de a dispărea. Fuseseră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și au plecat spre Constanța, unde tatăl avea un amic căruia ia promis că-l va vizita În concediu. Deși erau cazați În același hotel, la etaje diferite Însă, tinerii nu s-au Întâlnit nici la masa de seară. Foarte contrariată Andreea se Întreba dacă avea vreun rost să meargă În dimineața următoare, cu noaptea În cap pe plajă. O Întrebase iarăși pe mama sa; Chiar vrei să mergem dimineață pe plajă? Sigur, ai promis...trebuie să te ții de cuvânt
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
-ta e însărcinată de mai multă vreme?“ I-am răspuns râzând: „Pe cât punem pariu că acest copil i-ar fi semănat cititorului de versete din Coran, pe cât punem pariu că ar fi avut același cap ca al lui?“ Doica ieși contrariată, neașteptându-se la un astfel de răspuns. M-am ridicat în grabă, luând cuțitul cu o mână tremurătoare și m-am dus să-l pun într-o cutie veche, în alcov. Am închis cu grijă capacul. Nu, copilul nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Când sufletu-mi e[-o] noapte bătrână și tăcută, Cu codrii săi de secoli {EminescuOpVIII 157} [ARBORE] Mă-nchin M[ăriei] Tale! ȘTE[EFAN] Portare, voi aici! [ARBORE] Nu trebuie să-l urmeze pe cel mare cei mici? ȘT[EFAN] (contrariat) Nu te-așteptam, portare? [ARBORE] Nu m-așteptați! Ei bine, Gândiți că viu aicea cum vestea rea vă vine E totuna, o, Doamne! ȘT[EFAN] Ce vânt te-aduce dară? [ARBORE] Vântul de iarnă, Doamne, căci cel de primăvara, Acela
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În pioneze otrăvite, domnu’ Norman”, auzeam, din când În când, rumoarea bârfitoarelor care știam că nu mint decât pe jumătate. Mi se părea Însă mai importantă aventura noastră comună decât caricatura ei. În ce a constat, de fapt, „delimitarea”, deloc contrariată, pe care o formulasem În Anii de ucenicie...? Recunoscându-mi, cu modestie și amar, „risipirea”, implicarea În „destinul comun”, discretele „efecte de solidaritate”, mă delimitam, deși admirativ și cu destulă invidie, de „Înalta tehnică a distanțării”. De scenariul intangibilității, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
numele lui, nu-i așa? — Așa e. Poartă numele meu de familie. — E-n regulă. În cazul ăsta, nu ne mai trebuie nici o hârtie de la taică-său. Ridică din agendă fața cenușie, ștearsă de fumul țigării ce volatiliza un surâs contrariat: da’ de ce ești așa? Te văd cam supărată sau mi se pare? Să nu-mi spui... Lângă fereastră, pe jumătate întoarsă către ea, Mirela nu spunea nimic. Acceleră legănatul. Petrișor începuse să plângă. — Uite că știm și să plângem, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
stă acasă cu copilul? E un serviciu și ăsta, în definitiv. Ba mai serviciu decât acesta, nici că se poate. Se foiește pe scaun nea Petrică. Nu știe de glumă și nici nu-i arde, dar nu îndrăznește să obiecteze. Contrariat, mâhnit, se gândește probabil la lucruri pe care îi e imposibil să le spună, cum ar fi că și el, ca și oricine, a avut copii mici, dar nu și-a permis s-o țină pe nevastă-sa acasă... Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și cu o senzație de voluptoasă bucurie se lasă îmbrățișat de cotidianul pașnic. Oprit în mijlocul trotuarului, creează fără să vrea un mini ambuteiaj în foiala nervoasă a trecătorilor grăbiți, fapt pentru care unii îi aruncă din mers priviri mirate sau contrariate atunci când trec pe lângă el. Dar asta nu-l deranjează. Ca o torță uriașă ce alungă frigul dintr-un loc înghețat, un sentiment plăcut de bine îl cuprinde și inspiră adânc aerul plăcut răcoros al dimineții. Ce reală desfătare să calce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
oare de ce? Fiindcă știa că ea avea atâta respect pentru el și îi era teamă să nu și-l piardă? Să nu o dezamăgească sau să nu fie el dezamăgit? Să nu o contrarieze sau să nu fie el cel contrariat? Să nu și-o înstrăineze prin cine știe ce joc stupid al întâmplării sau viceversa?... Da, se putea, dar... Ding-ding!... dădu el semnal că era acolo și avu o tresărire de surpriză când peste numai câteva clipe, cu maximă promptitudine, Arm îi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
-i nici o problemă, și șeful își lasă mașina peste week-end, i-am dat și lămâile, să le ducă lui nepotu-său, a fost și mai bucuros. Înainte să plec de la chermeză, m-a sunat Dana pe mobil și m-a întrebat, contrariată, ce muzică e aia acolo, de ce nu vin acasă. - Am semnat contractul cu sud-africanii, i-am zis. - Nu te aud. - Am semnat contractul cu sud-africanii! - Zi mai tare! - E ziua lui Cornel și am semnat... - A, deci e sărbătoare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și a spus: gata, acum ridică-te, X trebuie să se spele. I-am spus printre gâfâieli să se ducă dracului și să nu mă întrerupă, nu voiam sa mă opresc. - Gata! a strigat ea. X i-a văzut chipul contrariat și a început să geamă speriată. Y venise în spatele meu. - Acum e momentul să te ridici. Dacă nu te ridici te vom lovi. X a izbucnit în plâns și smiorcăielile i-au devenit urlete înăbușite. - O să intre în conflict dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
îți mențină interesul, intens ca o vacanță în insule, dar totuși precis, delimitat, necuprinzător și absurd, ca o prăjitură prea dulce și grasă, pe care o mănânci știind că ți se va apleca. Și iată că Jean-Claude mă privea acum contrariat, neînțelegând ce nu era în regulă cu mine. — Fostul tău iubit ? Parcă te-ai despărțit deja de el, se încruntă el. — Cred că e imposibil să nu mai iubești pe cineva pe care l-ai iubit cândva, am spus eu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
arctice usucă pielea, să ne construim adăpostul sub nivelul solului, pe cât posibil, ca să profităm de căldura radiantă a pământului, să nu atingem nici o suprafață înghețată cu mâna goală și o mulțime de alte lucruri de acest gen. — Cum, a întrebat contrariată martine, e posibil să rămânem fără apă de băut pe parcursul expediției ? — Orice e posibil, a răspuns eschimosul. Teoretic, șansele de a rămâne fără apă sunt foarte mici, a adăugat el. Dar oricând în acest sezon putem să dăm nas în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mine păianjenii sferici pe picioroange subțiri ca ața... Mă sileam să mă gândesc la Sanda, însă - lucru care mi s-a întîmplat apoi atât de des, oricât de mult aș fi iubit o fată sau alta - mi-am dat seama, contrariat, că nu-mi mai aminteam deloc figura ei. Cum era posibil? Doar stătusem atâtea ore, zilnic, împreună... Așa că nici măcar nu-mi puteam cultiva, ca remediu pentru urât și plictiseală, imaginația erotică. Nu-mi rămâneau decât plimbările lungi, pe malul gârlelor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]